La început, răceala copilului pare o problemă banală – nas înfundat, secreții și o ușoară stare de disconfort. Însă, uneori, în spatele acestor simptome aparent inofensive se poate ascunde o complicație serioasă: otita. Totul se poate schimba peste noapte – copilul începe să plângă fără motiv, nu doarme, refuză mâncarea și își duce constant mâna la ureche. Acestea sunt semnale de alarmă pe care părinții nu trebuie să le ignore. Când o simplă răceală se transformă într-o otită și de ce este importantă prezentarea rapidă la medicul ORL? Află răspunsurile de la dr. Cristina Popescu, șef de lucrări, medic primar ORL la DR.KID.
Media10: Ce este otita și de ce apare mai des la copii în sezonul rece?
Dr. Cristina Popescu: Otita este o inflamație sau infecție a urechii, care poate afecta una sau mai multe dintre structurile acesteia – urechea externă, medie sau internă. Otitele la copii sunt mai frecvente în timpul sezonului rece din cauza unor caracteristici individuale, cum ar fi:
- Răspunsul sistemului imunitar: Capacitatea de răspuns a sistemului imunitar al copilului are un rol semnificativ în predispoziția la otite. Sistemul imunitar incomplet dezvoltat la copii poate permite multiplicarea și răspândirea rapidă a patogenilor virali și bacterieni care afectează căile respiratorii superioare.
- Particularitățile anatomice: Copiii au trompa lui Eustachio mai scurtă și orizontală. Acest lucru favorizează mai ușor drenajul secrețiilor spre urechea medie. Prin urmare, duce la acumularea de lichid în urechea medie și poate contribui la apariția otitelor seroase.
- Vegetațiile adenoide: Vegetațiile adenoide sau polipii pot cauza dificultăți respiratorii, în special în timpul sezonului rece. Acestea pot determina obstrucții nazale și stagnarea secrețiilor, ceea ce favorizează apariția otitelor medii.
Cauzele apariției otitei la copil
Media10: Care sunt cei mai frecvenți factori de risc ce favorizează apariția otitei în rândul celor mici?
Dr. Cristina Popescu: Există mai mulți factori de risc care predispun la apariția otitelor la copii. Dintre aceștia putem menționa:
- Vârsta: Copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 3 ani sunt mai predispuși la apariția infecțiilor urechii din cauza particularităților anatomice ale trompei lui Eustachio și a sistemului imunitar incomplet dezvoltat.
- Hranirea la sân: Alăptarea copilului până la vârsta de 1 an contribuie la întărirea sistemului imunitar al sugarului prin intermediul anticorpilor prezenți în laptele matern.
- Expunerea în colectivitate: Copiii care frecventează creșele, grădinițele și școlile sunt expuși la virusurile si bacteriile transmise pe calea aerului, ceea ce crește riscul de infecții.
- Recurența infecțiilor respiratorii superioare: Episoadele repetate de infecții ale căilor respiratorii superioare pot favoriza apariția otitelor.
- Prezența vegetațiilor adenoide: pot provoca obstrucții respiratorii și infecții recurente, inclusiv otite la copii.
- Predispoziția la alergii: Copiii cu teren atopic, care sunt predispuși la alergii, pot avea un risc mai mare de a dezvolta otite.
- Infecții sinusale și rinite cronice: Infecțiile cronice ale sinusurilor și rinitele pot contribui la apariția otitelor la copiii mai mari.
- Factori de mediu: Condițiile meteorologice reci și umede sau expunerea la fumul de țigară, praf, poluare pot crește riscul de infecții urechii.
O răceală banală se poate transforma în otită
Media10: Care este legătura dintre o simplă răceală și apariția unei otite?
Dr. Cristina Popescu: Răceala (infecția respiratorie virală) poate să evolueze, în ciuda tratamentului administrat, către complicații locale sau generale. Dacă se supraadaugă și o infecție bacteriană, atunci posibilitatea apariției otitelor medii crește. Incidența otitelor la copii este mai mare în timpul sezonului rece din cauza condițiilor de mediu care favorizează transmiterea patogenilor virali în comunitățile preșcolare și școlare. Infecțiile virale ale căilor respiratorii superioare la copii pot provoca inflamații ale mucoasei respiratorii și secreții nazale apoase. Atunci când copiii nu suflă nasul correct, secrețiile nazale pot ajunge în urechea medie prin trompa lui Eustachio. În comparație cu adulții, trompa lui Eustachio la copii este mai scurtă și orizontală, ceea ce îngreunează drenajul adecvat al secrețiilor. Aceasta poate duce la o aerisire deficitară a urechii medii și poate facilita apariția otitelor seroase la copii, caracterizate prin inflamația mucoasei urechii medii care căptușește cavitatea timpanică.
Media10: Care sunt primele semne ce ar trebui să îi pună pe părinți pe gânduri? Cum își pot da seama că răceala copilului se transformă în otită?
Dr. Cristina Popescu: Inițial, se instalează obstrucția nazală, care poate fi urmată de apariția secrețiilor nazale. Acestea sunt apoase, iar ulterior seromucoase și mucopurulente. De asemenea, poate să apară durerea locală, însoțită de febră, alterarea stării generale, scăderea auzului.
Cum îți dai seama că bebelușul tău are otită? Semne de alarmă
Media10: Cum se manifestă durerea de ureche la cei mici și cum o pot recunoaște părinții la copiii care nu știu să se exprime?
Dr. Cristina Popescu: Otodinia (durerea localizată la nivelul urechii) este foarte diferit descrisă de fiecare copil. În cazul celor foarte micuți, care nu știu să se exprime, există câteva semne care trebuie să le atragă atenția părinților. De exemplu, poate să apară o stare de iritabilitate crescută, plâns excesiv fără o altă cauză, refuzul alimentației. Toate acestea pot indica indirect apariția unei otite. Există frecvent tendința părinților de a apăsa pavilionul urechii sau regiunile din jurul urechii și de a observa o reactivitate crescută la apăsare. Acesta nu este un semn direct de otită, deoarece copilul reacționează la durerea provocată de apăsare, nu neapărat de inflamația locală. De aceea, este foarte important să se facă un consult de specialitate pentru a putea vedea aspectul timpanului – singura examinare ce poate stabili un diagnostic clar și corect.
Când se impune consultul ORL?
Media10: Când ar trebui să meargă părinții cu copilul la medic pentru un consult ORL?
Dr. Cristina Popescu: Infecțiile urechii la copii se manifestă prin diverse semne și simptome, inclusiv:
- Otodinia: Copilul se plânge de durere la nivelul urechii, intraauricular și periauricular, durere accentuată mai ales în timpul nopții.
- Tulburări de somn: Copilul poate avea dificultăți în a dormi sau poate fi agitat.
- Plâns excesiv: Copilul plânge mai mult decât de obicei.
- Comportament iritabil: Poate deveni iritabil sau nemulțumit.
- Refuzul alimentației: Durerile la înghițire pot determina copilul să refuze mâncarea sau băutura.
- Febra: Copilul poate prezenta febră cu o temperatură de peste 38°C.
- Dificultăți de auz: Poate avea dificultăți de auz sau să nu reacționeze la sunete.
- Adenopatii: Se pot observa inflamații ale ganglionilor limfatici din zona urechii.
Dacă cel mic manifestă aceste simptome, este important să consultați un medic pentru a obține un diagnostic corect și a primi tratamentul adecvat.
Depistarea otitei: cum se face evaluarea copilului în cabinetul medicului ORL?
Media10: Cum se pune diagnosticul de otită la copil? Este nevoie întotdeauna de investigații suplimentare sau este suficient examenul clinic?
Dr. Cristina Popescu: Consultația ORL implică o anamneză completă și detaliată a copilului și/sau a părinților, în cazul în care pacientul este sugar, în scopul orientării către un diagnostic. Ulterior, medicul ORL-ist examinează clinic copilul cu ajutorul unui otoscop, care îi permite vizualizarea conductului auditiv și a membranei timpanice. În situația în care se observă prezența secrețiilor de natură purulentă, acesta poate recomanda efectuarea unor investigații de laborator pentru confirmarea agentului patogen bacterian implicat, prin realizarea culturilor din secreție otică și a antibiogramei specifice germenului izolat.
Investigațiile imagistice de tipul RMN și CT pot fi uneori efectuate la indicația medicului, pentru evaluarea extinderii procesului infecțios la nivelul aparatului auditiv și al diferitelor structuri anatomice din vecinătate, adică pentru depistarea eventualelor complicații. De asemenea, se poate efectua și o testare a auzului, care va confirma scăderea de auz ce însoțește otita.
Complicații severe
Media10: Ce se poate întâmpla dacă otita nu este diagnosticată sau tratată la timp?
Dr. Cristina Popescu: Dacă nu este diagnosticată la timp și tratată corespunzător, otita evoluează și poate produce complicații atât locale, cât și generale, cu o gravitate accentuată. De la nivelul „căsuței timpanului”, infecția poate ajunge în procesul mastoid al osului temporal, situat în spatele urechii. De aici, poate ajunge la nivelul encefalului sau poate cauza sepsis generalizat.
Media10: Pot otitele repetate să afecteze auzul copilului pe termen lung?
Dr. Cristina Popescu: Da, episoadele repetate de otită pot afecta auzul copilului. Din acest motiv, este necesar să se administreze tratamentul corect în episodul acut. Pe lângă asta, trebuie să se îndepărteze factorii care întrețin apariția otitelor frecvente, cum sunt vegetațiile adenoide în cazul copiilor.
Cum se tratează otita la copil?
Media10: Care sunt pașii corecți în tratamentul unei otite la copil? Este întotdeauna nevoie de antibiotic?
Dr. Cristina Popescu: Tratamentul depinde de tipul otitei, de aspectul timpanului și de starea generală a copilului. Toaletarea secrețiilor nazale este esențială. Aceasta este urmată de administrarea spray-urilor nazale cu diferite compoziții: apă de mare, soluție salină, vasoconstrictoare, antiinflamatoare, combinații de antibiotic și antiinflamator. În plus, se pot folosi aerosoli cu aceleași substanțe, în funcție de disponibilitate. De asemenea, se asociază pe cale generală tratament antiinflamator inițial. Dacă după câteva zile nu se înregistrează nicio ameliorare sau apar complicații, se instituie și tratamentul antibiotic oral sau injectabil.
Tratamentul otitelor la copil este simptomatic, etiologic și suportiv:
- Tratamentul simptomatic are ca scop diminuarea febrei prin administrarea de antitermice, reducerea congestiei nazale cu ajutorul decongestionantelor pentru facilitarea respirației, utilizarea de mucolitice pentru fluidizarea secrețiilor și antialgice pentru ameliorarea durerii de ureche (otalgie).
- Antibioticele constituie tratamentul etiologic al otitelor de cauză bacteriană la copil și au ca scop eradicarea agenților patogeni implicați în apariția bolii.
- Tratamentul chirurgical al otitelor se adresează pacienților cu episoade recurente de inflamație la nivelul urechii medii sau celor la care lichidul nu dispare în decurs de 4-6 luni de la inițierea tratamentului medicamentos. Acesta poate include incizia membranei timpanice cu aspirarea lichidului din urechea medie, urmată de aplicarea unui aerator transtimpanal, care are rolul de a ventila urechea.
- Tratamentul chirurgical – adenoidectomia (îndepărtarea vegetațiilor adenoide) elimină factorul care întreține apariția episoadelor repetate de otită la copii.
- Tratamentul suportiv presupune hidratarea corespunzătoare a copilului. Acest lucru înseamnă aport oral de lichide care previne dezechilibrele hidroelectrolitice, precum și continuarea alăptării la sân în cazul sugarilor diagnosticați cu infecții ale urechii. Toaleta nazală reprezintă un aspect important al tratamentului. Aspirarea secrețiilor și utilizarea de ser fiziologic pentru eliminarea acestora din fosele nazale previn acumularea și stagnarea lor la nivelul trompei lui Eustachio.
Măsuri de prevenție în sezonul rece
Media10: Ce rol au picăturile nazale și aspirarea secrețiilor în prevenirea apariției otitelor?
Dr. Cristina Popescu: Dacă este efectuată corect toaleta nasului – adică aspirarea secrețiilor în cazul copiilor foarte mici, respectiv suflatul corect, pe rând, nară cu nară, în cazul copiilor mai mari – și ulterior se administrează soluțiile saline, substanțele vasoconstrictoare, antiinflamatoare sau combinațiile antibiotic–antiinflamator, fie sub formă de spray-uri, fie aerosoli, se poate preveni apariția otitei. Din acest motiv, este foarte important ca părinții să meargă din timp la un consult de specialitate pentru instituirea tratamentului specific.
Media10: Ce recomandări aveți pentru părinți în sezonul rece, când răcelile sunt frecvente și riscul de otite crește?
Dr. Cristina Popescu: Metodele de prevenție ale otitei medii cuprind:
- evitarea aglomerațiilor din spațiile publice și a locurilor de joacă frecventate de copii. Astfel, se diminuează riscul de infectare cu patogeni transmiși pe cale aerogenă, responsabili de apariția infecțiilor respiratorii superioare care pot evolua spre otită;
- igienizarea corectă a urechii copilului;
- tratarea corectă și timpurie a obstrucțiilor nazale și rinofaringiene, indiferent de cauză;
- adoptarea unui stil de viață sănătos, printr-o dietă echilibrată și alăptarea la sân a sugarului;
- vaccinarea sezonieră împotriva agenților virali (gripă) și bacterieni (antipneumococ), recomandată de Organizația Mondială a Sănătății ca metodă de prevenție a infecțiilor urechii la copil.
