Te-ai trezit brusc cu cea mai puternică durere de cap din viața ta? Ai simțit o lovitură violentă în creștet, apărută din senin? Medicii avertizează: acest simptom poate ascunde un accident vascular cerebral (AVC). Când e cazul să te îngrijorezi? Care sunt semnele de alarmă? Ce investigații trebuie să faci? Cum previi un AVC? Pentru a înțelege de ce acest tip de durere necesită reacție rapidă, dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help, explică pe larg ce înseamnă această durere, ce riscuri ascunde și ce trebuie să faci în primele minute.
Te-ai gândit vreodată cât de repede se poate transforma o zi obișnuită într-un calvar? Dimineața îți bei cafeaua, pleci spre birou, vorbești la telefon, iar totul pare lipsit de risc. Până în momentul în care, fără nicio avertizare, o durere violentă de cap îți taie respirația. Nu este o migrenă obișnuită, nu seamănă cu durerile de cap pe care le-ai avut în trecut și nici nu dispare după câteva minute. Este un tip de durere care te obligă să te oprești, să te sprijini de ceva, să cauți aer, să te întrebi ce se întâmplă cu tine. Mulți oameni o ignoră, crezând că e de la stres, de la oboseală sau de la faptul că au sărit peste masă. Însă, în unele cazuri, astfel de dureri pot fi semnalul unei probleme neurologice acute.
Când devine durerea de cap un semnal de alarmă?
Durerea de cap fulgerătoare este una dintre cele mai subestimate urgențe medicale. De ce? Pentru că apare în cel mai banal context: în timp ce urci scările, când te ridici din pat, când ridici o sacoșă, în timpul unei conversații. Creierul, deși nu are receptori direcți pentru durere, reacționează la schimbările bruște care apar în vasele de sânge, în presiunea intracraniană sau în structurile din jur. Pentru o persoană fără pregătire medicală, această durere poate părea o anomalie trecătoare, însă pentru un neurolog, ea poate fi primul semn al unui eveniment cerebral grav.
În practica medicală, specialiștii văd adesea pacienți care au așteptat ore sau chiar zile înainte să se prezinte la spital, convinși că „nu poate fi ceva grav”. De multe ori, această amânare le poate pune viața în pericol. Accidentele vasculare cerebrale și hemoragiile intracraniene nu seamănă între ele, nu se manifestă la fel la toți pacienții și nu apar doar la persoane în vârstă. Pot afecta și oameni tineri, activi, aparent sănătoși. Și, de cele mai multe ori, primul semn care ar trebui să aprindă un bec roșu este durerea de cap intensă.
„Ca medic neurolog, văd frecvent pacienți care au amânat prezentarea la spital, crezând că e o migrenă mai puternică. Însă durerea care se instalează instant, fără avertisment, trebuie privită cu maximă seriozitate. Uneori, această durere poate fi semnul unui accident vascular cerebral sau al unei hemoragii cerebrale. Chiar dacă pacientul nu are alte simptome, caracterul brusc și intensitatea fac durerea îngrijorătoare. Evaluarea imediată permite excluderea unor cauze grave și începerea tratamentului la timp”, explică medicul.
De ce durerea de cap brusc instalată poate indica un AVC
Accidentul vascular cerebral nu apare întotdeauna însoțit de paralizie, dificultăți de vorbire sau asimetrie facială. Uneori, primul și singurul semn de alarmă este durerea de cap intensă. Aceasta se datorează faptului că un vas de sânge se poate rupe, se poate înfunda rapid sau sângele poate irita meningele, provocând o reacție inflamatorie bruscă. Spre deosebire de migrenele obișnuite, durerea generată de AVC nu evoluează treptat. Este un simptom care apare instantaneu și pune presiune asupra structurilor cerebrale.
„Dacă durerea este însoțită de amorțeală sau slăbiciune la nivelul feței, mâinilor sau picioarelor, dacă apar dificultăți de vorbire sau de înțelegere, dacă vederea devine încețoșată sau dublă, acestea sunt semne clare că ceva se întâmplă la nivelul creierului. Într-o astfel de situație, timpul devine principalul factor de supraviețuire”, precizează dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
De ce este important să suni imediat la 112
În cazul unui AVC, fiecare minut contează. Creierul este unul dintre organele cele mai sensibile la lipsa oxigenului, iar orice întrerupere a fluxului sanguin duce la moartea neuronilor într-un ritm accelerat. Așteptarea acasă, monitorizarea simptomelor sau încercarea de a le trata cu analgezice sunt greșeli frecvente. Intervențiile moderne, precum tromboliza sau trombectomia, sunt eficiente doar dacă sunt aplicate în primele ore de la debutul simptomelor. Tocmai de aceea, apelul rapid la serviciile de urgență poate salva vieți.
„În cazul unui AVC, apelează imediat la 112. Fiecare minut contează – intervenția rapidă poate face diferența între recuperare completă și complicații grave. Sunt pacienți care ajung precoce și pleacă acasă fără deficit neurologic și sunt pacienți care întârzie câteva ore și rămân cu paralizie sau tulburări de vorbire pentru tot restul vieții. Nu orice durere de cap este un AVC, dar este esențial să o tratezi cu seriozitate, mai ales dacă este diferită de cele pe care le-ai avut anterior”, subliniază dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
Cum diferențiezi o migrenă de o durere de cap de tip AVC
Deși migrenele sunt frecvente și uneori foarte dureroase, ele urmează un tipar recognoscibil: durerea crește în intensitate, poate fi însoțită de sensibilitate la lumină sau sunet și durează de la câteva ore la câteva zile. AVC-ul, în schimb, apare fără avertisment. Durerea fulgerătoare nu seamănă cu migrenele obișnuite și rar se repetă identic. Este important ca pacienții care au istoric de migrene să știe să recunoască diferențele, pentru a nu confunda un episod sever cu o urgență neurologică.
„Nu orice durere de cap este un AVC, însă pacienții care știu cum arată migrenele lor obișnuite trebuie să fie atenți când apare o durere diferită. O migrenă are un tipar previzibil, uneori chiar și simptome premergătoare, precum aura vizuală. În AVC, însă, durerea apare brusc, atinge intensitatea maximă în câteva secunde și poate fi însoțită de tulburări neurologice – chiar și cele foarte discrete”, declară medicul.
Cum se stabilește diagnosticul: ce investigații sunt necesare
În fața unei dureri de cap bruște și intense, primul pas este excluderea urgențelor neurologice majore. Pentru aceasta, medicii folosesc două investigații-cheie: tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică (RMN). Acestea pot detecta hemoragii, ischemii recente sau alte modificări cerebrale care explică simptomele. Examinarea neurologică rămâne esențială și ajută la identificarea deficitului motor, senzitiv sau de coordonare. În paralel, analizele de sânge, evaluarea tensiunii arteriale și monitorizarea funcțiilor vitale completează tabloul clinic.
„Examinarea neurologică, un CT sau un RMN pot exclude o cauză gravă și pot ghida tratamentul potrivit. Sunt investigații rapide, accesibile și esențiale. Un CT poate arăta imediat dacă există o hemoragie, în timp ce RMN-ul poate identifica leziuni ischemice foarte recente. Fără aceste investigații, nu putem stabili cu certitudine dacă durerea este benignă sau periculoasă”, spune dr. Ninoiu.
Se poate ajunge la complicații grave
Deteriorarea neuronală apare rapid, iar recuperarea este mult mai dificilă atunci când pacientul ajunge târziu la spital. În plus, multe persoane nu recunosc semnele de avertizare sau cred că sunt trecătoare, ceea ce duce la prezentări medicale întârziate cu ore sau chiar zile. În acest interval, leziunile se extind, iar organismul intră într-un cerc vicios din care se iese greu. De aceea, fiecare secundă pierdută poate însemna o funcție pierdută.
Consecințele pot fi severe:
- paralizie;
- pierderea vorbirii;
- tulburări de memorie;
- probleme severe de coordonare;
- epilepsie post-AVC;
- comă;
- deces.
Cum reduci riscul unui AVC?
Prevenirea unui accident vascular cerebral nu înseamnă să aștepți apariția unor simptome alarmante, ci să îți construiești un stil de viață care protejează creierul pe termen lung. Factorii de risc se acumulează în timp, iar multe modificări în organism sunt silențioase—de exemplu, tensiunea ridicată nu doare, dar afectează zilnic vasele de sânge. Același lucru este valabil și pentru glicemia crescută, colesterolul mare sau fumat: fiecare dintre aceste elemente contribuie treptat la îngustarea vaselor, la formarea cheagurilor și la scăderea elasticității arteriale. Dr. Adriana Ninoiu recomandă următoarele măsuri pentru a preveni riscurile:
- monitorizează tensiunea;
- controlează glicemia;
- renunță la fumat;
- limitează alcoolul;
- menține greutatea normală;
- fă mișcare regulat;
- evită automedicația;
- mergi la controale periodice.
Adoptarea unor măsuri simple, constante, poate reduce dramatic riscul cardiovascular. Nu este nevoie de schimbări radicale peste noapte; cel mai important este să existe consecvență. Controlul periodic al sănătății, renunțarea la obiceiurile nocive și menținerea unei rutine active sunt pașii care îți pot proteja creierul ani la rând. Medicul este cel care poate stabili ce analize sunt necesare, ce tratamente trebuie urmate și când este momentul pentru investigații suplimentare.
