Te-ai trezit cu o mână amorțită sau ai simțit brusc că nu mai poți vorbi clar? Ai pus totul pe seama oboselii sau a unei poziții incomode? Știai că aceste semne aparent banale pot ascunde debutul unui accident vascular cerebral? Amorțeala apărută pe o singură parte a corpului nu este un simptom care trebuie ignorat, mai ales atunci când apare brusc și fără o cauză evidentă. Dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help, explică de ce aceste semnale trebuie tratate ca urgențe medicale și ce riscuri apar atunci când pacienții aleg să aștepte „să le treacă”.
Amorțeala – un simptom frecvent, dar înșelător
În viața de zi cu zi, aproape toată lumea se confruntă, la un moment dat, cu amorțeală la nivelul mâinilor sau picioarelor. De cele mai multe ori, explicațiile sunt simple: o poziție incomodă în timpul somnului, statul prelungit pe scaun, frigul sau compresia temporară a unui nerv. Tocmai această experiență comună îi face pe mulți oameni să trateze cu superficialitate apariția amorțelii, chiar și atunci când contextul este diferit.
Problema apare atunci când amorțeala nu mai este difuză sau trecătoare, ci apare brusc și afectează o singură parte a corpului. În aceste situații, organismul transmite un semnal de alarmă care poate avea legătură directă cu funcționarea creierului. Spre deosebire de alte organe, creierul nu „doare” atunci când suferă, iar simptomele sunt adesea indirecte: pierderea sensibilității, slăbiciune musculară, dificultăți de vorbire sau de coordonare. Mulți pacienți ajung la medic abia după ce aceste episoade se repetă sau se agravează. Din păcate, timpul pierdut poate însemna leziuni neurologice definitive.
De ce amorțeala pe o singură parte ridică suspiciunea de AVC?
Creierul este organizat în așa fel încât fiecare emisferă controlează partea opusă a corpului. Astfel, o problemă apărută într-o zonă bine delimitată a creierului se poate manifesta prin simptome unilaterale: amorțeală doar pe partea dreaptă sau doar pe partea stângă, slăbiciune la un singur braț sau picior, asimetrie facială. Atunci când circulația sângelui este afectată într-o arteră cerebrală, zona respectivă nu mai primește oxigen și nutrienți. Primele funcții care au de suferit sunt cele senzitive și motorii, ceea ce explică apariția amorțelii sau a dificultăților de mișcare.
„Amorțeala apărută brusc la nivelul unei mâini, al unui picior sau pe o jumătate a feței este un simptom care trebuie tratat cu maximă seriozitate. Mulți pacienți tind să o pună pe seama unei circulații deficitare sau a unor probleme de coloană, mai ales dacă episodul apare la trezire sau dispare după câteva minute. În realitate, o astfel de manifestare poate reprezenta debutul unui accident vascular cerebral, chiar și atunci când intensitatea simptomelor este redusă sau aparent trecătoare”, declară medicul.
„Mi-a trecut, deci nu era grav” – una dintre cele mai periculoase idei
Unul dintre cele mai mari riscuri în cazul AVC-ului este așteptarea. Mulți pacienți aleg să stea acasă, convinși că simptomele vor dispărea complet. În unele cazuri, acestea chiar se remit temporar, ceea ce creează un fals sentiment de siguranță. Din punct de vedere medical, această situație este extrem de periculoasă. Episoadele tranzitorii pot reprezenta un accident ischemic tranzitor (AIT), considerat un „mini-AVC”. Deși simptomele dispar, riscul unui accident vascular cerebral major este foarte mare în următoarele zile sau săptămâni.
„În practica medicală, întâlnesc frecvent situații în care pacienții pierd timp prețios așteptând ca simptomele să se amelioreze de la sine. Această întârziere poate avea consecințe grave, deoarece accidentul vascular cerebral evoluează rapid, iar fiecare minut fără tratament înseamnă pierdere de țesut cerebral. Cu cât intervenția este mai tardivă, cu atât riscul de sechele neurologice permanente crește”, explică dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
Accident vascular cerebral ischemic și hemoragic – care este diferența?
Accidentul vascular cerebral nu este o singură boală, ci un termen care cuprinde mai multe tipuri de afectare a circulației cerebrale.
- AVC ischemic – apare atunci când un vas de sânge este blocat de un cheag. Este cea mai frecventă formă de AVC.
- AVC hemoragic – apare atunci când un vas se rupe și sângele se revarsă în țesutul cerebral.
Simptomele pot fi asemănătoare, însă tratamentul este complet diferit. De aceea, investigațiile imagistice rapide sunt esențiale. Autotratamentul sau administrarea de medicamente fără indicație medicală poate agrava situația.
Simptomele care trebuie să te trimită imediat la urgență
Accidentul vascular cerebral nu se manifestă la fel la toți pacienții. Uneori, debutul este brusc și sever, alteori, simptomele sunt mai subtile. Tocmai de aceea, recunoașterea semnelor de alarmă este esențială nu doar pentru pacienți, ci și pentru aparținători.
Printre cele mai importante simptome se numără:
- amorțeala sau slăbiciunea apărută brusc pe o singură parte a corpului;
- dificultățile de vorbire sau de înțelegere a limbajului;
- pierderea echilibrului sau coordonării;
- tulburările de vedere apărute brusc;
- durerea de cap severă, fără o cauză clară.
De ce fiecare minut contează în AVC
În cazul accidentului vascular cerebral, timpul este un factor critic. Există tratamente moderne care pot dizolva cheagul de sânge sau pot restabili circulația cerebrală, însă acestea sunt eficiente doar într-un interval limitat. După depășirea acestei „ferestre terapeutice”, riscul de leziuni permanente crește considerabil. Creierul pierde milioane de neuroni în fiecare minut în care nu primește suficient oxigen. De aceea, intervenția rapidă poate face diferența dintre o recuperare aproape completă și o dizabilitate severă.
„Este esențial de înțeles că fereastra de tratament în accidentul vascular cerebral este extrem de scurtă. Există terapii eficiente care pot limita sau chiar preveni leziunile neurologice, însă acestea pot fi aplicate doar dacă pacientul ajunge rapid la spital. După depășirea acestui interval, leziunile cerebrale pot deveni ireversibile, iar șansele de recuperare scad semnificativ”, avertizează medicul neurolog.
Nu orice amorțeală este AVC, dar verificarea este obligatorie
Nu orice amorțeală înseamnă accident vascular cerebral, însă diferențele trebuie cunoscute:
- amorțeala banală apare progresiv și este adesea bilaterală;
- amorțeala de AVC este bruscă, unilaterală și fără o cauză evidentă;
- amorțeala de coloană este însoțită frecvent de durere.
Există numeroase alte cauze posibile, de la afecțiuni neurologice periferice până la probleme metabolice. Diferența majoră o face însă evaluarea medicală. Consultul neurologic și investigațiile imagistice pot clarifica rapid situația și pot exclude sau confirma un diagnostic grav. Amânarea acestui pas poate avea consecințe serioase.
„Nu fiecare episod de amorțeală reprezintă un accident vascular cerebral, însă diferența dintre o cauză benignă și una gravă nu poate fi stabilită fără un consult neurologic și investigații imagistice adecvate. Din acest motiv, regula este una simplă și clară: orice amorțeală apărută brusc, fără o cauză evidentă, impune prezentarea de urgență la spital. Evaluarea promptă poate face diferența dintre un episod fără urmări și o afecțiune cu impact major asupra calității vieții”, menționează dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
Cine este mai expus riscului de accident vascular cerebral?
Deși AVC-ul este mai frecvent la vârstnici, el poate apărea la orice vârstă, mai ales în contextul unui stil de viață dezechilibrat. Hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul crescut, fumatul și sedentarismul sunt factori de risc majori, adesea subestimați. Mulți pacienți descoperă aceste probleme abia după un eveniment neurologic. Amorțeala poate fi primul semn vizibil că organismul este deja afectat.
Sfatul medicului: nu ignora semnalele corpului
Accidentul vascular cerebral nu oferă întotdeauna o a doua șansă. De aceea, recunoașterea simptomelor și reacția rapidă sunt esențiale. Amorțeala apărută pe o singură parte a corpului nu este un detaliu minor, ci un posibil strigăt de ajutor al creierului.
„Dacă recunoașteți aceste semne la dumneavoastră sau la altcineva, sunați la 112 fără ezitare”, este mesajul ferm transmis de dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
Ignorarea simptomelor sau așteptarea ca ele să dispară poate transforma un episod tratabil într-un eveniment cu urmări pe viață.
