Toamna și iarna vin aproape inevitabil cu răceli, viroze și tuse. Uneori trece în câteva zile, alteori pare că nu se mai termină. Ce se întâmplă însă când tusea persistă săptămâni la rând, chiar și după ce febra sau nasul înfundat au dispărut? Este o simplă prelungire a unei infecții virale sau un semn că e nevoie de o evaluare pneumologică mai atentă?
Pentru mulți pacienți – copii și adulți deopotrivă – tusea care nu trece este un motiv de îngrijorare. De aceea, este important să știm când tusea face parte din procesul normal de vindecare și când trebuie investigată de un medic pneumolog.
De ce tușim?
Tusea nu este o boală, ci un mecanism de apărare al organismului. Așa cum ștergem praful de pe mobilă, tusea „curăță” căile respiratorii de secreții, microbi sau particule iritante.
„Tusea este un semnal, o alarmă de avertizare. Nu indică mereu o boală gravă, dar arată că ceva irită sistemul respirator. Rolul nostru, ca pneumologi, este să înțelegem cauza și intensitatea acelui semnal”, explică dr. Ștefan Popa, medic specialist pneumolog.
Când e normal ca tusea să persiste?
După o infecție virală – răceală, gripă, COVID-19, bronșiolită – este perfect normal ca tusea să continue 2–4 săptămâni, chiar dacă restul simptomelor au dispărut.
Aceasta se numește tuse post-virală și apare din cauza:
• inflamației reziduale a mucoasei căilor respiratorii,
• secrețiilor care persistă în bronhii,
• hipersensibilității temporare la factori precum aer rece, praf sau vorbitul prelungit.
„Până la 25% dintre pacienții cu infecții respiratorii pot avea tuse mai mult de trei săptămâni după vindecare, fără ca aceasta să ascundă o boală serioasă. Totuși, tusea trebuie monitorizată”, subliniază dr. Popa.
Când devine tusea un semnal de alarmă?
Există situații în care tusea nu mai este un simplu simptom de vindecare, ci poate semnala o afecțiune pulmonară sau o complicație:
Tusea durează peste 3–4 săptămâni
• La adulți, tusea cronică este cea care persistă peste 8 săptămâni
• La copii, peste 4 săptămâni
Tusea este însoțită de simptome îngrijorătoare:
• respirație greoaie sau șuierătoare,
• oboseală accentuată,
• febră persistentă,
• transpirații nocturne,
• scădere în greutate,
• sânge în spută.
Tusea se agravează în anumite contexte:
• la contact cu alergeni, praf, fum de țigară, aer rece sau în poziție culcată.
Pacientul are factori de risc:
• fumat,
• istoric de astm, BPOC, reflux gastroesofagian,
• expunere profesională la praf, substanțe chimice sau mucegai.
Ce afecțiuni poate ascunde o tuse persistentă?
Tusea cronică poate avea cauze diferite, în funcție de vârstă:
La copii:
• astm bronșic (tuse uscată, nocturnă, declanșată de efort sau frig)
• tuse alergică sau post-infecțioasă
• infecții bacteriene prelungite (ex: tuse convulsivă)
• reflux gastroesofagian
• tuse psihogenă (la școlari sau adolescenți)
La adulți:
• bronșită cronică, mai ales la fumători
• BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică)
• astm bronșic nediagnosticat
• reflux gastroesofagian
• alergii respiratorii sau rinită cronică
• boli pulmonare interstițiale
• infecții respiratorii persistente sau tuberculoză
„Rolul pneumologului nu este doar să trateze tusea, ci să identifice cauza reală. Uneori în spatele unui simptom banal se poate ascunde o boală inflamatorie, alergică sau chiar o afecțiune pulmonară mai complexă”, adaugă dr. Popa.
Când e suficient medicul de familie și când e nevoie de pneumolog?
Medicul de familie poate gestiona tusea ușoară care durează până la 2 săptămâni, fără simptome alarmante, recomandând tratament simptomatic și repaus.
Dacă tusea persistă 2–4 săptămâni, dar se ameliorează treptat, este suficientă monitorizarea în continuare.
Consultația la pneumolog este necesară dacă:
• tusea depășește 4 săptămâni fără ameliorare,
• este recurentă (revine frecvent),
• este însoțită de respirație dificilă, febră prelungită, sânge în spută sau scădere în greutate.
„O tuse persistentă este ca o alarmă care nu se oprește. Nu trebuie ignorată, pentru că uneori poate fi primul semn al unei boli respiratorii ce are nevoie de tratament specializat”, avertizează medicul pneumolog.
Ce investigații poate recomanda pneumologul?
În funcție de simptome, istoricul pacientului și examenul clinic, pot fi indicate:
• radiografie toracică sau CT pulmonar,
• spirometrie (pentru diagnosticarea astmului sau BPOC-ului),
• examen de spută și culturi bacteriologice,
• teste alergologice,
• evaluare ORL sau gastroenterologică, dacă se suspectează reflux sau infecție sinusoidală.
Cum pot părinții și adulții recunoaște tusea care necesită atenție?
• Dacă tusea trezește copilul noaptea sau îl obosește în timpul zilei.
• Dacă adultul observă că obosește la eforturi mici sau tușește frecvent dimineața.
• Dacă tusea persistă mai multe săptămâni, reapare sezonier sau este însoțită de alte simptome respiratorii.
„Îi învăț pe pacienți – fie părinți, fie adulți – să fie atenți la respirație, energie și somn. Când tusea devine parte din viața de zi cu zi, e timpul să vedem de ce”, încheie dr. Ștefan Popa.
Tusea este o reacție naturală, dar nu trebuie ignorată dacă persistă prea mult.
• La copii, poate semnala un astm sau o alergie.
• La adulți, poate fi semnul unei bronșite cronice, al unei boli pulmonare obstructive sau al unei inflamații persistente.
Un consult la medicul pneumolog oferă răspunsurile necesare, liniște și, cel mai important, diagnosticul corect pentru tratamentul potrivit.
