Îngrijirea paliativă este un subiect de actualitate, intens dezbătut în sistemul medical, îndeosebi din cauza nevoii tot mai mari de a asigura o calitate superioară a vieții pentru pacienții cu boli grave, dar și din cauza problemelor privind accesibilitatea la aceste servicii la nivel național. Cui se adresează îngrijirea paliativă și care sunt standardele acesteia aflăm de la dr. Andrada Elena Rădoi, medic cu atestat în îngrijirii paliative la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova.
Ce înseamnă îngrijire paliativă?
Media10: Ce este îngrijirea paliativă? Pe ce principii se bazează?
Dr. Andrada Rădoi: Îngrijirea paliativă este o abordare holistică ce are scopul de a îmbunătați calitatea vieții pacienților și familiilor acestora care se confruntă cu boli grave cronice sau terminale. Ea se bazează pe controlul prompt și corect al durerii, dar și pe gestionarea altor probleme de natură fizică, psihosocială și spirituală. Principiile generale ale îngrijirii paliative au în centru pacientul, nu doar boala. Aceasta are rolul de a îmbunătăți calitatea vieții și poate influența pozitiv evoluția bolii prin controlul simptomelor și prin intervenții rapide atunci când apar complicații. Susține viața, dar consideră moartea ca pe un proces firesc al bolii cronice progresive, fără a o grăbi sau amâna.
Pacientul și familia sunt priviți ca o unitate de îngrijire, iar suportul este oferit într-o manieră holistică, de către o echipă interdisciplinară, capabilă să răspundă tuturor nevoilor. În plus, familia primește sprijin atât în timpul bolii pacientului, cât și după decesul acestuia, în perioada de doliu. Îngrijirea paliativă îl ajută pe pacient să ducă o viață cât mai apropiată de normal până la final. În plus, poate fi acordată în locul dorit de acesta – la domiciliu, în unități cu paturi, în ambulatoriu, în centre de zi sau în spitale generale.
De la diagnostic la perioada de doliu: rolul îngrijirii paliative
Media10: Când începe și când se termină îngrijirea paliativă?
Dr. Andrada Rădoi: Îngrijirea paliativă începe odată cu diagnosticarea unei boli cronice progresive și se desfășoară pe întreaga traiectorie a acesteia, indiferent dacă pacientul primește sau nu tratament curativ. Ea continuă și după decesul pacientului, prin oferirea de suport familiei în perioada de doliu, sub forma consilierii psihologice, sociale și spirituale.
Cine sunt persoanele vizate?
Media10: Cine ar trebui să beneficieze de aceste servicii?
Dr. Andrada Rădoi: Îngrijirea paliativă nu se limitează la o singură boală și nu este destinată exclusiv stadiilor finale de cancer, așa cum este adesea percepută. Ea se adresează unei game largi de patologii cronice progresive nononcologice precum: accidente vasculare cerebrale, demență în stadii avansate, boala Parkinson, scleroza multiplă, insuficiențele de organ, stările de comă sau infecția HIV. Beneficiarii îngrijirii paliative pot fi pacienți de orice vârstă, atât adulți, cât și copii, care suferă de boli cronice progresive, incurabile sau care le pun viața în pericol. Această formă de îngrijire nu începe doar după ce au fost epuizate toate opțiunile terapeutice. Ea poate fi oferită în paralel cu tratamentul curativ, având rolul de a ameliora simptomele și de a îmbunătăți calitatea vieții.
Îngrijirea paliativă nu înseamnă abandonarea tratamentului etiopatogenic, ci completarea acestuia, fiind la fel de importantă încă din stadiile incipiente ale bolii. Ea nu se rezumă la controlul durerii fizice, ci privește pacientul ca un întreg, abordând toate formele de suferință: fizică, emoțională, socială și spirituală. Acest lucru este posibil prin implicarea unei echipe interdisciplinare formate din medic, asistenți medicali, asistent social, psiholog și preot, care oferă sprijin pacientului și familiei deopotrivă.
ATI salvează vieți, îngrijirea paliativă ameliorează suferința
Media10: Care sunt diferențele dintre rolul intervențiilor în secțiile de ATI și în îngrijirile paliative?
Dr. Andrada Rădoi: Scopul ATI este de stabilizarea și salvarea vieții în situații critice, tratarea patologiilor acute severe și a complicațiilor acestora prin proceduri și tehnici avansate invazive, pentru a preveni decesul. Scopul îngrijirii paliative este de îmbunătățire a calității vieții pacienților cu boli cronice progresive. Ea vizează alinarea simptomelor și confortul pacientului, nu vindecarea bolii de bază. Evită intervențiile invazive inutile și respectă dorințele de îngrijire ale pacientului (dacă acesta are discernământ). Intervine în echipă interdisciplinară, prin abordarea problemelor fizice, psiho-emoționale, sociale și spirituale ale pacientului și ale familiei acestuia.
Îngrijirea paliativă este soluția optimă pentru asigurarea calității vieții, înlăturarea suferinței, a durerii și a altor simptome. De asemenea, contribuie la menținerea capacității funcționale, cu intervenții pe toată traiectoria bolii, din momentul diagnosticului inițial și până la final, precum și ulterior, prin asigurarea suportului familiei în perioada de doliu. Pe parcursul internării unui pacient în îngrijiri paliative pot surveni diverse complicații, cum ar fi: infecții urinare, respiratorii, deshidratare etc. În aceste cazuri, se intervine prin aplicarea unui tratament adecvat.
Accesul la îngrijiri paliative în România: servicii insuficiente și lipsă de informare
Media10: Cum apreciați accesul la serviciile de îngrijiri paliative ?
Dr. Andrada Rădoi: Accesul la serviciile de îngrijiri paliative în România este limitat. În multe regiuni ale țării, aceste servicii sunt insuficiente sau chiar inexistente, lăsând numeroși pacienți fără suportul necesar. Resursele umane sunt inadecvate: personalul specializat în îngrijiri paliative — medici cu atestat, asistente medicale specializate, psihologi, asistenți sociali, terapeuți și alt personal necesar — este insuficient și neomogen reprezentat la nivel național. De asemenea, numeroși pacienți, familii și chiar profesioniști în domeniul sănătății nu dispun de suficiente informații despre îngrijirea paliativă. Acest lucru duce la utilizarea insuficientă a serviciilor disponibile și la suprasolicitarea nejustificată a secțiilor de acuți, fără a îmbunătăți calitatea vieții pacienților aflați în stadii avansate sau terminale.
Măsuri esențiale pentru extinderea și uniformizarea îngrijirilor paliative
Media10: De ce ar fi nevoie pentru dezvoltarea seviciilor în România?
Dr. Andrada Rădoi: Pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire paliativă este nevoie de resurse umane suficiente și de finanțare adecvată. Fondurile alocate în acest moment sunt insuficiente. Finanțarea serviciilor pe tarif/zi de spitalizare este limitată și pune în dificultate furnizorii. Prin urmare, acest lucru afectează respectarea standardelor de calitate și a normativelor de personal în vigoare. Pentru dezvoltarea accelerată a serviciilor de îngrijire paliativă la nivel național este nevoie de extinderea accesului prin finanțarea și dezvoltarea coordonată și uniformă a structurilor specializate din întreaga țară. Este necesară susținerea adecvată și nediscriminatorie a tuturor furnizorilor de îngrijiri paliative, actualizarea tarifelor de decontare a serviciilor în sistemul asigurărilor de sănătate, formarea și recrutarea personalului specializat, precum și colaborarea profesioniștilor pentru elaborarea unor acte normative care să reglementeze dreptul pacientului de a decide asupra îngrijirii sale.
5 paturi dedicate îngrijirilor paliative la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova
Media10: Care este situaţia paturilor de îngrijiri paliative în unitatea sanitară unde sunteți medic?
Dr. Andrada Rădoi: În Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, în cadrul Secției de Recuperare Neurologică, există compartimentul de îngrijiri paliative. Acesta dispune de 5 paturi în regim de internare continuă. Pacienții internați sunt persoane cu boli neurologice, precum AVC, boală Parkinson, scleroza multiplă, demență în stadiu sever, dar și pacienți cu boli oncologice. Acești pacienți sunt evaluați la internare de către echipa interdisciplinară formată din medic, asistent medical, preot, asistent social, psiholog și kinetoterapeut. Intervențiile sunt realizate în funcție de problemele fizice, sociale, spirituale și psihologice identificate, având ca scop principal îmbunătățirea calității vieții pacienților.
