Ai ureri intense la degetul mare de la picior, apărute brusc în timpul nopții, care te trezesc din somn? Articulația e roșie, caldă, umflată și durerea e atât de puternică încât nici cearșaful nu îl mai suporți? Este posibil să fie vorba despre un atac de gută, o boală care, deși pare legată doar de alimentație, este mult mai complexă. Medicii observă că episoadele de gută se agravează și devin mai frecvente în sezonul rece, când frigul și obiceiurile alimentare specifice acționează împreună pentru a declanșa inflamația articulară. Dr. Cătălina Ciochină, medic specialist medicină fizică și reabilitare la NovaClinic, explică de ce apar mai des aceste atacuri în lunile friguroase, ce rol are recuperarea medicală și cum poți preveni reapariția durerilor.
Ce este și de ce apare guta?
Guta este adesea percepută greșit ca o simplă durere articulară temporară, dar în realitate este o boală metabolică complexă, care afectează din ce în ce mai multe persoane la nivel global. De multe ori, primele semne trec neobservate: o ușoară senzație de disconfort la degetele de la picioare, rigiditate dimineața sau mici umflături care dispar rapid. Totuși, în spatele acestor simptome aparent minore se ascunde un proces inflamator care se dezvoltă treptat, pe parcursul mai multor ani, și care poate avea consecințe serioase asupra articulațiilor și rinichilor.
Pacienții își pun aesea întrebări precum: „De ce am dureri brusc, fără să fac efort?”, „Este ceva temporar sau o boală cronică?” Răspunsul? Guta nu este doar un episod trecător. Totuși, este o afecțiune care poate fi controlată eficient printr-o combinație de tratament corect, modificări ale stilului de viață și prevenție activă, înainte ca problemele să devină cronice și dureroase.
„Guta este o afecțiune inflamatorie articulară cauzată de acumularea de cristale de urat monosodic în articulații. Aceste cristale se formează atunci când nivelul acidului uric din sânge devine prea ridicat – o stare numită hiperuricemie. Acidul uric este un produs rezultat din descompunerea purinelor, substanțe care se găsesc în mod natural în organism, dar și în anumite alimente. Când rinichii nu reușesc să elimine suficient acid uric, acesta se depune sub formă de cristale la nivelul articulațiilor, declanșând inflamația”, precizează medicul.
Factorii care declanșează crizele de gută
Guta este mai frecventă la bărbați, dar poate apărea și la femei, mai ales după menopauză. În absența tratamentului și a schimbării stilului de viață, atacurile devin tot mai frecvente și pot afecta mai multe articulații. Conform dr. Cătălina Ciochină, medic specialist medicină fizică și reabilitare la NovaClinic, principalele cauze includ:
- alimentația bogată în purine (carne roșie, viscere, fructe de mare, alcool – în special berea);
- obezitatea;
- administrarea unor medicamente, precum diureticele;
- afecțiunile renale;
- predispoziția genetică.
De ce apar atacurile de gută mai des în sezonul rece?
Frigul duce la scăderea circulației locale și a temperaturii articulațiilor. Acest lucru determină cristalele de urat monosodic să cristalizeze mai ușor. Pe lângă temperaturile scăzute, stilul de viață specific sezonului rece contribuie semnificativ la declanșarea gutei. Mai puțină mișcare înseamnă o circulație mai lentă. Prin urmare, organismul elimină mai greu acidul uric. În plus, mesele bogate în carne și alcool duc la o creștere bruscă a acidului uric în sânge, declanșând simptomatologia.
„Temperaturile scăzute favorizează formarea și depunerea cristalelor de urat monosodic la nivelul articulțiilor. Din acest motiv, atacurile de gută sunt mai frecvente iarna. Prezența cristalelor activează sistemul inflamator, determinând durere articulară, tumefierea articulației și roșeață locală. De asemenea, sezonul rece favorizează apariția atacurilor de gută prin creșterea consumului de carne roșie, preparate grase și alcool (mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă), consum redus de fructe și legume, reducerea activității fizice”, spune medicul.
Cum recunoști un atac de gută?
Mulți pacienți confundă guta cu o simplă durere de articulație apărută după efort sau cu o inflamație trecătoare. Însă, spre deosebire de alte tipuri de artrită, crizele de gută apar brusc, de obicei noaptea, și sunt extrem de intense. Conform dr. Cătălina Ciochină, criza de gută se manifestă adesea prin:
- durere articulară intensă, pulsatilă;
- umflarea și înroșirea articulației;
- senzație de căldură locală;
- sensibilitate extremă.
Unde apare durerea?
Nu întâmplător, începutul unei crize de gută apare în locuri „defavorizate”: cele mai reci, cele mai utilizate, cele mai vulnerabile la stresul mecanic. Articulaţia de la baza degetului mare devine ţinta predilectă — de aici senzaţia bruscă de „picior de plumb”, de „cuie” în articulaţie, de umflătură care „arde”. Totuși, boala nu se opreşte acolo. După zile de chin, durerea poate dispărea la fel de brusc cum a apărut. Mulţi consideră asta o „victorie”, dar în realitate e doar o pauză. Între timp, cristalele continuă să lucreze tăcut, spaţiul articular rămâne vulnerabil şi, fără măsuri preventive, atacurile se pot răspândi şi agrava în timp.
„Cea mai frecventă localizare este la degetul mare de la picior – în aproximativ 70% din cazuri, dar guta poate afecta și glezna, genunchiul sau mâna. Durerea atinge intensitatea maximă în primele 12-24 de ore”, precizează medicul.
Ce rol are recuperarea medicală?
Mulți pacienți cred că guta se tratează doar cu medicamente, dar recuperarea medicală este o componentă esențială a tratamentului complet. Trebuie menționat că aceasta nu înlocuiește tratamentul medicamentos, ci îl completează, ajutând pacientul să revină la o viață activă și să prevină recidivele.
„Recuperarea medicală este esențială în managementul gutei și trebuie să înceapă imediat după perioada acută a bolii. Rolul ei este multiplu: reducerea durerii reziduale și a inflamației; restabilirea mobilității articulațiilor afectate; prevenirea rigidității și a deformărilor articulare”, explică dr. Cătălina Ciochină, medic specialist medicină fizică și reabilitare la NovaClinic.
Cum ajută fizioterapia și kinetoterapia?
În faza acută, se recomandă repaus articular și crioterapie, adică aplicarea locală de gheață timp de 10-15 minute, de 3-4 ori pe zi. După ce inflamația se reduce, pacientul poate începe un program personalizat de fizioterapie și kinetoterapie. Un program corect de recuperare poate preveni reapariția durerilor și complicațiile articulare.
„Fizioterapia include proceduri pentru reducerea inflamației și calmarea durerii, cum ar fi electroterapia sau termoterapia. În schimb, kinetoterapia are rolul de a menține și crește amplitudinile de mișcare, de a tonifia musculatura periarticulară și de a păstra funcționalitatea articulațiilor afectate”, menționează medicul.
Prevenția, cheia controlului bolii
Pacienții diagnosticați cu gută pot preveni atacurile printr-o serie de măsuri simple, dar constante. Astfel, conform dr. Cătălina Ciochină, pentru reducerea frecvenței atacurilor de gută sunt esențiale:
- evitarea expunerii prelungite la frig;
- menținerea unei greutăți corporale optime;
- evitarea consumului de carne roșie și alcool;
- practicarea regulată a unei activități fizice adaptate vârstei și condiției;
- monitorizarea periodică a nivelului acidului uric;
- respectarea tratamentului medicamentos prescris.
Aceste măsuri pot părea minore, dar au un impact uriaș pe termen lung, reducând numărul și intensitatea atacurilor.
Alimentația corectă în sezonul rece
Dieta joacă un rol crucial în prevenirea gutei. Un regim alimentar echilibrat nu doar că reduce riscul de atacuri, dar ajută și la menținerea unei greutăți optime – un alt factor important în controlul bolii.
„Pacienții ar trebui să reducă alimentele bogate în purine – precum carnea roșie, viscerele și fructele de mare – și să evite băuturile cu zahăr și alcoolul. Este esențial un consum hidric adecvat, de minimum 2 litri de lichide pe zi”, subliniază medicul.
În schimb, alimentele recomandate sunt:
- lactatele degresate;
- legumele proaspete;
- fructele;
- cerealele integrale.
Guta, o boală cronică ce trebuie controlată toată viața
Deși simptomele apar în episoade, guta nu dispare între atacuri. Guta nu este doar o „durere trecătoare” la articulații sau un episod izolatat de disconfort. Este o boală cronică care lucrează în tăcere, chiar și atunci când pacientul se simte bine. Mulți oameni fac greșeala de a opri tratamentul după ce criza a trecut, considerând că problema a dispărut. În realitate, organismul continuă să acumuleze cristale de acid uric, pregătind terenul pentru următorul atac. Tocmai de aceea, controlul pe termen lung este esențial.
„Pacienții trebuie să înțeleagă că guta este o boală cronică, ce necesită tratament medicamentos pe termen lung – adesea zilnic, chiar și în absența simptomelor”, avertizează dr. Cătălina Ciochină, medic specialist medicină fizică și reabilitare la NovaClinic.
Colaborarea cu echipa medicală: cheia prevenției
Guta nu poate fi gestionată doar individual, fără suport specializat. Este nevoie de o abordare coordonată între diferiți specialiști pentru a preveni complicațiile pe termen lung. Fără un plan bine structurat, pacienții pot ajunge să dezvolte deformări articulare sau probleme renale. Este similar cu gestionarea unei echipe sportive: fiecare membru are un rol – antrenorul, fizioterapeutul, nutriționistul – pentru ca performanța echipei să fie maximă. În cazul gutei, medicul reumatolog, medicul de recuperare și pacientul formează echipa care poate preveni complicațiile și poate menține funcționalitatea articulațiilor.
„Colaborarea cu o echipă multidisciplinară – medic reumatolog, medic de recuperare medicală – este esențială pentru prevenirea complicațiilor precum: tofi gutoși, litiază renală sau leziuni articulare permanente”, adaugă medicul.
