Ai senzația că respirația e „mai grea”? Ai observat că tusea se accentuează când e mai frig sau când intri de afară într-o cameră încălzită? Sunt situații pe care pacienții cu astm le trăiesc frecvent, mai ales odată cu scăderea temperaturilor. Aerul rece, umed, poluarea crescută, infecțiile respiratorii de sezon și expunerea la alergeni fac sezonul rece o perioadă mult mai dificilă pentru cei cu astm. Pentru mulți, controlul astmului pare o luptă continuă între gestionarea corectă și apariția crizelor. Dar adevărul este că astmul poate fi gestionat eficient, chiar și în sezonul rece, dacă înțelegi ce se întâmplă în organism, ce factori trebuie evitați și de ce tratamentul nu trebuie întrerupt. Dr. Andreea Vulpe, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Prima Clinic, explică tot ce trebuie să știi.
Ce se întâmplă în timpul unei crize de astm?
Astmul este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii. Asta înseamnă că bronhiile — „tuburile” prin care aerul ajunge în plămâni — sunt mai sensibile și reacționează exagerat în contact cu anumiți factori. În mod normal, aerul intră în plămâni fără dificultate. La persoanele cu astm, însă, există o inflamație permanentă, chiar și atunci când se simt bine.
În timpul unei crize:
• mucoasa căilor respiratorii se inflamează,
• musculatura bronhiilor se contractă,
• se produce mucus în exces.
Rezultatul?
Respirație dificilă, senzație de apăsare în piept, șuierături și tuse.
Ce factori produc crizele?
În general, la o persoană sănătoasă, plămânii și bronhiile încălzesc aerul inspira¬t înainte ca acesta să ajungă în profunzimea căilor respiratorii. La persoanele cu astm, acest proces este mai lent și mai dificil. Asta înseamnă că atunci când aerul este rece, corpul are nevoie de mai mult efort pentru a-l încălzi, iar fiecare inspirație devine o provocare suplimentară.
În plus, sistemul imunitar este mai solicitat în sezonul rece. Corpul consumă mai multă energie pentru menținerea temperaturii interne, iar dacă există deja o inflamație cronică la nivelul bronhiilor, aceasta poate deveni mai reactivă. Chiar și stimuli minori, cum ar fi o simplă diferență de temperatură între interior și exterior, pot declanșa dificultăți respiratorii.
Astmul, astfel, nu se manifestă mai puternic doar din cauza frigului în sine, ci pentru că întregul organism se află într-o perioadă de adaptare permanentă, iar căile respiratorii sunt primele care „semnalizează” această tensiune.
În sezonul rece, mai mulți factori acționează simultan:
• aer rece → constricția bronhiilor
• aer umed și poluat → iritație crescută
• infecții respiratorii → inflamație suplimentară
• spații închise → expunere la praf, acarieni, mucegai
Astfel, sezonul rece intensifică sensibilitatea căilor respiratorii, iar crizele pot apărea mai des.
De ce pacienții cu astm simt simptome mai puternice în sezonul rece?
Trebuie subliniat un aspect esențial: frigul nu produce astm, dar îl poate întensifica. Aerul rece determină îngustarea căilor respiratorii, iar diferența bruscă dintre aerul de afară și cel cald din interior amplifică iritația. Mai mult, sezonul rece este sezonul infecțiilor respiratorii: viroze, gripă, bronșite — toate pot agrava astmul sau pot declanșa crize.
„Pacienții mă întreabă frecvent de ce în sezonul rece apar mai multe crize de astm. Aerul rece și umed este un factor declanșator, care irită bronhiile și poate accentua simptomele. Mulți observă că odată cu schimbarea anotimpului, episoadele de tuse, senzația de strângere în piept sau respirația șuierătoare apar mai des. De aceea, sezonul rece este o perioadă mai dificilă pentru pacienții cu astm și necesită o atenție suplimentară în ceea ce privește tratamentul și măsurile de protecție”, explică dr. Andreea Vulpe, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Prima Clinic.
TOP măsuri pentru a ține sub control astmul în sezonul rece
Astmul nu este o boală „care apare și dispare”. Chiar și atunci când nu există simptome vizibile, inflamația bronhiilor persistă. Tocmai de aceea, simptomele se pot agrava dacă tratamentul este întrerupt, dacă expunerea la frig este prelungită sau dacă apar infecții respiratorii. Pacientul trebuie să fie atent la corpul lui, să își cunoască factorii declanșatori și să știe când să acționeze.
De asemenea, este important să înțelegi un lucru fundamental: persoanele cu astm pot avea o viață normală și activă, însă cheia stă în măsurile corecte luate zi de zi, nu doar atunci când apare o criză. Măsurile nu sunt complicate — unele sunt chiar gesturi simple, dar constante. Diferența dintre un sezon rece liniștit și unul plin de episoade dificile depinde tocmai de implementarea lor. Dr. Andreea Vulpe, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Prima Clinic, menționează care sunt cele mai importante recomandări:
1. Protejează-ți căile respiratorii atunci când ieși în frig
Aerul rece este unul dintre principalii factori declanșatori ai crizelor de astm, deoarece determină îngustarea bronhiilor.
Ce ai de făcut?
Acoperă gura și nasul cu o eșarfă, șal sau mască atunci când ieși afară. Aerul inspirat prin material se încălzește înainte de a ajunge în căile respiratorii, ceea ce reduce riscul apariției bronhospasmului (strângerea bronhiilor). Este un gest simplu, dar cu impact enorm asupra frecvenței crizelor.
2. Nu întrerupe tratamentul de fond, chiar dacă te simți bine
Astmul este o boală inflamatorie cronică, ceea ce înseamnă că inflamația există în bronhii chiar și atunci când nu ai simptome.
De ce este important?
Dacă oprești tratamentul doar pentru că respiri bine în acel moment, inflamația se poate reactiva oricând, iar crizele apar brusc. Medicul stabilește o schemă personalizată de tratament care trebuie urmată zilnic, nu doar în perioadele de criză.
3. Păstrează întotdeauna inhalatorul de urgență la îndemână
Crizele pot apărea brusc: pe stradă, la școală, la muncă, în timpul somnului.
Recomandare practică: Inhalatorul de urgență (medicament bronhodilatator cu acțiune rapidă) trebuie să fie la tine în geantă, buzunar sau pe noptieră — nu acasă într-un dulap. De asemenea, este esențial să verifici periodic dacă mai este produs în dispozitiv și dacă termenul de valabilitate nu este depășit.
4. Evită factorii iritanți din mediu
Factorii iritanți intensifică inflamația bronhiilor și favorizează apariția crizelor.
De evitat pe cât posibil:
• fumul de țigară (inclusiv cel pasiv)
• praful și acarienii (în special în dormitor)
• parfumurile puternice, odorizantele de cameră, lumânările parfumate
• mucegaiul din casă, mai ales în încăperi slab aerisite
Ce poți face concret:
Aerisiri regulate, curățarea filtrelor aparatului de aer condiționat, evitarea folosirii textilelor care rețin praf, precum covoare groase sau draperii grele.
5. Discută cu medicul despre vaccinarea antigripală și, dacă este cazul, antipneumococică
Infecțiile respiratorii (viroze, gripă, pneumonii) sunt frecvente iarna și pot agrava semnificativ astmul.
Vaccinarea ajută la:
• reducerea riscului de infecție,
• scăderea severității simptomelor,
• prevenirea spitalizărilor.
Vaccinarea se recomandă după evaluarea medicului, pentru că planul poate diferi în funcție de vârstă, istoricul medical și forma de astm.
Când trebuie să mergi imediat la medic?
Chiar dacă astmul poate fi controlat în majoritatea timpului, există momente în care simptomele transmit că boala nu mai este stabilă și că organismul are nevoie de ajustarea tratamentului. Mulți pacienți tind să ignore semnele timpurii, punând dificultatea în respirație pe seama frigului sau a oboselii. Astmul este, însă, o afecțiune care poate evolua rapid dacă nu este gestionată corect, iar o agravare netratată poate duce la crize severe, uneori cu risc de spitalizare.
Monitorizarea periodică nu este doar o formalitate, ci o măsură de protecție. Pacientul care recunoaște semnele de agravare și se prezintă la timp previne complicațiile, evită crizele severe și își păstrează o respirație stabilă. Tocmai de aceea, este esențial să știi când nu mai poți aștepta și trebuie să ceri ajutorul pneumologului.
Contactează pneumologul dacă:
• crizele apar mai des decât de obicei
• inhalatorul de urgență nu mai ajută
• tusea nu se calmează într-o săptămână
• ai durere în piept sau respirație dificilă la efort minim
• apar simptome după fiecare expunere la frig
Este important de reținut că tratamentul pentru astm nu este unul identic pentru toate momentele — el este adaptat în funcție de sezon, de intensitatea simptomelor, de stilul de viață și de reacția fiecărui organism în parte. Uneori, este nevoie de ajustări minime pentru a restabili echilibrul. Alteori, dacă inflamația bronhiilor a crescut, medicul poate recomanda modificarea dozelor sau introducerea unui alt tip de medicament.
