Te confrunți tot mai des cu picioare umflate, mai ales spre seară? Simți că încălțămintea te strânge, iar pielea rămâne „marcată” după șosete? Primele întrebări care apar în mintea pacienților sunt adesea cu multe îngrijorări: este o problemă de la rinichi sau de la inimă? Pot analizele normale să excludă o boală gravă sau edemele pot avea și alte cauze, mai puțin evidente? Dr. Sorin Zaharie, medic primar nefrologie și medicină internă la Centrul Medical Renașterea și Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, vine cu răspunsuri clare și informații utile. Specialistul explică ce semnificație au edemele, când trebuie să ridice semne de alarmă, ce investigații sunt relevante și în ce situații umflarea picioarelor nu are legătură nici cu rinichii, nici cu inima.
Media10: Umflarea picioarelor este una dintre cele mai comune plângeri ale pacienților. De ce apare acest simptom? Care sunt cauzele?
Dr. Sorin Zaharie: Acumularea de lichid în țesutul subcutanat, cu diverse localizări, de obicei la unul sau ambele membre inferioare, mai rar la pleoapele de sus sau chiar la față, este denumită în termeni medicali „edem”. Acesta apare mai frecvent în unele boli cardiace sau renale. De asemenea, edemul poate fi întâlnit și în insuficiența venoasă cronică, boli endocrine sau afectarea vaselor limfatice. În alte situații, poate fi chiar indus de medicamente.
Tipuri de edeme
Media10: Se întâmplă frecvent să constatați că sursa edemelor este, de fapt, o boală de rinichi?
Dr. Sorin Zaharie: Cele mai frecvente tipuri de edeme sunt, în primul rând, cele cardiace. Acestea sunt un semn clinic de insuficiență cardiacă. Insuficiența cardiacă apare ca o complicație a unei afecțiuni cardiace (cardiopatie) cronice. Vorbim și de edemele venoase din insuficiența venosă cronică a membrelor inferioare, cu sau fără varice. Pe de altă parte, edemul „renal” apare în unele afecțiuni renale (nefropatii) glomerulare denumite în mod obișnuit „glomerulonefrite”. Acestea sunt mai rar întâlnite comparativ cu afecțiunile amintite anterior.
Media10: Care este diferența între edemele de cauză renală și cele de altă origine?
Dr. Sorin Zaharie: Fiecare tip de edem are anumite caracteristici clinice. De exemplu, poate fi moale sau dur, are anumite localizari particulare (cum ar fi la pleoape), se însoțește de alte simptome și semne ale bolii care îl produce. Uneori, analizele de laborator sunt modificate.
Media10: De ce este important să nu punem automat edemele pe seama inimii?
Dr. Sorin Zaharie: Deoarece insuficiența cardiacă este cea mai frecventă condiție clinică care induce edem (denumit edem „cardiac”), evident acesta este mai frecvent în populația generală. Totuși, există multe alte afecțiuni, mai rare, care induc edem generalizat.
„Scăderea volumului urinar pe 24 ore determină, de obicei, retenție de apă și sodiu”
Media10: Rinichii bolnavi pot duce la retenție de apă și sare în organism? Ce înseamnă, concret, „rinichii nu mai elimină apa corect”?
Dr. Sorin Zaharie: Reducerea progresivă a volumului de urină produs de rinichi apare în majoritatea nefropatiilor cronice (cu exceptia bolii polichistice renale) complicate cu boala cronică de rinichi avansată. Acest lucru se întâmplă din cauza afectării severe a nefronilor (celulele renale care reprezintă unitatea morfologică și funcțională a rinichilor). Scăderea volumului urinar pe 24 ore determină, de obicei, retenție de apă și sodiu (sare). Asta înseamnă hiperhidratarea organismului (cu formarea de edeme la gambe, acumularea de lichid în jurul plămânilor, al inimii și a organelor din abdomen).
Media10: De ce edemele de cauză renală pot apărea brusc și pot fi generalizate?
Dr. Sorin Zaharie: În glomerulonefrita acută, edemele pot apărea brusc, „peste noapte”. Mai concret, seara pacientul nu are edeme, însă dimineața observă edeme palpebrale și la gambe, de obicei nu foarte evidente, discrete. Acestea sunt însoțite în mod tipic de apariția hipertensiunii arteriale la un pacient anterior normotensiv.
Situațiile care impun consult medical
Media10: Când ar trebui să se prezintă pacientul direct la nefrolog? Ce alte semne trebuie sa îl alarmeze?
Dr. Sorin Zaharie: În România și peste tot în lume, pacientul cu stare generala bună, cu simptome obișnuite se programează la consultație la medicul de familie. Este necesară prezentarea la serviciul de urgență doar în situațiile în care apar manifestări clinice severe, care pun viața pacientului în pericol și necesită diagnostic și tratament imediat. Apariția edemului periferic, de obicei lentă, în zile – săptămâni, nu reprezintă o urgență medicală. Pacientul sau aparținătorii care sesizează apariția edemului la gambe sau la pleoapele de sus/față trebuie să se prezinte la medicul de familie. Acesta poate recunoaște edemul cardiac sau venos și poate trimite pacientul la medicul cardiolog.
Dacă se ia în discuție și o afecțiune renală care să evolueze cu edem, este obligatorie efectuarea unui examen de urină. Absența proteinelor în urină la examenul de urină, la pacientul cu edeme, exclude edemul de cauza renală. Dacă examenul de urină arată proteine în urină prezente, hematii în urină (hematurie), iar funcția renală este normală sau redusă (cu creșterea ureei serice și a creatininei serice), medicul (de familie/cardiolog/internist etc.) care a descoperit edemul îndrumă pacientul la consultație în ambulatoriul de nefrologie sau solicită consult nefrologic, daca pacientul este la urgență.
Edemele la față NU înseamnă automat că ai o boală renală
Media10: Umflarea feței sau a pleoapelor dimineața este un semn tipic de boală renală?
Dr. Sorin Zaharie: Nu. Pe lângă cazurile destul de rare de sindrom nefrotic, care prezintă edem facial și edeme gambiere importante, edemele la nivelul feței pot aparea și în boli endocrine (sindromul Cushing) sau ca reacție alergică la unele medicamente, alimente sau produse cosmetice.
Media10: Ce modificări ale urinei apar frecvent atunci când edemele sunt de cauză renală?
Dr. Sorin Zaharie: Edemele de cauză renală se însoțesc de modificări ale examenului de urină – obligatoriu proteinurie prezentă, cu sau fără prezența de hematurie. Pentru cuantificarea severității proteinuriei se efectuează proteinuria pe 24 de ore, adică recoltarea volumului de urină din 24 de ore, cu dozarea în laborator a concentrației de proteine urinare. Proteinuria pe 24 ore, incomodă de recoltat de către pacientul neinternat în spital, tinde să fie înlocuită de raportul albumină urinară/creatinină urinară (RACU), care se poate recolta din urina de dimineață.
Analizele renale normale nu exclud toate tipurile de edeme
Media10: Pot apărea edeme chiar dacă analizele renale par „în limite normale”?
Dr. Sorin Zaharie: Răspunsul este „Da”. Dacă analizele recoltate din urină (examenul de urină, proteinuria/24 ore și RACU) sunt normale, este exclus un edem apărut în contextul unei glomerulonefrite. Totuși, există alte tipuri de edeme în care nu există analize de laborator anormale. De exemplu, edemul din insuficiența venoasă cronică sau edemul limfatic. Pentru edemul cardiac, dozarea NTproBNP nu se face de rutină.
Media10: Ce analize sunt esențiale pentru a stabili dacă rinichii sunt cauza edemelor? Cât de important este examenul de urină în acest context?
Dr. Sorin Zaharie: Edemele de cauză renală, induse de o glomerulonefrită, sunt doar unul din semnele clinice ale bolii. Pe lângă analizele recoltate din urină (examenul de urină, proteinuria/24 ore și RACU) pe care le-am amintit, trebuie obligatoriu evaluate si funcția renală excretorie (prin ureea serică și creatinina serică, analize obligatorii la orice set de analize recoltate unui pacient) si eventual cea hidroelectrolitică (ionograma serică – natriu și potasiu) și acidobazica (rezerva alcalină, pH-ul arterial). Evident sunt și alte analize de laborator care fac parte din tabloul biologic al unei glomerulonefrite.
Cu cât ajungi mai repede la medic, cu atât poți controla mai bine boala
Media10: Poate un consult nefrologic precoce preveni complicații grave?
Dr. Sorin Zaharie: Evaluarea clinică si de laborator inițială a unui pacient cu edeme o face, de obicei, medicul de familie, medicul specialist de medicină internă sau cardiolog. Aceștia ar trebui să trimită pacientul la medicul nefrolog, pentru un diagnostic cât mai precoce și corect, bazat pe date clinice, de laborator, imagistce (ecografie renală) și uneori histologice (prin biopsie renală). Toate acestea permit ulterior o monitorizare nefrologică periodică și un tratament complex, pentru a încetini evoluția spre apariția bolii cronice de rinichi.
Media10: De ce este periculos să tratăm picioarele umflate cu diuretice fără recomandare medicală?
Dr. Sorin Zaharie: Mecanismul de producere ale edemelor este diferit. De aceea, tratamentul cu diuretice este ineficient și neindicat în insuficiența venosă, limfedem, edeme induse de scăderea severă a albuminei serice (din enterocolita trenantă, sindrom nefrotic, malnutriție protein-calorică). Pe de altă parte, diureticele administrate în doze inadecvate au multiple efecte adverse, unele cu risc vital. Tratamentul trebuie stabilit doar de către medicul nefrolog, în funcție de cauza bolii.
