Te întrebi de ce nasul copilului tău rămâne înfundat chiar și după răceală? Observi că are un somn agitat, sforăie sau prezintă secreții nazale persistente și nu știi dacă e cazul să mergi la medic? Nasul înfundat la copii este un simptom frecvent, dar poate ascunde mai mult decât o simplă răceală. Părinții se întreabă adesea cât timp este normal să aibă acest simptom, când este nevoie de tratament și dacă există riscuri pe termen lung. La aceste întrebări răspunde dr. Leonarda Claudia Burlan, medic primar ORL la DR.KID și la Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”, care oferă explicații detaliate și recomandări practice pentru părinți.
Media10: Care sunt cele mai frecvente cauze ale nasului înfundat la copii?
Dr. Leonarda Burlan: Pentru înțelegerea acestui simptom, de obstrucție nazală sau nas înfundat, trebuie cunoscută funcția nasului. Nasul îndeplinește mai multe funcții importante pentru sistemul respirator: încălzirea, filtrarea și umidificarea aerului respirat. Este primul loc al olfacției, al mirosului și reprezintă un important rezonator vocal. Cauzele de obstrucție nazală la copil pot fi congenitale, traumatice sau iatrogene — de exemplu, prin utilizarea prelungită a topicelor decongestionante, care nu trebuie folosite mai mult de 3-5 zile. Cea mai frecventă cauză este inflamația, care apare în răceala comună: nas înfundat, modificarea stării generale și febră, cu durată variabilă, de până la 2 săptămâni. De asemenea, obstrucția nazală poate fi un simptom în rinosinuzita acută, rinita alergică, hipertrofia adenoidiană și rinita cronică.
Cum îți dai seama când nasul înfundat nu mai e „o simplă răceală”
Media10: Cum putem face diferența între o viroză banală și o problemă mai serioasă?
Dr. Leonarda Burlan: Infecțiile virale au o evoluție limitată. Dacă simptomele persistă mai mult de 2 săptămâni, ne gândim la posibilitatea unei rinosinuzite. Răceala comună, virală, poate cauza probleme serioase la nou-născuți și sugari. Aceștia au respirație nazală obligatorie, iar edemul inflamator al mucoasei limitează această abilitate. În aceste situații se intervine cu tratament local, uneori chiar cu tratament pe cale generală. Trebuie luată în considerare o etiologie alergică pentru rinite ori de câte ori obstrucția nazală nu se ameliorează cu terapia instituită, alternativ fiind indicat consultul la medicul alergolog pentru evaluare. O altă entitate este rinita vasomotorie, apărută ca răspuns la stimuli precum modificările de temperatură și umiditate, poziția culcat, inhalarea de substanțe iritante sau utilizarea prelungită, peste 3-5 zile, a medicației topice decongestionante.
Media10: Cât de des întâlniti la copii polipii nazali și care sunt semnele că ar putea fi prezenți?
Dr. Leonarda Burlan: Prezența țesutului limfoid în rinofaringe, prima parte a faringelui, sub forma amigdalei faringiene (Luschka), este o situație normală la copil. Hipertrofia cronică a acestei amigdale reprezintă vegetațiile adenoide — starea patologică. Perioada de dezvoltare maximă este în jurul vârstei de 3-4 ani, după care urmează diminuarea lor treptată, spontană. Simptomul principal este obstrucția nazală permanentă, care poate duce la deformarea maxilarului și la apariția faciesului adenoidian caracteristic.
Media10: Cât timp este normal să aibă copilul nasul înfundat după o raceală și când e cazul să ne îngrijorăm?
Dr. Leonarda Burlan: Nasul înfundat este un simptom în cadrul unei afecțiuni acute, dar aceasta este autolimitată pe perioada bolii. Persistența simptomului după perioada acută necesită evaluare la medicul ORL.
Alergie sau nu? Semnele care pot ridica suspiciunea la copil
Media10: Ce simptome însoțesc, de obicei, o alergie la copii?
Dr. Leonarda Burlan: Rinita alergică este o cauză frecventă de obstrucție nazală la copil. Ne gândim la etiologia alergică a unei rinite dacă obstrucția nazală și rinoreea nu se îmbunătățesc după terapia antimicrobiană. De asemenea, copilul poate prezenta și alte semne sistemice de alergie. Simptomatologia poate fi sezonieră sau permanentă, dar cu debut în prezența unei substanțe trigger. Ca mențiune, rinita cronică la copil este o condiție greu de diferențiat de rinita alergică sau de cea infecțioasă, necesitând consult de specialitate ORL sau alergologie. Investigațiile sunt stabilite de medicul pediatru în colaborare cu alergologul și medicul ORL.
Media10: Cum se poate diferenția clinic și prin investigații între viroză, alergie și polipi? Ce investigații pot ajuta la stabilirea cauzei?
Dr. Leonarda Burlan: Simptomul comun este obstrucția nazală. În infecția virală, pe lângă simptomatologia nazală, apar: febra, starea de rău, inapetența (lipsa poftei de mâncare). Totuși, la copilul până la 2 ani, chiar dacă are doar simptome nazale, rinovirusurile sunt cele mai frecvente — în peste 40% din cazuri — iar în afara simptomelor nazale sunt prezente tusea și wheezing-ul (respirația șuierătoare), astfel că nu excludem alergia. Diagnosticul de alergie până la vârsta de 2 ani este o provocare. Clinic, simptomele sunt similare: alergie sau viroză. În caz de suspiciune, anamneza ajută la stabilirea diagnosticului. În cazul polipilor, obstrucția nazală este permanentă. Diagnosticul este stabilit de medicul ORL.
Cum se tratează nasul înfundat?
Media10: Care sunt opțiunile de tratament pentru nasul înfundat persistent la copil?
Dr. Leonarda Burlan: Prin poziția și rolul pe care îl are în organism, nasul suportă și vine în contact cu o multitudine de factori nocivi care pot perturba funcțiile sale. Funcția respiratorie este cea mai importantă, iar perturbarea ei duce la instalarea sindromului de insuficiență respiratorie nazală, adică obstrucția nazală.
În funcție de durata de acțiune a agentului patogen, există sindroame obstructive nazale acute și cronice, funcționale, cu etiologie variată, iar tratamentul diferă în funcție de cauză. În prezent, există dovezi că spray-urile topice intranazale cu steroizi pot reduce dimensiunea adenoizilor atunci când sunt administrate timp de 6-8 săptămâni, cu îmbunătățiri în obstrucția nazală: rinoree, tuse, sforăit, apnee obstructivă în somn și prezența secrețiilor în urechea medie. Cu toate acestea, rezultatele pe termen lung sunt încă necunoscute.
Când folosim spray-urile nazale? Reguli, limite și riscuri pentru copil
Media10: Când este indicată utilizarea de spray-uri nazale sau medicamente antiinflamatoare?
Dr. Leonarda Burlan: Tratamentul curativ constă în utilizarea dezinfectantelor și a vasoconstrictoarelor locale slabe, aspirația nazală la copilul mic, precum și antiinflamatorii administrate pe cale generală în cazul afecțiunilor acute și limitate ca durată. Decongestionantele topice sau sistemice pot fi benefice, dar trebuie evidențiat faptul că utilizarea pe termen lung creează mai multe probleme decât beneficii. Antihistaminicele, de asemenea, pot perturba motilitatea ciliară, deci sunt de evitat.
Media10: În ce situații este necesară intervenția chirurgicală pentru polipii nazali la copii?
Dr. Leonarda Burlan: Indicațiile adenoidectomiei, operația pentru polipii nazali la copii, sunt: hiperplazia adenoidiană obstructivă cu respirație orală permanentă, sindrom de apnee obstructivă în somn, prevenirea otitei medii recurente, sinuzită recurentă, anomalii orofaciale și dentare. Endoscopia nazală, standardul de aur în stabilirea diagnosticului și a indicației operatorii, poate fi efectuată de medicul ORL la copiii peste 3 ani și la cei mai mari care urmează să fie operați.
Igiena nazală corectă: cât de mult ajută?
Media10: Ce rol are igiena nazală (spălături cu soluție salină, aerosoli, suflarea corectă a nasului) în ameliorarea congestiei nazale?
Dr. Leonarda Burlan: Igiena nazală, prin aspirarea secrețiilor, poate fi benefică în afecțiunile acute ale sugarului și ale copilului mic până la 2 ani. La copilul mai mare, se face prin îndepărtarea secrețiilor prin suflatul nasului, după fluidizarea lor cu ser fiziologic sau apă de mare. Folosirea substanțelor vasoconstrictoare nu trebuie să depășească 3-5 zile. Congestia nazală este prezentă cel mai adesea în cazul infecțiilor, dar și agenții fizici — umiditatea, frigul, căldura și schimbările bruște de temperatură — pot declanșa tulburări vasomotorii care perturbă funcționalitatea și capacitatea de apărare a mucoasei nazale.
Media10: Ce măsuri preventive pot lua părinții pentru a reduce riscul congestiei nazale?
Dr. Leonarda Burlan: Profilaxia presupune îngrijirea atentă și susținerea imunității copilului, alimentație corespunzătoare, gestionarea corectă a patologiei inflamatorii cronice rinofaringiene și luarea în considerare a rolului infecțiilor cronice locale. De asemenea, pot exista perturbări din cauza alterării relației cu microorganismele comensale, inflamației alergice sau refluxului gastroesofagian.
Ce riscuri ascunde un nas înfundat netratat la copil?
Media10: Care sunt complicațiile unui nas înfundat netratat sau ignorat pe termen lung?
Dr. Leonarda Burlan: Una dintre cele mai frecvente complicații este otita medie cu efuziune, care este secundară disfuncției tubare, cu afectarea aerației casei timpanului și, în final, acumulare de lichid în urechea medie. Aceasta nu depinde de dimensiunea vegetațiilor adenoide, ci de inflamația lor acută sau cronică recurentă și de încărcătura bacteriană. O altă complicație este dată de apariția tulburărilor de somn. Sindromul de apnee în somn, caracterizat prin sforăit și episoade de apnee, duce la multiple întreruperi ale somnului.
În copilărie, vegetațiile adenoide pot fi implicate în apariția și întreținerea unei rinosinuzite, acționând ca un rezervor pentru bacteriile patogene. Hiperplazia adenoidiană poate afecta mirosul și gustul retronazal, însă se ameliorează după intervenția chirurgicală. Problemele dentare – există o corelație ridicată între obstrucția căilor respiratorii superioare și dezvoltarea deficitară a arcadelor dentare.
