În ultimii ani, oamenii au devenit mult mai preocupați de tot ceea ce înseamnă o alimentație sănătoasă, produse cosmetice cu etichete curate, ingrediente naturale atât în alimentație, cât și în dermtocosmetică. Căutarea etichetelor BIO în magazin vine, în primul rând, din grija față de noi, din cauza faptului că obezitatea a crescut în rândul populației, iar problemele de la nivelul tenului sunt foarte frecvente la tineri și la adulți. Astfel, suntem mult mai atenți, verificăm etichetele și căutăm produse cât mai naturale, fără chimicale.
Se întâmplă, uneori, ca produsele BIO să fie confundate cu produsele tradiţionale româneşti. Trebuie menționat că multe dintre legumele și fructele românești sunt stropite cu insecticide sau au în compoziție conservanți chimici, deci nu sunt respectate cu strictețe standardele ecologice de producţie.
Moda BIO, din ce în ce mai controversată
Totuși, dacă vorbim de alimente, tendința este de a cumpăra produse cu etichetă „bio” pentru că, mai mult decât nevoia de a avea o alimentație sănătoasă, este vorba de „trendul bio” care este acum în vogă. Influenceri, reclame TV, bucătari, pur și simplu mass-media ne îndreaptă atenția către etichete, către lista de ingrediente și, automat, vrem să consumăm tot ce este mai bun, mai curat, mai sănătos.
„Ca să fie, într-adevăr, totul bio, atunci inclusiv pământul pe care se cultivă trebuie să fie curat, adică să nu fi avut înainte alte culturi tratate. Plecând de acolo, se răsfrânge asupra tuturor alimentelor naturale. Din ce am mai studiat și am mai discutat, bio este un termen foarte amplu. Poate fi sau nu o strategie de marketing, dar nu avem un institut. Adevărul este că nu știm pentru că nu avem cum să verificăm care produse sunt bio și luăm pe cuvânt ce scrie pe etichete. Totodată, ar putea să existe o instituție care să le verifice, așa cum este la apă, de exemplu. Alimentele din comerț sunt verificate, asta știm clar, dar cât sunt de bio sau mai puțin bio, personal, nu știu nicio instituție care să ne ajute în verificarea lor, ci doar etichetare”, spune Manuela Petrescu, nutriționist și farmacist.
Alimentele cu 0% grăsime conțin o cantitate mare de glucide
Odată cu acest trend, de a consuma alimente cât mai sănătoase, apar și mituri care stârnesc opinii controversate. Interesul, pentru marea majoritate, este acela de a slăbi sau de a-și menține greutatea în limite normale, de aceea firmele producătoare de alimente încearcă, pe cât posibil, să găsească soluții „sănătoase” pentru cei interesați.
De exemplu, produsele cu 0% grăsime sunt recomandate în majoritatea dietelor și asta putem afla cu un simplu search pe Google. Atunci când vrem să cumpărăm un astfel de produs, fie că este lapte, iaurt, brânză sau orice altceva, trebuie să fim atenți, în primul rând, la lista de ingrediente. Chiar dacă iaurtul are 0% grăsime și, într-adevăr, poate că nu te vei îngrășa dacă îl consumi, un ingredient de bază pentru acel produs va fi înlocuit cu altul, și aici vorbim de glucide (zahăr).
„Auzeam frecvent că dacă vrei să slăbești, atunci ar trebui să consumi iaurturi sau lapte cu 0% grăsime, iar persoanele constatau că nu slăbesc. De ce? Consistența unui iaurt este dată de grăsimea pe care o are și atunci, ca să fie consistent, este cu un adaos de amidon. Ei bine, amidonul înseamnă glucide, deci o încărcătură glucidică mult mai mare decât încărcătura grăsimii”, adaugă Manuela Petrescu, nutriționist și farmacist.
Zahărul este prezent în peste 99% dintre produsele pe care le consumăm. De la pâine, mezeluri, sosuri până la sucuri, conserve, cereale. Să ne ferim de el este foarte greu, mai ales că apare pe lista de ingrediente la majoritatea produselor, iar noi poate nici nu dăm importanță. Deci, dacă consumăm un iaurt cu 0% grăsime, dar care conține o cantitate mare de glucide, și credem că e mai sănătos, vom descoperi că un iaurt cu 2% grăsime poate să nu conțină deloc zahăr.
Trebuie să știm și că, pe lângă „grăsimile rele”, există și cele bune, care sunt benefice pentru organism, care ajută la o bună funcționare a corpului, ne dau energie. Bineînțeles, asta nu înseamnă că trebuie să facem abuz de ele, dar, consumate moderat, în cantități portrivite, sunt necesare organismului, pe când zahărul este foarte dăunător.
Știm ce mâncăm?
Ei bine, în ceea ce privește verificarea atentă a produselor, obișnuim să credem că dacă consumăm produse cu etichetă „bio”, atunci vom fi mai feriți de problemele de sănătate, de chimicale, E-uri, conservanți, coloranți și așa mai departe. Totuși, părerile sunt împărțite, iar ceea ce noi numim „produs natural” din supermarketuri, alții numesc asta alimentele luate din piață sau direct de la producători (agricultori, măcelari locali, oameni de la țară care cultivă în grădină). Oricum ar fi, procesul de verificare al alimentelor din comerț nu este foarte amplu, în sensul că nu putem ști cu siguranță dacă acel produs „bio” este: cultivat pe un pământ netratat cu pesticide, chimicale care să afecteze sănătatea; dacă sunt modificate genetic sau dacă respectă în totalitate normele de cultivare – recoltare.
„Sunt diverse teorii. Ca să fie bio, trebuie să plecăm de la pământul în care acel produs a fost cultivat. Ca laptele să fie bio trebuie să plecăm de la faptul că vaca a fost hrănită cu produse furajere care au fost crescute pe un pământ netratat. Sunt toate cascadate. Ar fi bine să existe o astfel de instituție ca să putem ști exact. De exemplu, puiul crescut fără hormoni. Cum putem verifica asta? Ne uităm pe etichetă, dar nu putem decât să credem și ne încredem în autoritățile din România”, spune Manuela Petrescu, nutriționist și farmacist.
Bio și la cosmetice
De partea cealaltă, produsele cosmetice naturale pot să facă și să nu facă bine pielii. Nefiind supravegheate și testate, concentrațiile prea mari de plante sau substanțe pot să ducă la efecte nefavorbile precum: umflături, iritații, roșeață, mâncărimi, uscăciune. Chiar dacă o cremă este bio, adică sunt folosite ingrediente naturale, acestea pot cauza foarte ușor alergii unei persoane cu pielea sensibilă sau cu un ten problematic.
„Cremele bio sau produsele de la plafar nu au nicio supraveghere. Și noi putem să ne facem acasă produsele noastre bio. Trebuie să acordăm o foarte mare atenție utilizării plantelor. Cât de bine fac organismului, știm și nu știm, dar reacții alergice pot să producă în mod cert. Atâta timp cât concentrațiile nu pot fi supravegheate și le facem după ochi, nu putem să știm cum va reacționa organismul. Așa cum există reacții alergice la un aliment, pot fi și la produsele cosmetice aplicate pe suprafața tegumentului. Nu tot ce este bio face bine. Depinde de procedeul de extracție și de purificare, de firma producătoare și de cum se realizează procesul de execuție al acelui produs”, explică dr. Simona Marinoaica, medic primar dermato-venerologie.
Peste tot vedem produse cosmetice cu ulei de argan
Etichetele cosmeticelor bio conțin numai ingredientele, fără a fi precizată concentrația, iar asta poate influența considerabil calitatea produsului. E important să verificăm cu atenție orice cremă înainte de a o aplica pe tegument. De exemplu, uleiul de argan este un ingredient prezent pe etichetele multor produse cosmetice, însă nu știm în ce cantitate este, ce concentrație sau cum s-a obținut.
„Era o modă cu uleiul de argan. Să ne dăm cu ulei de argan pe corp că ne face pielea lucioasă și o hrănește. Într-adevăr, uleiul de argan este recunoscut pentru efectele sale de menținere a calității tegumentului, având rol de prevenire a îmbătrânirii cutanate. Asta s-a observat la femeile care fac extracția uleiului de argan. Totuși, știți câte foi de argan trebuie să piseze ca să se obțină câteva picături? Vă dați seama câte plantații ar trebui să existe ca să obținnă un extract și să facă nu știu câte produse. La noi, uleiul de argan era peste tot, pe toate produsele scria asta. Bineînțeles că, dacă punem și două picături, pe etichetă scrie că are ulei de argan. Restul nu contează. Producătrii de plafar sau de creme cosmetice sunt obligați să scrie ce conțin, dar nu concentrația sau cum au obținut acea concentrație, în ce cantitate”, afirmă dr. Simona Marinoaica, medic primar dermato-venerologie.
„O cremă dermatocosmetică este mult mai sigură decât orice produs bio”
În schimb, cremele cosmetice de pe piață sunt testate, supravegheate și avizate foarte atent, fiind concepute în funcție de nevoile fiecărui tip de piele. Ingredientele și substanțele folosite pentru a crea o cremă dermatocosmetică sunt testate, în primul rând, iar reacțiile alergice sunt mai puțin probabile decât în cazul unui produs luat de la plafar, de exemplu. Fiind testate și autorizate, acestea sunt concepute pentru fiecare tip de ten sau piele: uscată, grasă, sensibilă, mixtă, iar tratamentele prescrise de medicul dermatolog conțin creme speciale pentru nevoia pacientei.
„În cursul carierei mele, am fost invitată la câteva firme de dermatocosmetice și am vizitat fabricile unde se produc. O cremă dermatocosmetică nu iese pe piață fără a fi trecută printr-un proces laborios de supraveghere. Există procesele de purificare care sunt riguros respectate, sunt norme de la care nu se abat. De aceea, din punctul meu de vedere, o cremă dermatocosmetică este mult mai sigură decât orice produs bio, chiar dacă este făcută în fabrică, dar se știe foarte bine ce ingredient s-a pus acolo”, spune dr. Simona Marinoaica, medic primar dermato-venerologie”, declară dr. Simona Marinoaica, medic primar dermato-venerologie.
