Tot mai mulți tineri ajung la medicul cardiolog cu dureri în piept, palpitații sau tensiuni oscilante. Deși pare o boală a vârstei mature, infarctul ajunge să afecteze persoane în plină activitate, uneori chiar sub 40 de ani. Specialiștii atrag atenția: istoricul familial poate crește riscul, însă nu este o sentință. Stilul de viață, evaluările corecte și prevenția pot schimba radical evoluția. Ce trebuie să știi despre moștenirea genetică? Ce semne trebuie să te aducă la medic? Cum poți preveni infarctul? Află răspunsurile de la dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
Când este vorba de un risc moștenit?
Dacă ai avut în familie rude cu infarct sau alte boli cardiovasculare, probabil te-ai întrebat măcar o dată: „Oare și eu voi păți la fel?” Este o temere firească, pentru că mulți oameni știu deja situații în care mai multe rude — tatăl, unchiul, bunicul — au suferit un eveniment cardiac la vârste relativ apropiate. Totuși, ceea ce puțini știu este că nu „moștenești infarctul” în sine, ci predispoziția spre anumite probleme: valori crescute ale colesterolului, hipertensiune, anumite tipuri de inflamație vasculară, tendință de formare a plăcilor de aterom sau chiar un metabolism al grăsimilor mai lent.
Aceste mecanisme se pot transmite, dar ele nu funcționează ca un mecanism implacabil. Cu alte cuvinte, a avea un istoric familial înseamnă șanse mai mari, nu certitudine. În practică, ce „moștenești” sunt niște condiții care, în combinație cu un stil de viață solicitant, mult stres, fumat sau kilograme în plus, formează „rețeta” perfectă pentru apariția bolilor cardiace.
În același timp, există extreme: persoane fără istoric familial care dezvoltă boli cardiovasculare severe, dar și oameni cu istoric puternic care ajung la 70–80 de ani fără probleme cardiace, pentru că și-au monitorizat riscurile și au acționat devreme. Din acest motiv, medicii insistă pe evaluări personalizate.
Când devine istoricul familial un semnal de alarmă?
Multe familii au un istoric vag: „A murit de inimă”, „A făcut ceva la inimă, dar nu mai știm ce”. De aceea, se recomandă să îi oferi medicului detalii cât mai clare: la ce vârstă, în ce context, ce diagnostic? Vârsta la care apare boala face diferența între un risc „obișnuit” și un risc ridicat. Infarctul apărut la 75 de ani este diferit de infarctul apărut la 48 de ani. Cel din urmă sugerează o predispoziție genetică mai puternică.
„În general, dacă bolile cardiovasculare au avut o apariție prematură — la bărbați vorbim de sub 50 de ani, iar la femei sub 60 de ani — atunci considerăm că descendenții au un risc cardiovascular mai mare”, spune medicul cardiolog.
De ce vârsta pacientului contează atât de mult?
Pentru că infarctul apărut la vârste tinere nu are timp să se formeze doar din cauzele „clasice”: alimentație nesănătoasă, fumat, stres cronic. De obicei, există un teren biologic preexistent: vase care reacționează diferit, lipide care se depun mai agresiv, un colesterol genetic (hipercolesterolemie familială) sau chiar anomalii structurale ale vaselor. Mai exact, organismul are un mod propriu de a procesa grăsimile, de a controla inflamația sau de a „repara” pereții vaselor. Când aceste mecanisme sunt „programate” să funcționeze mai puțin eficient, riscul apariției unui eveniment cardiac crește.
De la predispoziție la boală: ce accelerează procesul?
Chiar și cei cu predispoziție moștenită pot trăi fără evenimente cardiace dacă elimină factorii care grăbesc procesul de ateroscleroză. Conform dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help, printre cei mai importanți factori se numără:
- fumatul — cel mai agresiv factor accelerant
- tensiunea arterială crescută
- colesterol mare, mai ales LDL
- stres intens, lipsa somnului
- greutate crescută
- sedentarism
- alimentație bogată în zaharuri, grăsimi saturate, produse procesate
Când aceste elemente se combină cu predispoziția genetică, riscul crește semnificativ.
Când trebuie să începi să faci controale la cardiolog dacă ai istoric în familie?
Mulți oameni cred că testele cardiologice sunt necesare doar după vârsta de 50 de ani sau doar dacă apar simptome. În realitate, organismul începe să dea semnale mult mai devreme, doar că acestea sunt discrete și ușor de ignorat. Dacă există istoric în familie, corpul poate dezvolta mai rapid modificări la nivelul vaselor de sânge sau al metabolismului, care cresc riscul de infarct, hipertensiune sau aritmii.
De aceea, medicii subliniază că prevenția nu trebuie lăsată pe ultima sută de metri. Chiar și persoanele tinere, aparent sănătoase, pot descoperi la un control de rutină că au tensiune ușor crescută, colesterol mare sau modificări ale ritmului cardiac – probleme care trec frecvent neobservate, dar care în timp se transformă în afecțiuni serioase. Controalele cardiologice timpurii pot face diferența între o viață liniștită și un episod cardiac neașteptat.
„Persoanele cu rude care au avut boli cardiovasculare premature ar trebui să înceapă investigațiile mai devreme, uneori chiar pe la 40 de ani, iar în unele cazuri și la 30 de ani”, explică medicul.
De ce atât de devreme? Pentru că ateroscleroza — procesul care duce la infarct — nu apare peste noapte. Plăcile de grăsime pot începe să se depună lent, chiar de la 20–25 de ani. Ele nu produc simptome, dar pot fi depistate prin investigații simple precum:
Evaluări recomandate preventiv dacă ai istoric familial:
- Profil lipidic complet (LDL, HDL, trigliceride, non-HDL)
- Glicemie și hemoglobină glicată
- Tensiune arterială măsurată corect, repetat
- Electrocardiogramă (EKG)
- Ecocardiografie, dacă există suspiciuni sau simptome
- Teste pentru inflamație vasculară (în anumite cazuri)
- Scorul de risc cardiovascular
Aceste evaluări nu se fac o singură dată, ci la intervale regulate.
Cum știi dacă trebuie să mergi la medic mai devreme decât ceilalți?
În afară de istoricul familial, există semne care nu trebuie ignorate, și anume:
- dureri în piept apărute la efort
- oboseală accentuată, neobișnuită
- palpitații repetate
- tensiuni oscilante
- senzație de presiune în gât sau maxilar
- lipsă de aer la urcat scări
- amețeli repetate
Pentru persoanele cu risc crescut, aceste simptome, oricât de „banale”, pot semnala începutul unei probleme cardiace.
Cum se formează un infarct?
Infarctul apare în momentul în care un vas de sânge care hrănește inima se blochează. De obicei, cauza este o placă de aterom — un depozit de grăsime și colesterol — care se rupe. Organismul „crede” că trebuie să repare ruptura, formează un cheag, iar vasul se închide. Dacă persoana are deja vase fragile, inflamate sau încărcate genetic cu colesterol, riscul ca această placă să se rupă este mai mare.
Mit: „dacă am moștenit, nu am ce face”
Chiar dacă riscul există, stilul de viață poate reduce semnificativ probabilitatea unui infarct. Studiile arată că până la 80% dintre bolile cardiovasculare pot fi prevenite prin schimbări corecte.
„Istoricul familial nu trebuie să sperie, dar trebuie să determine pacientul să fie atent și să înceapă evaluările devreme. Cu monitorizare și intervenție la timp, riscul poate fi controlat”, precizează dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
Cum poți să reduci riscul de infarct?
Prevenția nu este o listă de reguli rigide, ci un mod de a-ți proteja sistemul cardiovascular pe termen lung. Fiecare schimbare, oricât de mică, produce beneficii reale: îmbunătățește circulația, reduce inflamația, echilibrează colesterolul și tensiunea și oferă inimii „un teren sigur” pe care să funcționeze. În plus, pentru cei care au istoric familial, prevenția nu este doar opțională — este un instrument esențial pentru a contracara predispoziția moștenită. Cu cât începi mai devreme, cu atât mai sănătoase vor fi vasele tale peste 10, 20 sau 30 de ani. Dr. Bogdan menționează ce măsuri trebuie să iei:
1. Dietă personalizată
-
- reducerea consumului de sare
- mese structurate
- legume în fiecare zi
- fibre, cereale integrale, reducerea produselor procesate
- controlul aportului de carbohidrați simpli
2. Activitate fizică regulată
-
-
- 30–40 minute mers alert
- minimum 4–5 zile pe săptămână
- exerciții ușoare de rezistență
-
3. Gestionarea stresului
-
-
- tehnici de respirație
- pauze reale în timpul zilei
- somn constant 7–8 ore/noapte
-
4. Medicație — doar când e nevoie
Alegerea se face după:
-
- vârstă
- analize
- tensiune
- comorbidități
5. Reevaluare periodică
-
-
- la 3 luni în prima fază
- la 6–12 luni după stabilizare
-
Când este necesar tratamentul chiar dacă ești tânăr
Pacienții sunt adesea surprinși când medicul recomandă tratament la 35–40 de ani. Dacă tensiunea este foarte ridicată, colesterolul este mare sau există deja modificări la ecografie, amânarea tratamentului poate duce la evenimente grave.
„Chiar și la tensiuni moderat crescute, dacă pacientul are risc cardiovascular mare, tratamentul poate fi inițiat devreme. Important este să prevenim complicațiile”, explică medicul.
Infarctul nu este o condamnare moștenită. Da, istoricul familial poate crește riscul, însă ceea ce „moștenești” este doar o predispoziție, nu boala în sine. Prin controale timpurii, alegeri corecte și monitorizare, riscul poate fi redus. Cel mai important lucru este să nu aștepți apariția simptomelor — prevenția începe înainte ca inima să ceară ajutor. Dacă ai rude care au avut evenimente cardiace la vârste tinere, mergi la evaluare. E mai simplu să previi decât să tratezi.
