Oamenii folosesc expresia „mi-a intrat frigul în oase” de secole, mai ales în sezonul rece, dar cât de mult reflectă ea realitatea și de ce resimți o senzație de rigiditate sau durere atunci când temperaturile scad? Mulți consideră că frigul „pătrunde” efectiv în organism, însă explicațiile reale țin de modul în care corpul reacționează la schimbările de mediu. Sezonul rece aduce modificări semnificative asupra întregului sistem musculoscheletal: mușchii devin mai tensionați, articulațiile își pierd flexibilitatea, iar țesuturile periarticulare reacționează diferit la temperaturile scăzute. Pentru a înțelege aceste efecte și cum îți poți proteja mobilitatea, discutăm cu dr. Cătălina Ciochină, medic specialist reabilitare medicală la Nova Clinic, care explică mecanismele fiziologice și recomandările practice pentru sezonul rece.
Ce înseamnă, de fapt, expresia „frigul intră în oase”?
Dincolo de sensul popular, expresia nu se referă la o invazie fizică a frigului în structurile osoase. Frigul modifică modul în care corpul gestionează căldura și fluxul sangvin. Temperaturile scăzute determină scăderea metabolismului local și reducerea temporară a fluxului de sânge în mușchi și țesuturile înconjurătoare, ceea ce poate accentua senzația de rigiditate și ușor disconfort.
Aceste reacții au rol de protecție biologică: organismul încearcă să păstreze căldura în organele vitale, iar zonele periferice – inclusiv membrele și articulațiile – pot părea reci și mai puțin mobile. Fenomenul poate fi mai pronunțat la persoanele cu circulație periferică mai slabă sau la cei care au deja sensibilitate articulară.
„Din punct de vedere medical, frigul nu ajunge propriu-zis în oase. Temperaturile scăzute determină vasoconstricție, ceea ce reduce temporar aportul de sânge la nivelul structurilor care înconjoară articulațiile – mușchii, ligamentele, tendoanele, capsula articulară. Acest lucru poate duce la rigiditate, disconfort și durere, mai ales la persoanele cu afecțiuni preexistente”, declară medicul.
De ce durerile articulare și musculare cresc iarna?
În sezonul rece, organismul reacționează la temperaturi scăzute printr-un complex de mecanisme fiziologice care influențează mobilitatea și confortul articulațiilor. Chiar și atunci când nu există afecțiuni preexistente, țesuturile din jurul articulațiilor își modifică proprietățile elastice, devenind mai puțin flexibile. Acest fenomen se agravează atunci când perioadele petrecute în aer liber scad, iar persoanele petrec mai mult timp în spații închise, încălzite, unde aerul uscat poate accentua senzația de rigiditate. Totodată, organismul investește mai multă energie pentru a menține temperatura internă, iar fluxul sanguin periferic este redus, ceea ce poate amplifica senzația de disconfort.
Există mai mulți factori care fac ca iarna să resimți mai intens durerile sau rigiditatea, și anume:
- Reducerea activității fizice – Oamenii sunt mai sedentari în sezonul rece, ceea ce poate duce la pierderea tonusului muscular și scăderea mobilității. Mușchii mai slabi oferă mai puțin suport articulațiilor, amplificând disconfortul.
- Variațiile de temperatură între interior și exterior – Schimbările bruște de temperatură, cum ar fi ieșitul afară dintr-o încăpere încălzită, pot provoca contracturi musculare și tensiune temporară în articulații.
- Influența factorilor psihologici – Frigul este adesea asociat cu stres, tensiune și reducerea dispoziției de a mișca corpul, ceea ce poate amplifica percepția durerii.
Astfel, iarna nu doar că mușchii și articulațiile reacționează la frig, dar stilul de viață și mediul contribuie semnificativ la creșterea senzației de rigiditate și disconfort.
„În sezonul rece, temperaturile scăzute reduc elasticitatea mușchilor, ligamentelor și tendoanelor, iar țesuturile devin mai rigide. Reducerea nivelului de activitate fizică contribuie și ea la diminuarea forței și tonusului muscular, cu impact direct asupra stabilității articulațiilor. Astfel, durerile articulare și musculare pot fi mai frecvente sau mai intens resimțite în această perioadă”, declară dr. Cătălina Ciochină, medic specialist reabilitare medicală la Nova Clinic.
Frigul și afecțiunile preexistente duc la accentuarea simptomelor
Pentru persoanele care suferă de artroză, hernii de disc sau boli reumatismale, frigul nu provoacă boala în sine, dar poate accentua simptomele:
- Durere resimțită mai intens – reducerea elasticității țesuturilor periarticulare poate genera durere chiar și fără activitate fizică semnificativă.
- Rigiditate accentuată – articulațiile pot părea „înghețate”, cu dificultăți în mișcarea normală a mâinilor, genunchilor sau coloanei vertebrale.
- Limitarea mobilității – pacienții evită mișcarea pentru a reduce disconfortul, ceea ce poate amplifica pierderea funcției musculare și a flexibilității articulare.
Este important să știi că aceste efecte sunt temporare și țin mai mult de modul în care corpul reacționează la frig, mai mult decât degradarea structurală a articulațiilor.
Temperatura și umiditatea: cum influențează rigiditatea articulară
Relația dintre condițiile meteorologice și percepția durerii este reală. Frigul și umiditatea crescută modifică sensibilitatea receptorilor din țesuturile periarticulare. În aceste condiții, chiar și articulațiile normale pot fi percepute ca rigide și incomode.
Mai mult, variațiile bruște ale temperaturii, cum ar fi trecerea dintr-o cameră încălzită într-un mediu exterior rece și umed, pot provoca microcontracturi musculare și creșterea tensiunii ligamentare, accentuând senzația de disconfort.
„Temperaturile scăzute și umiditatea crescută pot influența sensibilitatea structurilor din jurul articulațiilor și modul în care este percepută durerea. La persoanele cu articulații deja afectate, aceste condiții pot accentua senzația de rigiditate și disconfort, fără ca articulația să fie propriu-zis deteriorată”, afirmă medicul.
Cum afectează frigul mobilitatea?
Scăderea temperaturii are efect direct asupra amplitudinii mișcării. Mușchii și ligamentele reci se contractă mai greu, iar articulațiile devin mai rigide, ceea ce reduce libertatea de mișcare. Aceasta poate duce la evitarea efortului fizic, iar lipsa mișcării poate accentua rigiditatea și poate crea un cerc vicios: articulațiile devin mai puțin mobile, iar disconfortul crește. De asemenea, percepția durerii este amplificată de frig și de tensiunea musculară acumulată.
„Frigul poate reduce mobilitatea prin accentuarea durerii și scăderea flexibilității mușchilor și ligamentelor. Toate acestea duc la mișcări mai rigide și la evitarea efortului fizic”, menționează dr. Cătălina Ciochină, medic specialist reabilitare medicală la Nova Clinic.
Rigiditatea dimineața: de ce e mai accentuată?
Mulți oameni observă că dimineața, imediat după trezire, mișcările par mai greoaie și articulațiile se simt înțepenite. Acest fenomen nu ține doar de lipsa activității din timpul somnului, ci și de modificările fiziologice care au loc pe parcursul nopții. În repaus prelungit, țesuturile periarticulare, precum ligamentele și mușchii, își pierd temporar flexibilitatea, iar lichidul sinovial, responsabil pentru lubrifierea articulațiilor, se redistribuie mai lent, reducând capacitatea de amortizare a articulației.
În plus, metabolismul scade în timpul somnului, iar temperatura locală a membrelor poate fi ușor mai mică decât cea a trunchiului, ceea ce face țesuturile mai rigide și mai sensibile la mișcare. Această combinație de factori explică de ce primele mișcări de dimineață sunt mai dificile și de ce exercițiile ușoare sau încălzirea graduală pot fi atât de importante pentru a readuce mobilitatea normală și a reduce senzația de disconfort.
„În timpul nopții, articulațiile sunt mai puțin solicitate, iar lichidul articular se distribuie mai lent. Frigul accentuează această rigiditate, motiv pentru care dimineața este recomandată o scurtă perioadă de mișcare ușoară pentru reluarea mobilității”, declară medicul de reabilitare medicală.
Sedentarismul și impactul frigului
Persoanele inactive resimt mai intens efectele frigului asupra articulațiilor, deoarece mușchii și ligamentele lor sunt mai puțin adaptate la variațiile de temperatură și la efort. Lipsa tonusului muscular reduce suportul pentru articulații și poate accentua rigiditatea și durerile. În schimb, persoanele active, care practică exerciții regulate chiar și în sezonul rece, își mențin mai bine mobilitatea și sunt mai puțin sensibile la disconfortul indus de frig.
„Sedentarismul este asociat cu scăderea mobilității articulare și a forței musculare, precum și cu o adaptare mai redusă a țesuturilor periarticulare la efort și la variațiile de temperatură. Persoanele active își mențin mai bine funcția articulară și toleranța la frig”, menționează dr. Cătălina Ciochină, medic specialist reabilitare medicală la Nova Clinic.
Activitatea fizică iarna: cheia menținerii mobilității
Chiar și durerile ușoare nu ar trebui să te determine să eviți complet mișcarea. Exercițiile ușoare sau moderate ajută la:
- menținerea mobilității
- reducerea rigidității
- întărirea mușchilor periarticulari
- prevenirea pierderii tonusului și a forței
Greșelile frecvente ale pacienților
Frigul poate afecta percepția asupra durerii, iar oboseala și somnul mai fragmentat în această perioadă pot face ca semnalele de disconfort să fie mai evidente. De asemenea, oamenii tind să adopte posturi mai statice sau incomode, fie că stau mai mult pe scaun acasă, fie că se deplasează mai puțin, ceea ce poate crea tensiune musculară și rigiditate suplimentară. Un alt aspect este impactul psihologic al iernii: scăderea expunerii la lumină naturală și modificările ritmului cotidian pot reduce motivația pentru mișcare și flexibilitate, accentuând senzația de înțepenire și scăzând confortul general. În aceste condiții, chiar și mici decizii din viața de zi cu zi pot avea un efect major asupra mobilității și asupra percepției durerii.
Conform dr. Cătălina Ciochină, cele mai comune greșeli pe care le fac pacienții în sezonul rece sunt:
- evitarea completă a mișcării
- expunerea la frig fără protecție adecvată
- reluarea efortului fără încălzire
- automedicația pentru dureri fără consult medical
Căldura locală: cum și când ajută?
Mulți pacienți descoperă că încălzirea articulațiilor ajută la ameliorarea senzației de rigiditate. Această metodă funcționează pentru că țesuturile periarticulare, atunci când sunt ușor încălzite, devin mai elastice și mai relaxate. Căldura stimulează circulația locală, ceea ce poate reduce tensiunea musculară și poate ameliora disconfortul. Totuși, nu toate formele de căldură sunt recomandate în orice situație: articulațiile inflamate, umflate sau calde din cauza unui traumatism recent nu trebuie expuse la surse de căldură, deoarece acest lucru poate agrava inflamația și durerea. În plus, aplicarea căldurii trebuie combinată cu mișcare ușoară și exerciții de mobilitate pentru a obține rezultate optime.
„Căldura locală ajută la relaxarea mușchilor și a țesuturilor periarticulare și poate reduce senzația de rigiditate, dar nu este indicată în inflamații acute, articulații umflate sau după traumatisme recente”, spune medicul.
Recuperarea medicală: cum ajută în prevenirea agravării problemelor?
Sezonul rece poate fi provocator pentru persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, dar recuperarea medicală corectă poate preveni agravarea problemelor de mobilitate. Programul de recuperare poate include exerciții de stretching, tonifiere musculară și mobilizare articulară adaptate temperaturilor scăzute. Terapiile fizice, cum ar fi electroterapia, masajul sau kinetoterapia, pot fi ajustate pentru a combate rigiditatea și disconfortul, iar intervențiile personalizate permit menținerea funcționalității articulațiilor chiar și în sezonul rece. În plus, recuperarea corectă ajută la prevenirea complicațiilor pe termen lung și la menținerea unui stil de viață activ și independent.
„Recuperarea medicală, prin mijloacele specifice adaptate fiecărui pacient, ajută la menținerea mobilității, reducerea durerii și prevenirea agravării afecțiunilor musculoscheletale pe termen lung”, declară dr. Cătălina Ciochină, medic specialist reabilitare medicală la Nova Clinic.
Principalele recomandări pentru sezonul rece
Iarna, corpul se confruntă cu noi provocări, nu doar din cauza temperaturilor scăzute, ci și din cauza modificărilor stilului de viață. Frigul, umiditatea și perioadele mai lungi petrecute în interior pot reduce mobilitatea, pot accentua senzația de rigiditate și pot modifica modul în care resimți durerea. În plus, modificările ritmului circadian, lipsa luminii naturale și reducerea activității zilnice afectează tonusul muscular și elasticitatea țesuturilor periarticulare. Pentru a menține articulațiile funcționale și pentru a preveni disconfortul, este important să adopți o abordare preventivă, să fii atent la corpul tău și să înțelegi că igiena mișcării, protecția adecvată împotriva frigului și atenția la semnalele de durere te pot ajuta să traversezi iarna cu mobilitate și confort optim. Conform dr. Ciochină, cele mai importante măsuri includ:
- menținerea activității fizice regulate
- protejarea articulațiilor de frig
- efectuarea exercițiilor de încălzire înainte de efort
- consultarea medicului de recuperare dacă durerile persistă
- aplicarea căldurii locale responsabil
