Te așezi în pat și tocmai atunci când corpul ar trebui să se relaxeze apare o senzație ciudată: inima bate mai tare, mai repede sau neregulat. Parcă îți simți pulsul în piept, în gât, uneori chiar în urechi. Pentru mulți oameni, acest moment devine neliniștitor. Gândurile încep să se adune: „Oare e ceva grav?”, „De ce simt asta doar seara?”, „E stres sau e o problemă cu inima?”. Palpitațiile apărute înainte de culcare sunt una dintre cele mai frecvente plângeri întâlnite în cabinetul cardiologului, iar paradoxul este că ele apar exact atunci când organismul intră, teoretic, în repaus. Dar sunt aceste palpitații normale? Țin doar de stres și oboseală sau pot semnala o problemă cardiacă reală? Și, mai ales, când ar trebui să îngrijoreze? La aceste întrebări răspunde dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
De ce apar palpitațiile mai ales seara?
În timpul zilei, organismul este permanent ocupat. Mișcarea, zgomotul, conversațiile și activitățile multiple distrag atenția de la senzațiile interne ale corpului. Ritmul cardiac poate varia, dar rareori este conștientizat. Seara, însă, când stimulii externi dispar, atenția se îndreaptă inevitabil către propriul corp.
În poziție culcată, bătăile inimii pot fi percepute mai intens. Liniștea accentuează senzațiile, iar gândurile nefiltrate ale zilei pot menține organismul într-o stare de alertă. Acest context explică de ce multe persoane afirmă că palpitațiile apar exclusiv înainte de culcare, deși mecanismele care le declanșează au început cu mult timp înainte.
Palpitațiile, un simptom frecvent în practica cardiologică
În cabinetul de cardiologie, palpitațiile reprezintă una dintre cele mai comune plângeri ale pacienților, indiferent de vârstă.
„Mulți pacienți se prezintă la consultație acuzând senzația de bătăi puternice, rapide sau neregulate ale inimii, resimțite predominant seara. De cele mai multe ori, aceste episoade apar după zile solicitante, încărcate de stres sau oboseală, iar pacienții ajung să le perceapă ca fiind extrem de alarmante”, explică medicul.
Este important de știut că simpla prezență a palpitațiilor nu indică automat o boală cardiacă, însă ele nu trebuie nici minimalizate.
„Palpitațiile sunt un simptom, nu un diagnostic. Rolul nostru este să identificăm cauza exactă, pentru a face diferența între un fenomen benign și o problemă care necesită tratament”, precizează dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Stresul, oboseala și anxietatea – factori declanșatori frecvenți
Viața modernă vine cu un nivel crescut de presiune psihică. Programul încărcat, lipsa timpului pentru odihnă și expunerea constantă la stimuli mențin organismul într-o stare de tensiune continuă. Chiar dacă seara activitatea fizică încetează, sistemul nervos rămâne adesea suprastimulat.
„Oboseala acumulată, stresul cronic și anxietatea reprezintă unele dintre cele mai frecvente cauze ale palpitațiilor care apar în timpul nopții. Organismul nu reușește să facă tranziția către relaxare, iar acest lucru se reflectă și asupra ritmului cardiac”, precizează medicul specialist.
Dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog, explică faptul că, în aceste situații, palpitațiile sunt adesea însoțite de o percepție exagerată a bătăilor inimii.
„Pacienții anxioși devin mult mai atenți la senzațiile corporale. Inima poate bate normal, dar este percepută ca fiind prea rapidă sau prea puternică.”
Cofeina și stimulentele, efecte întârziate asupra inimii
În rutina zilnică, stimulentele sunt adesea asociate cu productivitatea și cu rezistența la oboseală. Pentru mulți adulți, cafeaua de dimineață este un obicei reflex, iar băuturile energizante sau ceaiurile concentrate devin soluții rapide în zilele încărcate. Problema apare atunci când aceste obiceiuri se prelungesc spre a doua parte a zilei, fără ca efectele lor asupra organismului să fie luate în calcul.
Spre seară, corpul încearcă să intre într-o fază de încetinire naturală a funcțiilor, pregătindu-se pentru somn. Stimulentele consumate mai devreme pot interfera cu acest proces, menținând sistemul nervos într-o stare de activare prelungită. Inima, aflată sub influența acestui dezechilibru, poate reacționa prin modificări ale ritmului cardiac, care devin mult mai ușor de perceput în liniștea nopții.
„Cofeina are un efect stimulant care poate persista până seara, mai ales la persoanele sensibile. O cafea consumată la prânz sau după-amiaza poate fi suficientă pentru a declanșa palpitații în momentul în care pacientul se întinde în pat. De asemenea, ciocolata, energizantele și anumite suplimente alimentare conțin substanțe care pot accelera ritmul cardiac. Mulți pacienți nu fac legătura între aceste obiceiuri și palpitațiile resimțite seara”, explică medicul.
Tulburările de ritm cardiac, o cauză care trebuie exclusă
Dincolo de factorii legați de stilul de viață, palpitațiile pot fi expresia unor tulburări de ritm cardiac. Acestea pot apărea sporadic și pot fi resimțite doar în anumite momente ale zilei.
„Există situații în care palpitațiile sunt cauzate de aritmii cardiace, cum ar fi extrasistolele, tahicardiile sau fibrilația atrială. Acestea nu sunt întotdeauna constante și pot deveni evidente doar în repaus. Am întâlnit pacienți tineri, fără boli cardiace cunoscute, la care palpitațiile au fost primul semn al unei tulburări de ritm. De aceea, investigațiile sunt esențiale”, subliniază dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Rolul problemelor hormonale și al dezechilibrelor metabolice
Inima este influențată nu doar de sistemul nervos, ci și de echilibrul hormonal al organismului. Afecțiunile tiroidiene, în special hipertiroidismul, pot accelera ritmul cardiac și pot favoriza apariția palpitațiilor.
„Problemele hormonale, mai ales cele ale glandei tiroide, pot avea un impact major asupra ritmului cardiac. În aceste cazuri, palpitațiile sunt un semn al unui dezechilibru general, nu doar o problemă izolată a inimii”, explică specialistul.
La fel de importante sunt și deficiențele de minerale.
„Magneziul și potasiul sunt esențiale pentru buna funcționare a mușchiului cardiac. Deficitul acestora poate favoriza apariția palpitațiilor, mai ales în contextul oboselii sau al deshidratării”, adaugă dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog.
Când trebuie să te îngrijorezi?
Nu toate palpitațiile sunt periculoase, însă anumite asocieri trebuie să ridice semne de alarmă. Frecvența episoadelor, intensitatea lor și simptomele asociate sunt criterii importante. Unele aritmii pot avea consecințe serioase dacă nu sunt diagnosticate la timp.
„Palpitațiile care apar frecvent sau care sunt însoțite de amețeli, dureri în piept, senzație de lipsă de aer sau stare de leșin trebuie investigate fără întârziere. Există situații în care palpitațiile pot ascunde fibrilația atrială sau alte tulburări de ritm cu risc crescut de complicații, inclusiv accident vascular cerebral”, avertizează medicul.
Palpitațiile la pacienții tineri
Tot mai mulți tineri ajung la cardiolog acuzând palpitații, în special seara. Stilul de viață alert, lipsa somnului și consumul ridicat de stimulente sunt factori favorizanți.
„Am întâlnit numeroși pacienți tineri, fără antecedente cardiace, la care palpitațiile erau legate de stres intens și consum excesiv de cofeină. În aceste cazuri, după excluderea unei cauze cardiace, modificările stilului de viață pot duce la dispariția completă a simptomelor”, explică dr. Radu Mitruț.
Ce investigații sunt necesare?
Palpitațiile pot avea cauze foarte diferite, iar identificarea lor nu se bazează pe presupuneri sau pe o singură investigație. De multe ori, episoadele descrise de pacienți sunt intermitente, apar seara sau în anumite contexte și pot lipsi complet în timpul unui consult medical obișnuit. Tocmai de aceea, stabilirea diagnosticului necesită o abordare etapizată, care să surprindă atât funcționarea inimii, cât și posibilele dezechilibre din organism.
Evaluarea începe întotdeauna cu o discuție detaliată între medic și pacient, în care sunt analizate momentul apariției palpitațiilor, durata acestora, factorii declanșatori și simptomele asociate. Această etapă este esențială pentru orientarea investigațiilor ulterioare și pentru alegerea celor mai potrivite teste, evitând investigațiile inutile sau incomplete.
Pentru stabilirea diagnosticului, este necesară o evaluare complexă, care poate include:
- consultația cardiologică, esențială pentru analizarea simptomelor descrise de pacient și identificarea factorilor de risc asociați;
- electrocardiograma, investigație de bază care permite surprinderea activității electrice a inimii și evidențierea unor tulburări de ritm;
- monitorizarea Holter, utilă pentru înregistrarea bătăilor inimii pe parcursul a 24–48 de ore, mai ales atunci când palpitațiile apar sporadic;
- analizele de sânge, necesare pentru depistarea dezechilibrelor electrolitice, hormonale sau metabolice care pot influența ritmul cardiac;
- ecocardiografia, recomandată în anumite situații pentru evaluarea structurii și funcției inimii.
Acces la investigații gratuite, cu bilet de trimitere
Pentru mulți pacienți, una dintre principalele bariere în accesarea unui consult cardiologic este teama legată de costuri sau de complexitatea investigațiilor necesare. Această amânare poate duce însă la prelungirea simptomelor și la menținerea anxietății legate de starea de sănătate, mai ales atunci când palpitațiile apar repetat și fără o cauză evidentă. Accesul facil la evaluări medicale complete joacă un rol esențial în diagnosticul corect al palpitațiilor. În plus, depistarea timpurie a unei tulburări de ritm sau a unui dezechilibru asociat poate preveni apariția unor complicații pe termen lung.
„La Centrul Medical Renașterea, pacienții pot beneficia gratuit, cu bilet de trimitere, de consultație cardiologică, analize de sânge și investigații necesare pentru identificarea exactă a cauzei palpitațiilor și pentru prevenirea complicațiilor”, concluzionează dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
