Te confrunți des cu arsuri la stomac, mai ales seara, după cină? Simți acel disconfort care urcă spre capul pieptului și nu îți dă pace nici noaptea? Deși mulți îl ignoră sau îl tratează superficial, acest simptom poate ascunde o problemă digestivă frecventă, dar care nu trebuie neglijată. De la obiceiuri alimentare aparent banale, până la afecțiuni care necesită investigații și tratament, arsurile la stomac pot avea multiple cauze și consecințe. Important este să știi când sunt „normale” și când devin un semnal de alarmă. Dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help, explică ce se întâmplă în organism atunci când apar arsurile, de ce sunt mai frecvente seara și ce măsuri simple pot face diferența între disconfort și controlul simptomelor.
Media10: Mulți oameni spun că simt arsuri în piept sau în capul pieptului mai ales seara. Ce sunt, de fapt, arsurile la stomac și ce se întâmplă în organism atunci când apar?
Dr. Paula Ciucă: Arsurile la stomac, cunoscute medical sub denumirea de pirozis, reprezintă o senzație de arsură sau usturime resimțită atunci când acidul gastric din stomac urcă în esofag. Ele pot apărea ocazional, de exemplu după o masă copioasă sau după consumul de alimente condimentate. Însă, atunci când devin frecvente, pot semnala o afecțiune cronică, afectează calitatea vieții și necesită investigații medicale. Între esofag și stomac există o „valvă” numită sfincter esofagian inferior. În mod normal, aceasta se deschide pentru a permite trecerea alimentelor în stomac, apoi se închide pentru a preveni întoarcerea conținutului gastric. Arsurile apar atunci când acest mecanism nu funcționează corect, iar acidul gastric urcă în esofag, iritând mucoasa și provocând senzația de arsură.
Ce se întâmplă atunci când acidul din stomac ajunge unde nu trebuie?
Media10: Ce este refluxul gastroesofagian și cum se produce acest fenomen?
Dr. Paula Ciucă: Boala de reflux gastroesofagian este o afecțiune digestivă caracterizată prin întoarcerea conținutului gastric — acid sau chiar bilă — în esofag. Acest proces irită mucoasa esofagiană și determină simptome precum arsuri, regurgitații, durere retrosternală sau eructații (râgâieli). Este o afecțiune frecventă, care poate afecta semnificativ calitatea vieții și care, în lipsa unui tratament adecvat, poate duce la complicații. Apariția refluxului este favorizată de factori precum alimentația nesănătoasă, stres, somn neregulat.
Media10: De ce apar arsurile mai ales seara sau noaptea, chiar și la persoane care nu au simptome în timpul zilei?
Dr. Paula Ciucă: Arsurile apar frecvent seara sau noaptea, în principal din cauza poziției orizontale, care favorizează refluxul acidului gastric în esofag. De asemenea, ele sunt asociate cu mesele luate târziu, înainte de culcare, cu porțiile mari sau cu alimentele greu de digerat și iritante pentru stomac. Consumul de băuturi acidulate, alcoolul, dar și slăbirea sau relaxarea anormală a sfincterului esofagian inferior contribuie la apariția simptomelor. Alți factori implicați sunt: obezitatea, sarcina, purtarea hainelor strâmte sau prezența unei hernii hiatale.
Alimentele care pot declanșa arsurile
Media10: Ce alimente sau băuturi pot declanșa mai frecvent refluxul gastroesofagian?
Dr. Paula Ciucă: Există mai multe categorii de alimente și băuturi care pot favoriza apariția arsurilor gastrice. Alimentele grase încetinesc golirea stomacului și pot relaxa sfincterul esofagian inferior, favorizând refluxul. De asemenea, alimentele iritante — precum cele picante, citricele sau roșiile — pot irita direct mucoasa esofagiană. Mesele copioase cresc presiunea în stomac, iar alimentele foarte dulci, precum ciocolata, dar și cafeaua sau alcoolul pot crește aciditatea gastrică și pot favoriza refluxul.
Media10: Programul meselor poate influența apariția arsurilor la stomac? De exemplu, dacă mâncăm târziu seara?
Dr. Paula Ciucă: Programul meselor are un rol important în apariția arsurilor gastrice. Este recomandat ca ultima masă a zilei, cina, să fie luată cu 3–4 ore înainte de culcare. De asemenea, este indicat să evităm mesele copioase, alimentele greu digerabile sau picante, băuturile carbogazoase, alcoolul și fumatul. Un alt aspect important este modul de alimentație: mesele mai dese și în cantități mai mici ajută la reducerea presiunii din stomac și favorizează o digestie mai eficientă.
Kilogramele în plus pot „apăsa” pe stomac: legătura dintre greutate și reflux
Media10: Greutatea corporală are un rol în apariția refluxului gastroesofagian?
Dr. Paula Ciucă: Supraponderea și obezitatea reprezintă factori de risc importanți pentru boala de reflux gastroesofagian. Acestea cresc presiunea intraabdominală, ceea ce poate afecta funcționarea sfincterului esofagian inferior și poate favoriza refluxul. De asemenea, excesul ponderal poate contribui la apariția herniei hiatale. Prin urmare, menținerea unei greutăți corporale normale este esențială pentru prevenirea și controlul acestei afecțiuni.
Media10: Fumatul, cafeaua sau alcoolul pot agrava aceste simptome?
Dr. Paula Ciucă: Fumatul, inclusiv tusea cronică asociată acestuia, poate slăbi musculatura diafragmei și poate favoriza apariția herniei hiatale. În plus, fumatul încetinește digestia și stimulează secreția de acid gastric. Cafeaua și alcoolul pot crește aciditatea gastrică, pot produce balonare și pot favoriza refluxul gastroesofagian.
Arsuri sau altceva? Cum faci diferența și când trebuie să mergi la medic
Media10: Cum își poate da seama o persoană că este vorba despre reflux gastroesofagian și nu despre altă problemă digestivă?
Dr. Paula Ciucă: Atunci când arsurile la stomac devin frecvente, este important ca pacientul să se adreseze medicului pentru un consult de specialitate, astfel încât să se stabilească dacă este vorba despre boala de reflux gastroesofagian sau despre alte cauze. Arsurile gastrice reprezintă principalul simptom al refluxului, însă pot apărea și în alte afecțiuni digestive. Diferența se face în funcție de frecvența simptomelor, momentul apariției și manifestările asociate.
De obicei, pirozisul din reflux apare după consumul unor alimente precum cele picante, grase, acide sau băuturi carbogazoase și răspunde la tratamentul cu antiacide sau inhibitori de pompă de protoni. Așadar, dacă aceste simptome sunt persistente și sunt însoțite de dificultăți la înghițire, tuse cronică, scădere în greutate sau dureri intense în piept, este necesar un consult medical și investigații suplimentare pentru stabilirea diagnosticului.
Mai mult decât o simplă arsură: simptomele care pot însoți refluxul
Media10: Ce alte simptome pot însoți arsurile la stomac?
Dr. Paula Ciucă: Arsurile gastrice pot fi însoțite de mai multe simptome. Printre cele mai frecvente se numără regurgitațiile acide, resimțite ca un gust acru sau amar în gură. Pot apărea, de asemenea, dureri în piept, balonare, greață și eructații (râgâieli). Unele persoane pot prezenta disfagie, adică dificultate la înghițire, ca urmare a inflamației mucoasei esofagiene. Un alt simptom frecvent este tusea cronică seacă, care se poate accentua după mese copioase sau în poziția culcat. De asemenea, pot apărea răgușeală sau senzația de iritație în gât. Toate aceste manifestări sunt legate de iritarea esofagului de către conținutul gastric care refluează.
Media10: Ce investigații sunt recomandate pentru diagnosticul refluxului gastroesofagian? În ce situații este necesară endoscopia digestivă superioară?
Dr. Paula Ciucă: Diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian se bazează, în primul rând, pe simptomele tipice — arsuri și regurgitații — și pe istoricul medical al pacientului. Pentru confirmare, se poate recomanda endoscopia digestivă superioară, o investigație care permite vizualizarea esofagului și a stomacului și poate evidenția inflamația mucoasei esofagiene (esofagita), eventuale eroziuni sau complicații, precum esofagul Barrett. În cadrul acestei proceduri se pot preleva și biopsii. Alte investigații utile sunt pH-metria esofagiană, care măsoară expunerea esofagului la acidul gastric, și manometria esofagiană, care evaluează presiunea și activitatea musculară a sfincterului esofagian inferior.
Aceste investigații sunt recomandate mai ales atunci când simptomele nu se ameliorează în urma tratamentului sau când apar semne de alarmă, precum scădere în greutate sau dificultăți la înghițire. În unele situații, se poate efectua și un EKG pentru a exclude cauzele cardiace ale durerii retrosternale.
Cum poți să ții sub control arsurile?
Media10: Ce măsuri simple pot reduce arsurile la stomac, mai ales seara?
Dr. Paula Ciucă: Este important să evităm alimentele care pot declanșa arsurile gastrice, precum cele prăjite, grase, condimentate, citricele, roșiile sau cafeaua. Se recomandă mese mici și frecvente, pentru a evita suprasolicitarea stomacului. De asemenea, este indicată renunțarea la fumat și consumul de alcool. Poziția corpului joacă un rol important: trebuie evitată culcarea imediat după masă, iar ultima masă a zilei ar trebui să fie cu 3–4 ore înainte de somn. Pentru prevenirea refluxului pe timpul nopții, este util ca somnul să se realizeze cu capul și toracele ușor ridicate. În cazul persoanelor supraponderale sau obeze, scăderea în greutate, printr-un regim alimentar echilibrat și activitate fizică, poate reduce semnificativ simptomele.
Media10: Ce tipuri de tratament medicamentos există pentru reflux gastroesofagian?
Dr. Paula Ciucă: Pe lângă modificarea stilului de viață — alimentație echilibrată, scădere în greutate și evitarea factorilor declanșatori — există mai multe opțiuni de tratament medicamentos. Cele mai eficiente sunt inhibitorii de pompă de protoni, precum omeprazolul, pantoprazolul sau esomeprazolul, care reduc secreția de acid gastric. Antiacidele sunt o altă categorie de medicamente, utile pentru calmarea rapidă a simptomelor. De asemenea, antagoniștii receptorilor H2, precum famotidina, reduc producția de acid gastric. Prokineticele pot fi recomandate pentru stimularea golirii stomacului și îmbunătățirea motilității esofagiene, iar medicamentele protectoare ale mucoasei esofagiene contribuie la reducerea iritației.
Refluxul netratat: de la disconfort la complicații serioase
Media10: Ce se poate întâmpla dacă refluxul gastroesofagian este ignorat mult timp? Există complicații grave ale acestei afecțiuni?
Dr. Paula Ciucă: Netratată, boala de reflux gastroesofagian poate duce la complicații importante. Expunerea repetată a esofagului la acid gastric poate provoca ulcerații, sângerări și, în timp, stenoză — o îngustare a esofagului care determină dificultăți la înghițire. O altă complicație este esofagul Barrett, o afecțiune în care mucoasa esofagiană se modifică, căpătând caracteristici asemănătoare mucoasei intestinale. Aceasta este considerată o leziune precanceroasă. În cazuri mai severe, pot apărea hemoragii digestive sau chiar cancer esofagian. De asemenea, refluxul poate afecta și căile respiratorii superioare, determinând laringită cronică, prin contactul acidului gastric cu laringele.
