Vacanța de iarnă este, pentru mulți părinți, un timp al bucuriei, al familiei și al relaxării. Însă, nu de puține ori, această perioadă vine cu o surpriză neplăcută: copilul face febră „din senin”, aparent fără alte simptome clare. Panica apare rapid: „O fi gripă?” „E COVID?” „Să mergem la urgență?” „Dacă face convulsii?”
În fața acestor temeri, părinții au nevoie de explicații clare, corecte și liniștitoare. Ce este, de fapt, febra? De ce apare atât de des în sezonul rece? Și, mai ales, când este un motiv real de îngrijorare?
La aceste întrebări răspunde dr. Tatiana Miculeasa, medic specialist pediatru la Centrul Medical Speranța, care explică pe înțelesul părinților ce se întâmplă în organismul copilului atunci când apare febra și cum pot face diferența între o situație frecventă, benignă, și una care necesită evaluare medicală de urgență.
Ce observă părinții cel mai des
Părinții ajung frecvent la medic îngrijorați, povestind scenarii care par trase la indigo, mai ales în vacanța de iarnă:
- „Seara era perfect sănătos, dimineața avea 38–39°C
- „Nu tușește, nu curge nasul, doar febră”
- „Doarme mai mult decât de obicei”
- „Nu prea mănâncă, dar se joacă puțin când scade febra”
Pentru mulți părinți, această evoluție bruscă este greu de înțeles și generează anxietate: copilul părea bine, nu a fost expus evident la o persoană bolnavă, iar debutul febrei pare „fără explicație”.
„În sezonul rece, aceste situații sunt extrem de frecvente. De multe ori, febra este primul semn al unei infecții virale, iar celelalte simptome – tuse, secreții nazale, dureri în gât – pot apărea la 24–48 de ore distanță sau pot lipsi complet,” explică dr. Tatiana Miculeasa, medic specialist pediatru la Centrul Medical Speranța.
Medicul subliniază că părinții tind să se alarmeze mai ales atunci când febra este singurul simptom, însă acest lucru nu înseamnă automat o afecțiune gravă.
„Faptul că un copil are febră, dar între episoadele febrile se joacă, răspunde la stimuli și își păstrează interesul pentru mediul din jur este, de cele mai multe ori, un semn bun. Ne uităm întotdeauna la starea generală, nu doar la cifra de pe termometru,” adaugă dr. Miculeasa.
Vacanța de iarnă, schimbările de program, oboseala acumulată, contactul cu alți copii sau variațiile de temperatură pot favoriza apariția acestor episoade.
De ce apare febra „brusc” la copii?
Pentru mulți părinți, debutul brusc al febrei este cel mai neliniștitor aspect: copilul părea complet sănătos, iar în câteva ore temperatura crește semnificativ. În realitate, febra nu este o boală, ci un mecanism natural de apărare al organismului.
Atunci când un virus sau o bacterie pătrunde în corp, sistemul imunitar al copilului reacționează rapid. Sunt eliberate substanțe care „ridică” temperatura corpului, pentru a crea un mediu mai puțin favorabil microbilor și pentru a stimula răspunsul imun.
„La copii, febra poate fi primul și uneori singurul semn al unei infecții virale. Sistemul lor imunitar este foarte reactiv, mai ales în sezonul rece,” explică dr. Tatiana Miculeasa.
În multe viroze, febra precede celelalte simptome. Tusea, nasul care curge, durerile în gât sau tulburările digestive pot apărea la 24–48 de ore distanță sau pot fi foarte discrete. De aceea, părinții au impresia că febra „a apărut din senin”.
Un alt aspect important este vârsta copilului. La copiii mici, sistemul nervos și cel imunitar sunt în plină maturizare, ceea ce explică:
- creșteri rapide ale temperaturii
- valori febrile mai mari decât la adulți
- reacții aparent disproporționate față de severitatea infecției
„O febră mare nu înseamnă automat o infecție gravă. De multe ori, organismul copilului reacționează intens chiar și la viroze ușoare,” subliniază medicul pediatru, de la Centrul Medical Speranța.
În sezonul rece, acest mecanism este și mai frecvent activat din cauza:
- circulației intense a virusurilor respiratorii
- oboselii acumulate
- schimbărilor de temperatură interior–exterior
- timpului petrecut în spații închise, aglomerate
Cât de mare e „prea mare” febra?
Pentru majoritatea părinților, momentul în care termometrul arată 38,5–39°C este cel care declanșează panica. În mod firesc, atenția se concentrează pe cifre, iar febra este percepută ca un pericol în sine. În realitate, valoarea febrei spune doar o parte din poveste.
Important de știut:
În pediatrie, nu cifra exactă este cel mai important indicator, ci starea generală a copilului.
„Un copil cu 39°C care bea lichide, răspunde, se joacă puțin este, de multe ori, într-o stare mai bună decât un copil cu 38°C apatic și greu de trezit,” explică Dr. Tatiana Miculeasa.
Ce înseamnă, de fapt, o febră mare?
Febra este considerată:
- ușoară: 38–38,5°C
- moderată: 38,5–39°C
- înaltă: peste 39°C
Chiar și așa, copiii pot tolera valori febrile mai mari decât adulții, fără ca acest lucru să producă leziuni sau complicații, dacă starea generală este bună.
„Febra, chiar și peste 39°C, nu afectează creierul și nu este periculoasă în sine. Ceea ce ne îngrijorează este copilul care nu reacționează, nu se hidratează și nu răspunde la antitermice,” subliniază medicul pediatru.
Ce ar trebui să urmărească părinții, dincolo de termometru?
Semnele care contează mai mult decât cifra:
- copilul este sau nu alert, răspunde la stimuli
- acceptă lichide
- are perioade în care se joacă sau comunică
- respiră normal
- febra scade după antitermic, chiar dacă nu dispare complet
Este normal ca temperatura să urce seara sau noaptea, iar scăderea incompletă după antitermic nu înseamnă automat eșecul tratamentului.
Semnale de alarmă:
- copil sub 3 luni cu febră ≥ 38°C
- febră care persistă peste 3 zile
- copil foarte apatic, greu de trezit
- refuz complet de lichide
- respirație rapidă sau dificilă
- erupții pe piele care NU dispar la apăsare
- vărsături repetate, dureri abdominale intense
- convulsii febrile (mai ales la prima apariție)
- febră care NU scade deloc la antitermice
Ce putem face corect acasă, la început?
- Măsurăm corect temperatura (axilar sau rectal, în funcție de vârstă
- Asigurăm hidratare frecventă
- Administrăm antitermic corect dozat (paracetamol / ibuprofen)
- Aerisim camera, îmbrăcăm copilul lejer
- Monitorizăm starea generală, nu doar termometrul
„Febra nu trebuie „speriată”, ci înțeleasă. Scopul nostru nu este să aducem temperatura la 36,6, ci să facem copilul să se simtă mai bine”, susține dr. Tatiana Miculeasa.
Ce NU este recomandat
În fața febrei apărute brusc, teama îi face pe mulți părinți să acționeze impulsiv, cu intenții bune, dar uneori cu efecte contrare. Există câteva practici frecvente care nu sunt recomandate și care pot crea mai mult rău decât bine.
Alternarea haotică a antitermicelor
Mulți părinți alternează paracetamolul și ibuprofenul „după ureche”, la intervale prea scurte sau fără un plan clar.
Această practică:
- crește riscul de supradozaj
- îngreunează evaluarea răspunsului la tratament
- poate afecta ficatul sau rinichii
Antitermicele trebuie administrate corect dozat, la intervale recomandate, iar alternarea se face doar la indicația medicului, nu din panică.
Antibiotice „preventiv”
Una dintre cele mai periculoase greșeli este administrarea de antibiotic „ca să nu se agraveze”.
„Antibioticele nu scad febra virală și nu previn complicațiile. Administrate inutil, pot face mai mult rău decât bine,” atrage atenția dr. Tatiana Miculeasa, medic specialist pediatru la Centrul Medical Speranța.
Antibioticele:
- NU tratează virozele
- pot provoca reacții adverse
- cresc rezistența bacteriană
- pot masca evoluția reală a bolii
Băi reci sau frecții cu alcool
Metodele „tradiționale” precum frecțiile cu alcool, oțet sau apa rece sunt periculoase:
- pot provoca frisoane și creșterea suplimentară a temperaturii
- alcoolul se poate absorbi prin piele, mai ales la copiii mici
- cresc disconfortul și anxietatea copilului
Scăderea febrei trebuie să fie blândă, prin antitermice și măsuri de confort, nu prin șoc termic.
Panică și drumuri inutile la urgență
Febra, în sine, nu este o urgență medicală dacă:
- copilul este activ între episoade
- bea lichide
- răspunde la antitermic
- nu prezintă semne de alarmă
Drumurile inutile la camera de gardă:
- expun copilul la alți germeni
- cresc stresul familiei
- pot duce la investigații sau tratamente inutile
„În multe cazuri, cea mai bună decizie este observația atentă acasă și contactarea medicului curant, nu fuga imediată la urgență,” subliniază medicul pediatru.
