Toamna vine cu schimbări de temperatură, cu un risc mai mare de viroze și, prin urmare, cu o întrebăre firească: „Cum ne putem întări imunitatea?” Dincolo de vitamine și de alimentația bogată în fructe și legume, există un „organ ascuns” care joacă un rol esențial în apărarea noastră: microbiomul intestinal. Specialiștii îl numesc „al doilea creier” și nu întâmplător – de echilibrul lui depinde sănătatea digestivă, dar și capacitatea corpului de a face față infecțiilor. Mulți pacienți se întreabă: „Putem să susținem microbiomul cu probiotice, mai ales în sezonul rece?” La această întrebare răspunde prof. univ. dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea.
Te-ai întrebat vreodată de ce unele persoane răcesc mai des, în timp ce altele par să aibă o rezistență naturală în fața virozelor? O parte din răspuns se află chiar în… intestin. Microbiomul, această comunitate uriașă de bacterii bune, are rolul de a instrui și de a regla sistemul imunitar. Practic, celulele de apărare ale organismului „învață” să distingă între „prieteni” și „dușmani” cu ajutorul semnalelor venite din intestin. Dacă microbiomul este sănătos, răspunsul imun este echilibrat. Este destul de puternic pentru a lupta cu infecțiile, dar nu atât de agresiv încât să declanșeze reacții inflamatorii excesive.
Ce înseamnă microbiom intestinal?
Poate părea surprinzător, dar în intestin trăiesc trilioane de bacterii și microorganisme care nu ne fac rău, dimpotrivă – ne țin sănătoși. Acest ecosistem complex funcționează ca o „armată invizibilă”: unele bacterii ne ajută să digerăm alimentele, altele stimulează sistemul imunitar, iar unele formează o barieră de protecție împotriva microbilor patogeni. Când echilibrul dintre ele se rupe, apar probleme digestive, scade imunitatea și crește riscul de infecții.
„Microbiomul este considerat un organ în sine, uneori numit și al doilea creier al organismului. Are o greutate estimată între 2-3 kg și uneori poate ajunge chiar la 5 kg. Acesta este format din totalitatea bacteriilor, virusurilor și fungilor care trăiesc în tubul digestiv, în special la nivelul colonului și intestinului subțire. Rolul său este esențial atât pentru digestie, cât și pentru imunitate și reglarea permeabilității intestinale”, explică medicul.
Ce factori pot afecta microbiomul?
- Tratamentul cu antibiotice
- Alimentația nesănătoasă
- Excesul de antiinflamatoare nesteroidiene
- Excesul de inhibitori de pompă de protoni
- Infecțiile digestive severe (ex: Clostridium difficile)
Antibioticele – dușmanul ascuns al florei intestinale
Poate ți s-a întâmplat să iei antibiotice și să observi că stomacul „nu mai funcționează normal”. Aceasta nu e o coincidență: antibioticele nu fac diferența între bacteriile „rele” și cele „bune”, așa că flora intestinală este serios afectată. În loc să fim mai protejați, sistemul nostru devine vulnerabil și pot apărea infecții severe.
„Unul dintre factorii principali care distrug microbiomul este tratamentul cu antibiotice, pentru că ele elimină nu doar bacteriile patogene, ci și pe cele benefice. Astfel se produce un dezechilibru numit disbioză, care poate favoriza dezvoltarea unor bacterii condiționat patogene, precum Clostridium difficile. Aceasta poate provoca inflamații grave ale intestinului, scaune cu mucus, puroi sau sânge, iar în cazuri severe poate duce chiar la sepsis și deces. Am întâlnit cazuri de acest fel, mai ales în urma tratamentelor necontrolate cu antibiotice sau a alimentației dezechilibrate”, spune prof. univ. dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea.
Legătura dintre antibiotice și infecția cu Clostridium difficile
Pandemia de Covid-19 nu a adus doar complicații respiratorii. Mulți pacienți au supraviețuit virusului, dar s-au confruntat ulterior cu infecții intestinale grave. Explicația? Tratamentele complexe, inclusiv antibioticele, au dereglat flora intestinală, lăsând loc bacteriilor patogene să se multiplice.
„În ultimii ani, infecția cu Clostridium difficile a devenit foarte frecventă în spitale, în special din cauza utilizării excesive a antibioticelor. După pandemia de COVID-19 am observat o creștere semnificativă a cazurilor: pacienți care au supraviețuit infecției virale au dezvoltat ulterior infecție cu Clostridium difficile. De aceea, în timpul tratamentului cu antibiotice este esențial să asociem probiotice, pentru a proteja microbiomul și a preveni complicațiile”, avertizează medicul.
Se poate testa microbiomul?
La fel cum fiecare persoană are o amprentă digitală unică și microbiomul este diferit de la individ la individ. Alimentația, stilul de viață, stresul și chiar genetica modelează compoziția florei intestinale. Aceasta este motivul pentru care un regim sau un supliment poate funcționa la cineva, dar nu are același efect la altă persoană.
„Studiul microbiomului este în perioada de cercetare la ora actuală. Microbiomul se poate studia prin metode specifice, dar fiecare persoană are un microbiom unic, influențat de alimentație, stil de viață și factori genetici. În prezent, aceste teste sunt costisitoare și nu oferă întotdeauna informații practice pentru clinicieni. În unele cazuri severe se poate evidenția, de exemplu, un deficit de lactobacili sau bifidobacterii. De cele mai multe ori, însă, prevenția este mai importantă decât testarea”, subliniază prof. univ. dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea.
Cum ajută probioticele?
Odată cu scăderea temperaturilor, organismul este pus la încercare. Virozele circulă mai frecvent, schimbările de temperatură solicită sistemul imunitar, iar alimentația devine mai săracă în fructe și legume proaspete. În aceste condiții, microbiomul are nevoie de sprijin. Tocmai aici intervin probioticele: ele aduc bacterii benefice care refac echilibrul intestinal și susțin răspunsul imun. Mulți pacienți se gândesc la probiotice ca la un „scut” împotriva bolilor de sezon. În general, probioticele sunt sigure și pot fi administrate pentru a susține flora intestinală, dar există și situații în care nu sunt recomandate. Important este să fie alese corect, după o discuție cu medicul.
„Administrarea probioticelor nu produce efecte adverse majore, dar eficiența lor diferă de la caz la caz. În infecția activă cu Clostridium difficile nu se recomandă probiotice. Acestea pot fi introduse abia după 2–3 săptămâni de la vindecare. În schimb, în alte situații, probioticele pot avea efecte benefice, de exemplu după tratamente cu antibiotice, în sindromul de intestin iritabil sau după eradicarea Helicobacter pylori. De aceea, este bine ca administrarea lor să se facă la recomandarea medicului”, precizează specialistul.
Probioticele naturale – sănătate direct din farfurie
De multe ori, oamenii caută soluții rapide pentru a-și întări imunitatea. Probioticele nu sunt un panaceu, dar pot face parte dintr-o strategie eficientă de prevenție. Ele contribuie la menținerea echilibrului florei intestinale, mai ales după perioade de stres, alimentație haotică sau cure de antibiotice. Toamna, când imunitatea este pusă la încercare, probioticele pot reduce riscul de dezechilibre și pot susține capacitatea organismului de a răspunde corect la contactul cu virusurile și bacteriile.
„Pe lângă suplimentele din farmacii, există și probiotice naturale. Produsele lactate fermentate, precum iaurtul și chefirul, sunt cele mai cunoscute. Savantul Mechnikov a descoperit rolul microbiomului studiind populații din Bulgaria, unde consumul ridicat de iaurt era asociat cu o sănătate robustă și o longevitate crescută. Tot în această categorie intră și murăturile obținute prin fermentație lactică, nu cele făcute în oțet. Aceste alimente contribuie la menținerea echilibrului microbiomului și au efect antiinflamator indirect, sprijinind imunitatea”, concluzionează prof. univ. dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea.
Microbiomul intestinal este un „organ ascuns” de care depinde în mare măsură sănătatea noastră. Când este echilibrat, digestia, imunitatea și energia funcționează optim. Când este afectat – prin antibiotice, alimentație nesănătoasă sau stres – pot apărea boli severe. Probioticele, fie din suplimente, fie din alimente naturale, pot fi un sprijin real, mai ales în sezonul rece, dar alegerea lor trebuie făcută informat și, ideal, cu sfatul medicului.
Cum previi deteriorarea microbiomului?
- Evitarea consumului excesiv de antibiotice
- Alimentație echilibrată, cu alimente antiinflamatorii
- Limitarea consumului abuziv de medicamente (antiinflamatoare, IPP)
- Consumul de alimente cu probiotice naturale
