Te înțeapă în piept și te gândești imediat la ce e mai rău? Sau, dimpotrivă, ignori durerea și speri că va trece de la sine? Mulți pacienți se întreabă cum pot face diferența între un simplu junghi intercostal și o durere care ascunde o problemă de inimă. Deși unele simptome pot părea similare, semnalele de alarmă sunt complet diferite, iar recunoașterea lor la timp poate face diferența dintre o problemă minoră și o urgență medicală. Pentru a clarifica aceste aspecte, dr. Cristina Leoveanu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic, explică pe înțelesul tuturor cum se manifestă fiecare tip de durere, când trebuie să te îngrijorezi și de ce nu este recomandat să ignori niciodată o durere apărută în zona toracică.
Media10: Mulți oameni se sperie atunci când simt o durere în zona pieptului. Care este diferența dintre o durere intercostală și una de inimă?
Dr. Cristina Leoveanu: Diferențierea dintre o durere intercostală și una cardiacă este esențială, deoarece, de cele mai multe ori, prima este benignă, în timp ce a doua poate reprezenta o urgență medicală. Durerea intercostală este, în general, o durere de tip mecanic, care se manifestă ca un junghi ascuțit de-a lungul coastelor și care se accentuează la respirație profundă, tuse sau mișcare. În schimb, durerea cardiacă este mai profundă, apăsătoare, difuză, descrisă frecvent ca o senzație de strângere. Aceasta poate fi declanșată de efort fizic sau stres emoțional, poate persista și în repaus și poate iradia către brațul stâng, gât sau mandibulă.
Ce se ascunde în spatele durerii intercostale?
Media10: Ce este, de fapt, durerea intercostală și ce structuri ale corpului sunt implicate?
Dr. Cristina Leoveanu: Durerea intercostală este, de regulă, o durere de tip neuropat, care implică structurile nervoase, musculare și osoase din zona toracică. Sunt afectați în special nervii intercostali, mușchii intercostali, coastele, articulațiile costovertebrale și, uneori, coloana vertebrală toracală. Nevralgia intercostală apare ca urmare a iritării, inflamației sau comprimării nervilor intercostali și se manifestă printr-o durere acută, intensă, adesea descrisă ca o arsură, care urmează traiectul unuia sau mai multor nervi intercostali.
Media10: Care sunt cele mai frecvente cauze ale durerilor intercostale?
Dr. Cristina Leoveanu: Printre cele mai frecvente cauze ale durerilor intercostale se numără:
- traumatismele minore la nivelul toracelui;
- tusea intensă și prelungită;
- întinderile sau contracturile musculare;
- postura incorectă;
- expunerea la temperaturi scăzute;
- infecția cu virusul varicelo-zosterian (zona zoster);
- intervențiile chirurgicale în zona toracică.
Cum se simte durerea: junghi, arsură sau presiune?
Media10: Cum descriu pacienții, de obicei, durerea intercostală? Este o durere ascuțită, înțepătoare sau apăsătoare?
Dr. Cristina Leoveanu: Durerea intercostală este, de obicei, ascuțită și bine localizată. Este influențată de respirație și de efort, se accentuează la mișcări precum rotirea trunchiului sau ridicarea din pat și se ameliorează semnificativ în repaus. Pacienții o descriu frecvent ca o durere „în bandă”, situată pe o singură parte a toracelui, de-a lungul unei coaste, uneori cu iradiere spre spate sau spre stern.
Media10: Există anumite mișcări sau poziții ale corpului care pot accentua o durere intercostală?
Dr. Cristina Leoveanu: Da, există mai multe mișcări și poziții care pot accentua durerea intercostală, printre care:
- respirația profundă;
- tusea sau strănutul, care cresc presiunea asupra coastelor și nervilor;
- rotația trunchiului;
- aplecarea înainte sau lateral;
- ridicarea brațului de pe partea dureroasă;
- ridicarea de greutăți;
- întinderile bruște (stretching).
Durerea de inimă nu e la fel ca durerea intercostală
Media10: Cum se manifestă, în general, durerea de origine cardiacă?
Dr. Cristina Leoveanu: Durerea cardiacă se manifestă, de obicei, ca o senzație de apăsare, presiune sau strângere („gheară”), fiind localizată precordial (în zona inimii) sau retrosternal (în spatele sternului). Aceasta poate iradia către brațul stâng, gât sau mandibulă, dar și între omoplați sau spre umeri.
Media10: Există anumite semne sau simptome asociate care pot sugera că durerea din piept vine de la inimă?
Dr. Cristina Leoveanu: Durerea de origine cardiacă poate fi însoțită de mai multe simptome sugestive, precum:
- dispnee (senzație de lipsă de aer);
- transpirații reci, abundente;
- parestezii la nivelul brațelor (furnicături, amorțeli);
- greață sau vărsături;
- anxietate intensă;
- senzație de leșin sau amețeală.
Cât durează durerea și ce spune asta despre cauză?
Media10: Ce diferențe există între durata unei dureri intercostale și cea a unei dureri de inimă?
Dr. Cristina Leoveanu: Durerea intercostală este mult mai variabilă ca durată. Poate apărea pentru câteva secunde, mai ales ca un junghi declanșat de mișcare sau respirație, poate dura minute sau ore, iar în unele cazuri chiar zile, atunci când este vorba despre o durere musculară sau o nevralgie. De asemenea, poate fi intermitentă, apărând la anumite mișcări, sau constantă, dar cu intensitate variabilă, accentuată de mișcare. Pacienții descriu frecvent situații precum: „mă doare când mă mișc”, „dacă stau nemișcat sunt bine” sau „revine când respir adânc”. În schimb, durerea cardiacă este continuă, fixă și nu depinde de mișcare. De obicei durează peste 15–20 de minute și are un caracter apăsător.
Ce analize trebuie să faci?
Media10: Care sunt principalele investigații pe care le recomandați atunci când un pacient se prezintă cu durere toracică?
Dr. Cristina Leoveanu: În cazul unui pacient cu durere toracică, investigațiile se aleg în funcție de suspiciunea clinică, însă există un set de analize de bază, esențiale. Prima și cea mai importantă investigație este electrocardiograma, necesară pentru a exclude un infarct miocardic sau o aritmie. Se recomandă, de asemenea, analize de sânge, în special troponina I și T, markeri specifici pentru afectarea cardiacă, care pot fi repetați la câteva ore dacă valorile inițiale sunt normale. Radiografia toracică este utilă pentru excluderea unei patologii pulmonare sau a cardiomegaliei. În plus, sunt indicate analize uzuale precum hemoleucograma completă, markerii inflamatori (CRP, VSH), glicemia, funcția renală, coagulograma și ionograma.
În funcție de rezultate, investigațiile pot fi completate cu ecocardiografie, test de efort sau, în anumite cazuri, coronarografie. Dacă există suspiciune de cauză pulmonară și radiografia nu este concludentă, se pot recomanda CT toracic, angio-CT sau dozarea D-dimerilor pentru excluderea tromboembolismului pulmonar. În cazul unei cauze musculoscheletale, diagnosticul se stabilește în principal pe baza examenului clinic, dar uneori pot fi utile investigații precum ecografia de părți moi sau RMN-ul. Este esențial de reținut că, în fața unei dureri toracice, cauza cardiacă trebuie exclusă întotdeauna prima.
Durerea în piept apărută în repaus: un semnal pe care nu ai voie să-l ignori
Media10: Cât de periculos este să ignorăm o durere în piept care apare în repaus?
Dr. Cristina Leoveanu: Ignorarea unei dureri în piept apărute în repaus poate fi extrem de periculoasă, mai ales până la excluderea unei cauze cardiace. O astfel de durere poate ascunde un infarct miocardic sau alte afecțiuni grave, iar amânarea prezentării la medic poate duce la complicații severe sau chiar la deces.
Media10: Există factori de risc care ar trebui să ne facă mai atenți atunci când apare o durere în piept?
Dr. Cristina Leoveanu: Există factori de risc importanți care ar trebui să ne determine să fim mult mai atenți atunci când apare o durere în piept, deoarece cresc probabilitatea unei cauze cardiace serioase.
Printre factorii de risc cardiovasculari clasici se numără:
- hipertensiunea arterială;
- dislipidemia (valori crescute ale colesterolului, în special LDL – „colesterolul rău”);
- diabetul zaharat;
- fumatul;
- obezitatea;
- sedentarismul;
- vârsta (bărbați peste 45 de ani, femei peste 55 de ani);
- antecedente personale de infarct miocardic, angină pectorală sau alte boli cardiace;
- istoricul familial de boli cardiovasculare (rude de gradul I cu infarct miocardic).
Alte situații care pot crește riscul includ stresul cronic, consumul excesiv de alcool, bolile inflamatorii cronice și insuficiența renală. În concluzie, orice durere în piept care durează peste 15–20 de minute, are caracteristicile descrise anterior și se asociază cu factori de risc trebuie evaluată de urgență, până la proba contrarie.
Tratamentul diferă complet în funcție de cauză: de la urgență medicală la măsuri simple de acasă
Media10: Ce soluții de tratament există, în funcție de cauza durerii?
Dr. Cristina Leoveanu: Tratamentul depinde în totalitate de cauza durerii. Durerea cardiacă, mai ales cea apărută în repaus, nu se tratează la domiciliu, ci reprezintă o urgență medicală și necesită evaluare imediată într-o unitate spitalicească. La domiciliu sunt esențiale măsurile de prevenție și control pe termen lung, precum adoptarea unui stil de viață sănătos, renunțarea la fumat și alcool, controlul greutății, activitatea fizică adaptată și respectarea tratamentului prescris de medicul cardiolog. Durerea intercostală sau musculoscheletală se tratează, de obicei, prin repaus relativ și evitarea mișcărilor bruște. Se pot administra analgezice sau antiinflatoare nesteroidiene, relaxante musculare, se pot aplica comprese calde și se recomandă exerciții ușoare de stretching. Corectarea posturii și fizioterapia sunt utile atunci când durerea persistă.
În cazuri rare, când durerea este severă și cronică, se pot utiliza infiltrații locale cu anestezice sau corticosteroizi în jurul nervului afectat. Durerea de cauză pulmonară, cum este cea din pneumonie, pneumotorax sau embolie pulmonară, necesită supraveghere medicală atentă. În formele ușoare, tratamentul poate fi efectuat la domiciliu, conform recomandărilor medicului, cu antibiotice, hidratare și repaus, însă formele severe impun internare.
Stai mult la birou? Cum previi durerile intercostale înainte să apară
Media10: Cum putem preveni durerile intercostale, mai ales la persoanele sedentare sau la cele care stau mult la birou?
Dr. Cristina Leoveanu: La persoanele sedentare sau la cele care petrec mult timp la birou, durerile intercostale apar frecvent din cauza posturii incorecte, rigidității musculare și lipsei de mișcare.
Acestea pot fi prevenite prin câteva măsuri simple:
- corectarea poziției la birou: spatele drept și sprijinit de scaun, umerii relaxați, ecranul la nivelul ochilor, tălpile sprijinite pe podea; trebuie evitată poziția aplecată („cocoșată”), care pune presiune pe musculatura toracică;
- pauze regulate de mișcare: la fiecare 45–60 de minute este recomandat să ne ridicăm și să ne mișcăm câteva minute;
- exerciții simple: rotații lente ale trunchiului, întinderi laterale, exerciții de deschidere a toracelui și respirații profunde, care ajută la mobilizarea musculaturii intercostale;
- întărirea musculaturii spatelui și abdomenului prin exerciții efectuate de cel puțin 2–3 ori pe săptămână;
- evitarea factorilor declanșatori, precum expunerea la curent rece, mișcările bruște după perioade lungi de stat sau ridicarea incorectă a greutăților;
- adoptarea unei poziții corecte de somn, pe o saltea ortopedică de fermitate medie spre fermă, care susține corect coloana vertebrală și reduce tensiunea musculară.
