Te duci de 2 ori pe an la analize „ca să fii sigur” sau, din contră, le amâni ani la rând pentru că te simți bine? Există multe întrebări, dar și multe mituri. Sunt persoane care își fac seturi complete de teste fără recomandare medicală și altele care ajung la medic doar când apar simptome evidente. Adevărul este că analizele de prevenție nu sunt la fel pentru toată lumea și nu există o listă universal valabilă pentru orice vârstă. Dr. Dalida Mosorescu, medic primar medicină de familie, explică ce analize ar trebui făcute anual, când sunt justificate și ce poți afla din rezultatele lor, dar și de ce uneori lipsa simptomelor nu înseamnă neapărat că organismul este complet sănătos.
Te simți bine? Nu înseamnă întotdeauna că organismul este perfect sănătos
Mulți pacienți ajung la cabinet convinși că analizele sunt necesare doar dacă apar dureri sau simptome clare. În realitate, sunt frecvente situațiile în care persoane aparent sănătoase descoperă probleme ascunse în urma unei consultații sau a unor investigații recomandate. Starea de sănătate nu înseamnă doar absența bolii, ci un echilibru general al organismului. Există anumite semne discrete ale unor dezechilibre interne. Uneori, aceste indicii sunt observate mai degrabă de medic decât de pacient.
„Conform definiției OMS, sănătatea este o stare de bine fizică, mintală și socială, nu doar lipsa bolii. De multe ori, pacienții spun că se simt bine, dar la examenul clinic observăm semne subtile – paloare, cearcăne, iritabilitate – care ne determină să recomandăm analize. Starea aparentă de sănătate poate ascunde dezechilibre”, explică medicul.
Într-adevăr, analizele pot depista modificări înainte de apariția simptomelor evidente. Totuși, examenul clinic rămâne esențial – medicul decide dacă sunt necesare investigații. Așadar, nu orice persoană are nevoie anual de analize complete.
Analizele între 18 și 40 de ani – când sunt necesare?
Adulții tineri sunt adesea confuzi în privința analizelor. Unii cred că trebuie să facă anual teste complete, alții nu le fac niciodată. Recomandarea medicală este însă personalizată. Chiar dacă o persoană spune că nu are nicio problemă, medicul analizează contextul general: istoricul familial, stilul de viață, nivelul de stres, alimentația și modificările fizice observate la consultație.
„Dacă între 18 și 40 de ani avem un adult sănătos, fără factori de risc și fără antecedente familiale patologice, nu recomandăm analize de rutină. În schimb, dacă observăm semne clinice sau există riscuri genetice, analizele devin utile chiar și în absența simptomelo. Este important de reținut că noi nu tratăm cifrele, tratăm pacientul. Analizele nu se fac după o listă standard, ci după ceea ce vedem la consultație”, precizează dr. Dalida Mosorescu, medic primar medicină de familie.
Situații în care analizele pot fi necesare la adulții tineri:
- antecedente familiale de boli cardiovasculare, tiroidiene sau metabolice;
- oboseală persistentă sau schimbări de greutate;
- planificarea unei sarcini;
- stil de viață sedentar, alimentație dezechilibrată;
- stres intens și tulburări de somn.
Situații în care analizele de rutină NU sunt justificate:
- adult tânăr sănătos, fără simptome;
- lipsa factorilor de risc și a antecedentelor familiale;
- absența modificărilor la examenul clinic.
Ce boli sunt tot mai des întâlnite la vârste tinere?
În ultimii ani, afecțiuni considerate cândva specifice vârstelor mai înaintate apar din ce în ce mai devreme. Stilul de viață modern influențează puternic sănătatea metabolică și hormonală. Spre exemplu, alimentația bogată în produse procesate crește riscul metabolic. Sedentarismul favorizează hipertensiunea și obezitatea. Stresul cronic afectează echilibrul hormonal. Lipsa somnului influențează metabolismul și imunitatea. Toți acești factori contribuie la apariția în timp a unor afecțiuni severe.
„Vedem din ce în ce mai mulți copii și tineri cu anemie, dislipidemie, hipertensiune sau tiroidită autoimună. Patologii care erau frecvente după 50 de ani au coborât către vârste tot mai mici. Alimentația, stresul și lipsa mișcării contribuie major la aceste schimbări”, explică medicul.
Ce analize trebuie să faci anual dacă ești în perioada de premenopauză sau menopauză?
Perioada premenopauzei vine cu simptome greu de ignorat: insomnie, anxietate, schimbări ale ciclului menstrual sau bufeuri. Analizele de sânge pot ajuta la înțelegerea acestor modificări și la stabilirea unui plan corect de monitorizare. Schimbările hormonale care apar în această perioadă influențează nu doar ciclul menstrual, ci și metabolismul, sistemul cardiovascular și starea emoțională.
„Panelul de analize pentru premenopauză și menopauză include hemogramă, profil lipidic, glicemie, funcție hepatică și renală, analize tiroidiene și hormonale. FSH și LH ne arată practic momentul în care funcția ovariană se apropie de final”, spune dr. Dalida Mosorescu, medic primar medicină de familie.
Ce informații oferă aceste analize:
- riscul cardiovascular și metabolic;
- echilibrul hormonal;
- funcția tiroidiană;
- semne de anemie sau inflamație.
Analizele de sânge după 40 de ani. Care sunt și ce informații oferă despre sănătatea ta?
După vârsta de 40 de ani, organismul începe să acumuleze efectele stilului de viață din anii anteriori. Chiar dacă nu apar simptome evidente, pot exista modificări lente la nivel metabolic, hormonal sau cardiovascular. Mulți oameni spun că se simt bine și consideră că nu au nevoie de controale, însă numeroase afecțiuni cronice evoluează ani la rând fără semne clare. De aceea, evaluările periodice devin o componentă esențială a prevenției, iar analizele de sânge pot oferi o imagine de ansamblu asupra modului în care funcționează organismul. Dr. Dalida Mosorescu precizează care sunt analizele recomandate după vârsta de 40 de ani:
– Hemograma: primul indiciu despre echilibrul organismului
Hemograma este una dintre cele mai frecvente analize de laborator și oferă informații despre celulele sanguine. După 40 de ani, poate semnala modificări subtile care apar înaintea simptomelor evidente. De exemplu, oboseala persistentă sau scăderea capacității de concentrare pot fi asociate cu valori modificate ale hemoglobinei sau ale altor parametri hematologici.
– Glicemia: indicator al echilibrului metabolic
Metabolismul glucidic se poate modifica odată cu înaintarea în vârstă, chiar și la persoanele active. Analiza glicemiei ajută la identificarea timpurie a dezechilibrelor care pot evolua către prediabet sau diabet. În stadiile incipiente, aceste modificări nu provoacă simptome, iar multe persoane află întâmplător despre ele.
– Colesterolul total și LDL: evaluarea riscului cardiovascular
Profilul lipidic devine din ce în ce mai important după 40 de ani, deoarece acumularea de grăsimi la nivelul vaselor de sânge poate începe cu mult timp înainte de apariția simptomelor cardiace. Colesterolul total și LDL sunt indicatori esențiali pentru evaluarea riscului de ateroscleroză.
– Creatinina serică: semnal de alarmă pentru funcția renală
Rinichii pot suferi modificări lente, fără simptome evidente. Creatinina serică oferă informații despre capacitatea de filtrare a rinichilor și poate semnala probleme înainte de apariția manifestărilor clinice. Această analiză este utilă mai ales pentru persoanele cu tensiune arterială crescută, diabet sau tratamente cronice care pot afecta funcția renală.
– PSA: evaluarea sănătății prostatei la bărbați
La bărbați, evaluarea prostatei devine importantă odată cu înaintarea în vârstă. PSA-ul este un marker care poate orienta medicul către investigații suplimentare atunci când apar modificări. Nu stabilește singur un diagnostic, dar reprezintă un punct de plecare pentru monitorizarea sănătății urologice.
– TSH și T4: echilibrul hormonal la femei
Funcția tiroidiană influențează metabolismul, starea de spirit și nivelul de energie. După 40 de ani, fluctuațiile hormonale pot apărea mai frecvent, iar simptomele – oboseală, creștere în greutate, anxietate – pot fi confundate cu stresul zilnic. TSH și T4 oferă informații despre modul în care funcționează tiroida și pot ajuta la identificarea unor tulburări hormonale care afectează întregul organism.
De ce nu trebuie să faci analize „după ureche”?
Analizele inutile pot crea anxietate și pot duce la investigații suplimentare fără beneficii reale. Interpretarea rezultatelor trebuie făcută întotdeauna de medic.
„Nu există o listă universală de analize pe care să le facă toată lumea anual. Recomandările se bazează pe contextul fiecărui pacient. Uneori, cea mai bună decizie medicală este să nu faci analize inutile”, subliniază medicul.
Analizele de sânge sunt un instrument valoros pentru prevenție, dar trebuie recomandate personalizat. Vârsta, istoricul familial și stilul de viață influențează decizia medicului. Uneori, analizele pot depista probleme înainte de apariția simptomelor; alteori, ele nu sunt necesare.
„Prevenția înseamnă evaluare corectă, nu analize făcute la întâmplare. Rolul medicului de familie este să decidă ce teste și investigații sunt utile pentru fiecare pacient în parte”, concluzionează dr. Dalida Mosorescu.
