Te-ai întrebat vreodată de ce, iarna, tensiunea arterială pare mai greu de ținut sub control? De ce apar mai des dureri în piept, palpitații sau stări de oboseală accentuată atunci când temperaturile scad? Pentru mulți pacienți, sezonul rece nu înseamnă doar haine groase și facturi mai mari la încălzire, ci și valori tensionale mai mari, uneori îngrijorătoare. Care sunt cauzele și ce măsuri trebuie să iei? Află răspunsurile de la dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
Frigul nu este doar un disconfort temporar. Este un factor de stres real pentru organism, mai ales pentru sistemul cardiovascular. Corpul uman reacționează la temperaturile scăzute printr-o serie de mecanisme de adaptare menite să conserve căldura, însă aceste mecanisme pot avea consecințe directe asupra tensiunii arteriale și asupra inimii. Pentru persoanele cu hipertensiune, boală cardiacă sau alți factori de risc, iarna poate deveni o perioadă cu adevărat periculoasă dacă nu există monitorizare atentă și ajustări corecte ale stilului de viață.
„Atunci când scade temperatura, pacienții pot să observe că nu mai reușesc să-și controleze valorile tensiunii arteriale. De obicei, observă o creștere a valorilor tensiunii arteriale pentru că organismul, pentru a-și păstra căldura, are tendința să reacționeze printr-o îngustare a vaselor din periferie, la mâini și la picioare”, explică medicul.
De ce crește tensiunea arterială?
Când temperaturile scad, organismul intră într-un „mod de supraviețuire”. Scopul principal este conservarea căldurii pentru organele vitale: creier, inimă, plămâni. Pentru a face acest lucru, vasele de sânge din periferie – în special cele de la nivelul mâinilor, picioarelor și pielii – se îngustează. Acest proces poartă numele de vasoconstricție periferică. Deși este un mecanism normal, are un efect secundar important: crește rezistența pe care inima trebuie să o învingă pentru a pompa sângele. Practic, sângele circulă prin „conducte” mai înguste, iar presiunea din interiorul acestora crește.
„Această îngustare a vaselor duce la o creștere a debitului cardiac și la o suprasolicitare a cordului, care trebuie să facă față acestei vasoconstricții. Cu alte cuvinte, inima este obligată să muncească mai mult. Pentru o inimă sănătoasă, acest efort suplimentar poate fi tolerat o perioadă. Pentru o inimă deja afectată de hipertensiune, boală coronariană sau insuficiență cardiacă, însă, riscurile cresc considerabil”, subliniază dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
De ce valorile tensionale „sar” iarna, chiar și la pacienții tratați
Mulți pacienți observă un fenomen frustrant: deși urmează corect tratamentul antihipertensiv, valorile tensiunii arteriale cresc odată cu venirea frigului. Acest lucru se întâmplă frecvent și are mai multe explicații.
În primul rând, vasoconstricția determinată de frig reduce eficiența unor medicamente antihipertensive, în special a celor care acționează asupra vaselor de sânge. În al doilea rând, iarna apar modificări de stil de viață care influențează tensiunea: mișcare mai puțină, alimentație mai bogată în sare și grăsimi, creștere în greutate, consum mai mare de alcool.
La toate acestea se adaugă stresul sezonier, infecțiile respiratorii frecvente și lipsa expunerii la soare, care pot afecta echilibrul hormonal și vascular. Rezultatul? Chiar și pacienții disciplinați pot constata că tensiunea „nu mai ascultă” ca în lunile calde.
Frigul și inima: mai mult decât o simplă creștere a tensiunii
Creșterea tensiunii arteriale nu este singura problemă asociată cu temperaturile scăzute. În anumite situații, frigul poate declanșa sau agrava afecțiuni cardiace deja existente.
„Iarna, pacientul cu patologie cardiovasculară experimentează fie o creștere a tensiunii arteriale, fie uneori poate să experimenteze și dureri precordiale, o agravare a anginei pectorale sau o decompensare a unei insuficiențe cardiace”, avertizează dr. Laura Bogdan.
Durerile precordiale și insuficiența cardiacă
La pacienții cu boală coronariană, vasele care irigă mușchiul inimii sunt deja îngustate de plăci de aterom. Frigul poate accentua această îngustare prin vasoconstricție, reducând și mai mult fluxul de sânge către inimă. Rezultatul este apariția durerilor în piept, mai ales la efort sau la expunerea bruscă la aer rece.
Pentru pacienții cu insuficiență cardiacă, orice efort suplimentar impus inimii poate duce la dezechilibru. Creșterea tensiunii arteriale, retenția de lichide favorizată de sezonul rece și infecțiile respiratorii pot duce la agravarea simptomelor: dispnee, edeme, oboseală extremă.
Cine este cel mai expus riscurilor în sezonul rece?
Deși frigul poate influența tensiunea arterială la oricine, există anumite categorii de persoane care sunt mult mai vulnerabile:
- pacienții cu hipertensiune arterială cunoscută;
- persoanele cu boală coronariană sau istoric de infarct;
- pacienții cu insuficiență cardiacă;
- vârstnicii;
- persoanele cu diabet zaharat;
- fumătorii;
- persoanele sedentare sau supraponderale.
Pentru aceste categorii, monitorizarea atentă a tensiunii arteriale iarna nu este opțională, ci esențială.
Greșeala frecventă: modificarea tratamentului „după ureche”
Atunci când observă valori mai mari ale tensiunii, mulți pacienți sunt tentați să își ajusteze singuri tratamentul: fie cresc doza, fie adaugă un medicament „care a mers la vecin”, fie întrerup tratamentul pentru că se simt slăbiți sau amețiți. Aceasta este una dintre cele mai periculoase decizii.
„Indiferent de situație, este bine ca pacientul să nu-și modifice singur schema de tratament și să solicite o evaluare la medicul specialist pentru a stabili împreună care este schema optimă de tratament”, subliniază dr. Laura Bogdan.
Autotratamentul poate duce la scăderi bruște ale tensiunii, tulburări de ritm, afectarea rinichilor sau chiar evenimente cardiovasculare majore.
Monitorizarea tensiunii arteriale iarna: cum se face corect?
Un pas esențial în sezonul rece este măsurarea corectă și regulată a tensiunii arteriale. Ideal este ca valorile să fie notate într-un carnet sau într-o aplicație, pentru a putea fi analizate de medic.
Câteva reguli simple:
- măsurarea se face în repaus, după cel puțin 5 minute de liniște;
- nu se măsoară imediat după expunerea la frig;
- se evită cafeaua, fumatul și efortul fizic înainte de măsurare;
- se folosesc aparate validate medical.
Valorile obținute constant mai mari decât cele obișnuite trebuie semnalate medicului.
Stilul de viață iarna: mici schimbări cu impact mare
Pe lângă tratamentul medicamentos, stilul de viață joacă un rol crucial în controlul tensiunii arteriale pe timp de iarnă. Dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help, precizează care sunt cele mai importante măsuri pe care le poți lua:
Îmbrăcăminte adecvată
Protejarea împotriva frigului reduce vasoconstricția excesivă. Mănușile, căciula și hainele călduroase nu sunt doar un confort, ci o măsură de protecție cardiovasculară.
Mișcare regulată
Chiar dacă tentația de a sta mai mult în casă este mare, activitatea fizică moderată ajută la menținerea elasticității vaselor de sânge și la controlul tensiunii.
Alimentație echilibrată
Iarna, consumul de alimente sărate și procesate crește. Reducerea sării, creșterea aportului de legume, fructe și alimente bogate în potasiu pot face diferența.
Evitarea alcoolului în exces
Alcoolul poate da senzația falsă de încălzire, dar influențează negativ tensiunea arterială și ritmul cardiac.
Când trebuie mers de urgență la medic?
Există situații în care creșterea tensiunii arteriale iarna nu trebuie ignorată, și anume:
- valori foarte mari, persistente;
- dureri în piept;
- dificultăți de respirație;
- amețeli severe sau pierderea cunoștinței;
- edeme accentuate ale picioarelor.
Aceste simptome pot semnala complicații serioase și necesită evaluare medicală imediată.
Iarna, un test de rezistență pentru inimă
Sezonul rece este, pentru sistemul cardiovascular, un adevărat test de adaptare. Frigul determină modificări fiziologice care pot destabiliza tensiunea arterială și pot agrava afecțiunile cardiace existente. Înțelegerea acestor mecanisme și colaborarea strânsă cu medicul cardiolog sunt esențiale pentru a trece cu bine peste lunile reci.
Așa cum subliniază dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog, creșterea valorilor tensionale iarna nu trebuie tratată cu superficialitate sau prin decizii luate de unul singur. Evaluarea medicală, ajustarea corectă a tratamentului și adoptarea unor măsuri simple de protecție pot face diferența dintre un sezon rece fără probleme și unul marcat de complicații cardiovasculare. Inima simte frigul mai mult decât credem. Iar grija pentru ea trebuie să fie constantă, indiferent de anotimp.
