În fiecare an, în perioada sărbătorilor de iarnă, serviciile de urgență și secțiile de cardiologie înregistrează mai multe cazuri de infarct miocardic. Pentru mulți pacienți, infarctul nu apare „din senin”, ci pe fondul unor factori de risc deja existenți, peste care se suprapun, într-un interval scurt, frigul, excesele alimentare, alcoolul, oboseala și – poate cel mai periculos – amânarea prezentării la medic. Iar uneori, tocmai această amânare face diferența. Datele din studii populaționale arată o creștere a infarctelor și a deceselor cardiovasculare în zilele de sărbătoare (în special Ajun, Crăciun și începutul anului), cu vârfuri la persoane vârstnice și la cei cu boli cardiovasculare sau diabet.
„Am crezut că e de la mâncare” – cum se prezintă pacienții
În perioada sărbătorilor, medicii cardiologi aud frecvent aceleași descrieri:
-
„Mă apasă pieptul, parcă stă cineva pe mine.”
-
„Am o arsură care urcă spre gât sau mandibulă.”
-
„Mă doare brațul stâng și mi-e greață.”
-
„Respir greu, chiar și în repaus.”
-
„Transpir rece și sunt foarte slăbit.”
-
„Am zis să mai aștept, să nu stric sărbătorile…”
Problema este că infarctul nu se manifestă întotdeauna „ca la carte”. La femei, vârstnici și pacienți cu diabet, simptomele pot fi atipice: lipsă de aer, greață, oboseală extremă, amețeală sau durere difuză în spate.
În perioada sărbătorilor, vedem o creștere clară a numărului de pacienți care ajung la spital cu infarct miocardic, iar unul dintre cele mai mari riscuri este întârzierea prezentării la medic. Mulți pacienți ignoră simptomele sau le pun pe seama exceselor alimentare, a oboselii sau a stresului. Din punct de vedere cardiologic, acest lucru este extrem de periculos, pentru că fiecare oră de întârziere înseamnă mai mult mușchi cardiac pierdut”, explică Dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog, cu specializare în cardiologie intervențională, la Centrul Medical Renașterea și Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Medicul subliniază că frigul, creșterea tensiunii arteriale, mesele copioase și consumul de alcool pot deveni factori declanșatori pentru un infarct, mai ales la pacienții cu hipertensiune, diabet sau boală coronariană cunoscută: „Sărbătorile nu creează boala, dar pot declanșa un eveniment acut la un pacient cu risc. De aceea, orice durere toracică persistentă, lipsă de aer sau stare de rău brusc apărută trebuie evaluată de urgență, indiferent de zi sau context”.
De ce sărbătorile cresc riscul de infarct
Frigul: un stres suplimentar pentru inimă
Temperaturile scăzute determină vasoconstricție – îngustarea vaselor de sânge – un mecanism natural prin care organismul încearcă să conserve căldura. Consecința este creșterea tensiunii arteriale și solicitarea suplimentară a inimii.
„În sezonul rece, inima trebuie să pompeze mai mult împotriva unei rezistențe crescute în vasele de sânge. La pacienții cu hipertensiune sau boală coronariană, acest efort suplimentar poate destabiliza plăcile de aterom și poate declanșa un infarct miocardic”, explică dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog, cu specializare în cardiologie intervențională.
Excesele alimentare: când „indigestia” ascunde o problemă cardiacă
Mesele bogate în grăsimi, sare și zahăr, consumate în cantități mari și adesea seara târziu, cresc tensiunea arterială și favorizează retenția de lichide. La unii pacienți, durerea cardiacă poate fi confundată cu o arsură gastrică sau o indigestie banală.
„Durerea de infarct nu este întotdeauna violentă sau tipică. De sărbători, mulți pacienți o pun pe seama mâncării, mai ales dacă apare după masă. Din păcate, acest lucru întârzie prezentarea la medic, iar infarctul evoluează în tăcere”, avertizează cardiologul.
Alcoolul și lipsa somnului: un risc subestimat
Consumul crescut de alcool, asociat cu nopți scurte și oboseală, favorizează apariția tulburărilor de ritm cardiac. Aceste aritmii pot deveni periculoase, mai ales la pacienții cu boli cardiovasculare cunoscute sau nediagnosticate.
„Alcoolul în exces poate declanșa aritmii severe, iar acestea pot precipita un eveniment ischemic major. De multe ori, pacienții ajung la spital cu palpitații sau stare generală alterată, fără să știe că se află în pragul unui infarct”, explică dr. Radu Mitruț.
Amânarea prezentării la medic: cel mai periculos factor
Poate cel mai important element care explică creșterea infarctelor în perioada sărbătorilor este tendința pacienților de a amâna consultul medical. Simptomele sunt ignorate sau „duse pe picioare” pentru a nu „strica sărbătoarea”.
„În cardiologie intervențională, timpul este esențial. Cu cât pacientul ajunge mai târziu la spital, cu atât șansele de a salva mușchi cardiac scad. Din păcate, de sărbători vedem mai des infarcte extinse, tocmai din cauza întârzierii”, subliniază medicul.
„Nu orice durere e infarct, dar infarctul poate arăta ca o indigestie”
Durerea de infarct poate fi:
-
o arsură retrosternală, confundată cu refluxul gastric;
-
o presiune difuză, descrisă ca „o greutate pe piept”;
-
o durere care apare după o masă copioasă, nu neapărat la efort;
-
asociată cu greață, vărsături, transpirații reci, fără durere intensă;
-
localizată în spate, gât, mandibulă sau umăr, nu strict în piept.
Aceste forme „atipice” sunt frecvente mai ales la:
-
femei,
-
vârstnici,
-
pacienți cu diabet,
-
persoane cu hipertensiune sau boală cardiacă cunoscută.
De ce apare confuzia de sărbători
Perioada sărbătorilor favorizează această interpretare greșită:
-
mesele sunt mai bogate și mai frecvente;
-
simptomele apar adesea seara sau noaptea;
-
oamenii sunt tentați să creadă că „au mâncat prea mult”;
-
există dorința de a nu merge la spital în zilele festive.
„Foarte mulți pacienți ne spun că au crezut inițial că este o indigestie sau o arsură gastrică. Din păcate, infarctul poate debuta exact așa. Iar întârzierea prezentării la spital înseamnă pierdere de timp prețios și de mușchi cardiac”, explică dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog, cu specializare în cardiologie intervențională.
Diferența care trebuie să dea de gândit
Există câteva semnale de alarmă care ar trebui să ridice suspiciunea de infarct, chiar dacă durerea pare „digestivă”:
-
nu cedează la antiacide;
-
persistă peste 10–15 minute;
-
reapare în valuri;
-
este însoțită de lipsă de aer, transpirații reci, slăbiciune intensă;
-
apare la o persoană cu factori de risc cardiovascular.
„Nu le cerem pacienților să se autodiagnosticheze, dar le cerem să nu ignore simptomele persistente. Mai bine un drum inutil la spital decât un infarct tratat prea târziu”, subliniază medicul.
Semnele care NU se negociază: sunați la 112, nu „așteptați să treacă”
Cereți ajutor de urgență dacă apare:
-
durere/apasare în piept > 10–15 minute (sau recurentă),
-
iradiere în braț, mandibulă, spate,
-
lipsă de aer, transpirații reci, greață/vărsături,
-
amețeală, leșin, slăbiciune bruscă,
-
palpitații + stare de rău intensă,
-
la diabetici/vârstnici: dispnee bruscă, oboseală extremă, greață chiar fără durere tipică.
Important: nu conduceți singur(ă) spre spital dacă simptomele sunt sugestive.
Cine e „la risc” în mod special de sărbători
-
hipertensivi (mai ales cu valori oscilante iarna),
-
persoane cu boală coronariană/stent/bypass,
-
diabet, obezitate, dislipidemie,
-
fumători,
-
cei cu insuficiență cardiacă sau boală renală,
-
vârstnici,
-
persoane care au avut recent viroze/gripă (inflamația crește riscul cardiovascular).
7 măsuri simple care reduc riscul (fără să „strice” sărbătoarea)
-
Nu ieșiți în ger nepregătit(ă): îmbrăcăminte în straturi, protejați fața/gâtul.
-
Evitați efortul brusc la frig (cărat greu, lopată).
-
Porții mai mici, mai devreme seara; alternați cu apă, nu doar alcool/suc.
-
Sarea cu frână (mezeluri, brânzeturi sărate, murături în exces).
-
Alcool cu măsură (mai ales dacă aveți hipertensiune/aritmii).
-
Somn cât de cât – măcar 6–7 ore; nopțile pierdute cresc vulnerabilitatea.
-
Nu întrerupeți tratamentele (antihipertensive, statine, antiagregante) „că mănânc altfel azi”.
