Problemele inimii pot să ducă și la pierderea stării de conștiență. Sunt pacienți care, dintr-o dată, au o stare de leșin, au o sincopă cardiacă, așa cum este numită de specialiști această stare, iar acest lucru poate ascunde afecțiuni de care nu știm sau care nu au fost tratate corespunzător. Cel mai adesea sincopa apare când tensiunea arterială este prea scăzută (hipotensiune) și inima nu pompează suficient oxigen către creier. Ce afecțiuni se ascund în spatele acestor stări și ce soluții de tratament există? Aflăm de la dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la CardioHelp.
Media10: Ce este sincopa cardiacă?
Dr. Laura Bogdan: Sincopa reprezintă o pierdere tranzitorie a stării de conștiență care apare brusc, este de scurtă durată și cu revenirea la normal a pacientului, fiind determinată de scăderea perfuziei cerebrale, scăderea irigării creierului cu sânge. Pierderile de conștiență pot fi și de cauză neurologică sau de cauza psihogenă.
„Pacientul trebuie să se prezinte la medic de la prima sincopă”
Media10: De ce și când apare sincopa cardiacă?
Dr. Laura Bogdan: Există mai multe tipuri de sincope. Sincopele situaționale apar în cazul unui strănut; în cazul unor tulburări digestive cu senzație imperioasă de a merge la toaletă; în cazul în care pacientul stă în încăperi închise, neaerisite, calde; la o durere foarte intensă; la vederea sângelui. Acestea sunt sincopele situaționale și se întâlnesc foarte frecvent la persoanele tinere. Sunt și sincopele care se produc prin scăderea tensiunii arteriale, se numesc sincope prin hipotensiune ortostatică, adică la ridicarea pacientului în picioare. Acestea sunt mai frecvente la pacienții vârstnici, mai ales dacă aceștia sunt și pe o medicație cardiologică pentru anumite afecțiuni cardiace: medicamente care scad foarte mult volumul: diureticele, prin pierderea de volum sanguin și de săruri. Mai sunt sincopele care sunt date de anumite afecțiuni cardiace pe care pacienții și le cunosc sau sunt diagnosticați atunci când pacientul prezintă sincopa și se duce pentru investigații suplimentare.
„Uneori, în spatele sincopelor, se ascund afecțiuni severe care pot să pună viața pacientului în pericol”
Media10: Ce trebuie să facă pacientul care se confruntă cu o astfel de stare, cu pierderea bruscă și temporară a conștientei?
Dr. Laura Bogdan: Pacientul trebuie să se prezinte la medic de la prima sincopă, să nu o neglijeze. El trebuie să meargă la medicul de familie sau la cardiolog sau la un medic neurolog, pentru că sunt necesare anumite investigații pentru a depista cauza acestor sincope. Uneori, în spatele sincopelor, se ascund afecțiuni severe care pot să pună viața pacientului în pericol.
Este nevoie de o serie de investigații în cabinetul medicului cardiolog
Media10: Cum se diagnostichează sincopa cardiacă, ce investigații se fac în momentul în care pacientul ajunge în cabinetul medicului cardiolog?
Dr. Laura Bogdan: Sunt o serie de investigații care se fac obligatoriu. În primul rând, se face o electrocardiogramă pentru a depista eventuale aritmii, o ecografie cardiacă pentru a vedea dacă sunt afecțiuni cardiace care pot să dea aceste sincope, sunt afecțiuni care merg cu astuparea tractului de ejecție aortei, pe unde pleacă sângele în organism. Dacă această zonă este înfundată, că este o stenoză aortică sau cardiomiopatia hipertrofică atunci, în anumite situații și mai ales la efort, se poate produce această sincopă. De asemenea, poți să faci o monitorizare holter EKG pentru a depista aritmii care nu au apărut în acel moment. Sunt tulburări de ritm care pot să meargă cu o frecvență foarte mare și atunci pacientul poate să facă această sincopă sau, dimpotrivă, se produce o scădere a ritmului cardiac cu pauze care, de asemenea, pot să fie răspunzătoare pentru aceste sincope. Se mai pot face și teste de efort, dacă pacientul pune această sincopă pe apariția ei în timpul efortului, și alte teste specifice. Dacă nu te lămurești cu acestea, se poate face testul mesei înclinate și uneori se poate ajunge la investigații mult mai ample, studiul electrofiziologic pentru depistarea acestor aritmii.
Sincopa cardiacă și riscul de moarte subită
Media10: Ce soluții de tratament există? Putem să luăm un tratament și să rezolvăm problema definitiv sau trebuie să urmăm un tratament de lungă durată?
Dr. Laura Bogdan: Depinde care este cauza acestei sincope. De obicei, sincopele situaționale, cele care apar în anumite situații, sunt benigne, adică nu pun viața pacientului în pericol, dar dacă la testele suplimentare se remarcă că este un risc, atunci se iau anumite măsuri precum implantarea unor dispozitive cardiace care să le prevină. Pacientul, în sine, nu are ce să facă. Practic noi, medicii, trebuie să stabilim clar dacă el are un risc de moarte subită prin tulburările pe care le face sau prin afecțiunea cardiacă pe care o prezintă și atunci luăm măsurile necesare. Nu este un medicament anume, nu este un tratament medicamentos efectiv care poate rezolva problema. Poți, cel mult, în cazul pacienților vârstnici, să mai ajustezi tratamentul, să îi sfătuiești să nu se ridice brusc, să mai stea la marginea patului, să se hidrateze bine, să aibă grijă vara când este foarte cald să nu se deshidrateze, să vină repede la doctor când apar primele manifestări de amețeală sau tulburări de echilibru.
Media10: La ce complicații se poate ajunge dacă ignorăm problema, dacă nu mergem din timp la medic, dacă nu ascultăm sfaturile?
Dr. Laura Bogdan: Cea mai de temut complicație este moartea subită. Prin diverse tulburări de ritm, mai sunt complicațiile care apar prin traumă, prin căderea pacientului pentru că uneori survine brusc și pacientul nu poate să își dea seama, să aibă acel prodrom, să își dea seama că urmează această sincopă și atunci se pot produce și aceste accidente.
„În caz de sicopă pacientul trebuie să stea jos, întins, nu pe scaun pentru că trebuie să fie cu capul la nivelul picioarelor”
Media10: Putem să vorbim de o moștenire genetică în cazul acestei afecțiuni?
Dr. Laura Bogdan: Putem vorbi de o moștenire genetică pentru anumite afecțiuni cardiace care merg cu tulburări de ritm cum este displazia de ventricul drept, aritmogena de ventricul drept, cum este cardiomiopatia hipertrofică. Deci sunt anumite afecțiuni care pot să fie transmise. Automat dacă pacientul știe că are în familie rude de gradul I, II cu aceste afecțiuni e bine să își facă o investigație cardiologică din timp și văzut dacă moștenește asemenea patologie.
Media10: Există și situații în care pacientul poate să fie singur când se produce o sincopă, dar dacă cineva este în preajma lui, ce trebuie să facă, cum trebuie să reacționeze?
Dr. Laura Bogdan: De obicei, sincopa survine brusc, pacientul nu prea are timp să reacționeze. În cazul sincopelor situaționale care apar la strănut, tuse, pacientul se așteaptă să pățească așa ceva sau dacă are o amețeală, i se întunecă vederea, transpiră, atunci se așază jos, întins, nu pe scaun pentru că trebuie să fie cu capul la nivelul picioarelor.
Media10: Poate să facă ceva pacientul că să prevină astfel de episoade?
Dr. Laura Bogdan: Doar în anumite situații sunt câteva măsuri și, de obicei, au rezultat doar în sincopele prin hipotensiune. Sunt niște exerciții care se pot face că să previi aceste sincope, dar doar în acest tip de sincope.
