Adolescența este una dintre cele mai sensibile perioade din viața unei fete. Este etapa în care corpul se transformă, hormonii își „caută” echilibrul, iar emoțiile sunt adesea intense și greu de gestionat. În acest context, sănătatea ginecologică rămâne, de multe ori, un subiect evitat, amânat sau tratat superficial, fie din rușine, fie din lipsă de informație corectă. Pentru multe adolescente, primele modificări ale ciclului menstrual, durerile menstruale sau schimbările corporale vin la pachet cu neliniște și întrebări fără răspuns. Pentru părinți, apar temeri legate de ce este normal, ce nu este și când trebuie cerut ajutor medical. Pentru a înțelege mai bine care sunt cele mai frecvente situații întâlnite în cabinet, ce semne ar trebui să tragă un semnal de alarmă și ce rol au părinții în această etapă delicată, am discutat cu dr. Loredana Țieranu, medic primar obstetrică-ginecologie la Doctor.Kid și Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
De ce este important primul consult ginecologic, chiar și fără simptome?
Mulți părinți consideră că o adolescentă trebuie să ajungă la ginecolog doar dacă apar dureri intense, sângerări anormale sau suspiciuni de infecție. Această percepție este însă depășită. Primul consult ginecologic nu este despre investigații invazive, ci despre informare, prevenție și construirea unei relații de încredere cu medicul. Pentru o adolescentă, simplul fapt de a avea un spațiu sigur în care poate pune întrebări despre corpul ei, menstruație, igienă intimă sau schimbări hormonale este extrem de valoros. Educația medicală primită corect încă de la început poate preveni anxietatea, automedicația și deciziile greșite luate pe baza informațiilor din mediul online.
„Primul consult ginecologic la o adolescentă să aibă loc în general între vârstele de 13 și 15 ani, chiar dacă nu are simptome, pentru educație și prevenție. Vizita inițială nu implică, de regulă, un examen pelvin. Constă în discuții despre dezvoltare, menstruație, igienă și răspuns la întrebări”, explică medicul.
Ce probleme ginecologice apar cel mai frecvent la adolescente?
Organismul unei adolescente se află într-un proces continuu de adaptare hormonală. În primii ani după menarhă, ciclurile menstruale pot fi neregulate. În plus, simptomele premenstruale pot varia semnificativ de la o lună la alta. De cele mai multe ori, aceste manifestări sunt fiziologice. Uneori pot ascunde dezechilibre care necesită evaluare medicală. În cabinetul de ginecologie, cele mai frecvente motive de prezentare sunt legate de ciclul menstrual, dureri, infecții sau modificări ale pielii și părului, care pot avea o componentă hormonală.
„Cel mai frecvent identificăm tulburări de ciclu menstrual, dismenoree, sindrom premenstrual, infecții vulvovaginale, vaginite nespecifice, chisturi ovariene funcționale, acnee hormonală și întrebări legate de dezvoltarea pubertară și educația sexuală medicală”, precizează dr. Loredana Țieranu, medic primar obstetrică-ginecologie la Doctor.Kid.
Când ciclul menstrual nu este „doar neregulat”
Este normal ca, în primii ani după apariția menstruației, ciclurile să nu fie perfect regulate. Totuși, există limite care nu ar trebui ignorate. Lipsa menstruației pentru perioade lungi, sângerările foarte abundente sau durerile care împiedică desfășurarea activităților zilnice nu fac parte dintr-o adolescență „normală” și nu ar trebui minimalizate. Adesea, adolescentele învață să îndure durerea. În plus, părinții o pun pe seama „sensibilității” sau a stresului școlar. Această atitudine poate întârzia diagnosticul unor afecțiuni ginecologice sau endocrine care, tratate precoce, au evoluție bună. Confrom dr. Loredana Țieranu, semnele de alarmă care necesită evaluare medicală includ:
- absența menstruației > 90 zile după ce ciclurile au început,
- dureri severe sau sângerări abundente,
- cicluri foarte scurte (< 21 zile) sau foarte lungi (> 45 zile) persistent,
- simptome care afectează activitățile zilnice.
Durerea menstruală: când este nevoie de investigații suplimentare?
Dismenoreea este frecventă în adolescență, însă nu orice durere este „normală”. Există situații în care intensitatea, durata sau lipsa de răspuns la tratamentele uzuale impun investigații suplimentare pentru a exclude cauze secundare. Ignorarea durerii severe poate duce la întârzierea diagnosticului unor afecțiuni precum endometrioza. Poate debuta încă din adolescență și are impact major asupra calității vieții.
„Investigațiile sunt indicate dacă: durerea este severă, persistentă sau se agravează în timp; nu răspunde la tratament standard; este asociată cu sângerări anormale, apare durere în afara menstruației, dispareunie sau alte simptome sugestive. Aceste situații ce pot semnala cauze secundare (ex. endometrioză, infecții, anomalii structurale)”, subliniază medicul.
Menstruațiile abundente și riscul de anemie
Un aspect adesea trecut cu vederea este impactul sângerărilor menstruale abundente asupra stării generale de sănătate. Adolescentele pot ajunge să se simtă constant obosite, lipsite de energie sau să aibă dificultăți de concentrare. De multe ori, părinții nu fac legătura cu pierderea lunară de sânge. Anemia feriprivă este o consecință frecventă a menstruațiilor abundente netratate. Prezența ei poate afecta performanța școlară, starea emoțională și dezvoltarea normală.
„Sângerările menstruale abundente pot duce la anemie feriprivă. Acest lucru se întâmplă prin pierderea repetată de sânge care epuizează depozitele de fier ale organismului și scade hemoglobina. Insuficiența de fier reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen. Recunoașterea la timp este esențială. Sângerarea care durează > 7 zile, schimbarea absorbantului mai des de 1–2 ore, oboseala excesivă, paloarea, amețeala sau dificultățile de concentrare sunt semne de alertă ce necesită consult medical și hemoleucogramă + evaluare fier seric/ferritină”, explică dr. Loredana Țieranu.
Stresul, alimentația și somnul: factori esențiali pentru echilibrul hormonal
Viața adolescenților este tot mai solicitantă, iar anumiți factori din viața de zi cu zi pot avea un impact direct asupra ciclului menstrual. Organismul reacționează rapid la dezechilibre. În plus, axa hormonală este extrem de sensibilă în această perioadă.
„Stresul cronic, alimentația dezechilibrată și somnul insuficient pot inhiba axa hipotalamo-hipofizo-ovariană. Acest lucru determină cicluri neregulate, anovulație sau amenoree la adolescente, conform ghidurilor ginecologice și endocrinologice actuale”, spune dr. Loredana Țieranu, medic primar obstetrică-ginecologie la Doctor.Kid.
Dezechilibrele hormonale în adolescență: ce este normal și ce nu
În primii ani după apariția menstruației, corpul unei fete se adaptează treptat la modificările endocrine. Pot exista luni cu menstruații regulate, urmate de perioade de pauză, simptome fluctuante sau manifestări care pot crea îngrijorare. Deși multe dintre aceste schimbări pot fi tranzitorii, ele nu trebuie ignorate. Acest lucru este valabil mai ales atunci când persistă sau se asociază cu alte semne clinice.
„Dezechilibrele hormonale sunt relativ frecvente la adolescente, în special în primii 2–3 ani după menarhă, din cauza imaturității axei hipotalamo-hipofizo-ovariene. Se manifestă prin: cicluri menstruale neregulate sau amenoree, sângerări abundente, acnee severă, hirsutism, creșteri sau scăderi ponderale, oboseală, tulburări de dispoziție”, afirmă medicul.
Sindromul ovarelor polichistice poate apărea încă din adolescență
SOPC este una dintre cele mai discutate afecțiuni ginecologice, însă diagnosticul la adolescente trebuie pus cu prudență, pentru a evita supradiagnosticarea. Acneea, ciclurile neregulate sau variațiile de greutate sunt frecvente în această etapă, ceea ce face ca diferențierea dintre un proces fiziologic și o afecțiune endocrină să fie dificilă. Tocmai de aceea, diagnosticul SOP la adolescente trebuie pus cu mare atenție, în timp, pe baza unor criterii clare și nu pe observații izolate.
„Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) poate debuta în adolescență, dar diagnosticul trebuie făcut cu rigurozitate, deoarece simptomele normale de pubertate se suprapun adesea. Semnele timpurii includ: cicluri menstruale neregulate persistente după perioada de normalizare post-menarhă și semne de hiperandrogenism precum acnee severă, hirsutism și dificultăți în menținerea greutății, recunoscute ca indicatori clinici ce necesită evaluare medicală”, explică dr. Țieranu.
Infecțiile vaginale la adolescente: de ce apar și cum pot fi prevenite?
Infecțiile vaginale reprezintă un motiv frecvent de prezentare la medic, iar adolescența este o perioadă vulnerabilă din cauza modificărilor hormonale și a obiceiurilor de igienă incorecte. Multe tinere se confruntă cu mâncărimi, secreții anormale sau disconfort, fără să știe dacă este vorba despre ceva grav. Autotratamentul, recomandările din mediul online sau utilizarea produselor nepotrivite pot agrava problema și pot duce la recurențe.
„Infecțiile vaginale sunt frecvente la adolescente. Cel mai comun tip este vulvovaginita, adesea din cauza dezechilibrului florei vaginale sau transmiterea unor agenți microbieni. Cauzele cele mai frecvente includ: vaginoza bacteriană (bacterii), vulvovaginal candidiasis (Candida), Trichomonas vaginalis (protozoar). Toate apar spontan sau asociate activității sexuale”, afirmă medicul.
Greșeli frecvente de igienă care favorizează infecțiile
În încercarea de a menține o igienă „perfectă”, multe adolescente ajung să aibă flora vaginală afectată. Conform dr. Loredana Țieranu, medic primar obstetrică-ginecologie la Doctor.Kid, menționează care sunt cele mai frecvente greșeli ce favorizează apariția infecțiilor:
- igienă intimă excesivă sau neadecvată (dușuri intravaginale, produse parfumate)
- dezechilibru pH vaginal
- contact sexual neprotejat
- parteneri multipli
Ce înseamnă igiena intimă corectă în adolescență?
Educația privind igiena intimă ar trebui să înceapă încă din copilărie și să fie adaptată vârstei. Regulile sunt simple, dar esențiale pentru prevenirea problemelor ginecologice.
„Igiena intimă corectă în adolescență înseamnă spălarea externă zilnică a vulvei cu apă caldă sau gel blând, neparfumat, purtarea lenjeriei din bumbac respirabil și ștergerea din față spre spate după toaleta mică. Se vor evita: dușurile intravaginale, săpunurile parfumate, produsele iritante, lenjeria sintetică strâmtă și igiena excesivă, care pot perturba flora vaginală și favoriza infecțiile”, precizează medicul.
Tratamentul hormonal la adolescente: mituri și realitate
Pentru mulți părinți, ideea unui tratament hormonal la o adolescentă este însoțită de temeri legate de efecte adverse, dependență sau impact pe termen lung asupra fertilității. Aceste temeri sunt adesea alimentate de informații incomplete sau de experiențe relatate fără context medical. În realitate, tratamentul hormonal nu este o soluție „de rutină”, ci o intervenție atent aleasă, atunci când beneficiile depășesc clar riscurile. Lipsa tratamentului, în anumite situații, poate avea consecințe mai serioase decât administrarea lui sub supraveghere medicală.
„Tratamentul hormonal este indicat la adolescente pentru tulburări menstruale persistente, SOPC sau sângerări anormale. Conform ghidurilor actuale, este sigur pe termen lung dacă este corect indicat și monitorizat medical”, declară medicul ginecolog.
Dietele restrictive și sportul intens: riscuri ascunse
Presiunea socială asupra aspectului fizic este tot mai prezentă în rândul adolescentelor. Dorința de a slăbi rapid sau de a se conforma unor standarde nerealiste duce, de multe ori, la diete restrictive. Organismul aflat în creștere resimte rapid aceste dezechilibre, iar sistemul hormonal este printre primele afectate. Menstruația este un indicator sensibil al stării generale de sănătate, iar modificările ei pot semnala faptul că organismul nu primește resursele necesare pentru a funcționa normal.
„Dietele restrictive și fluctuațiile ponderale mari pot perturba axa hipotalamo-hipofizo-ovariană, ducând la amenoree, anovulație, scăderea densității osoase și tulburări hormonale, conform literaturii ginecologice actuale”, avertizează dr. Loredana Țieranu, medic primar obstetrică-ginecologie.
De asemenea, activitatea fizică este esențială pentru o dezvoltare armonioasă, însă atunci când efortul este intens și susținut, iar aportul energetic nu este adaptat, pot apărea dezechilibre importante. Adolescentele care fac sport de performanță sunt expuse unui risc mai mare de tulburări menstruale, mai ales dacă performanța este pusă înaintea nevoilor fiziologice ale organismului. Monitorizarea medicală regulată devine esențială pentru a preveni efectele pe termen lung asupra sănătății osoase și reproductive.
„Activitatea fizică intensă, asociată cu deficit energetic, poate provoca oligomenoree sau amenoree funcțională. Adolescentele sportive trebuie să asigure aport caloric adecvat și monitorizare medicală”, adaugă medicul.
Rolul părinților în sănătatea ginecologică a adolescentelor
Pentru multe adolescente, părinții reprezintă prima sursă de informație, dar și primul obstacol în discutarea problemelor intime. Un climat rigid, bazat pe rușine sau interdicții, poate determina tinerele să evite comunicarea și să caute răspunsuri în surse nesigure. Pe de altă parte, un dialog deschis, calm și adaptat vârstei contribuie la formarea unei relații sănătoase cu propriul corp și cu medicul. Implicarea părinților nu înseamnă control, ci ghidare și sprijin constant.
„Părinții trebuie să ofere informații corecte, adaptate vârstei, într-un dialog calm, fără judecată, răspunzând onest la întrebări și apelând la consult medical educativ, conform recomandărilor pediatriei și ginecologiei moderne actuale. Mamele pot susține sănătatea ginecologică prin educație corectă, igienă adecvată, alimentație echilibrată, somn suficient, monitorizarea ciclului menstrual și programarea consulturilor ginecologice preventive”, concluzionează dr. Loredana Țieranu.
