„De ce adorm greu? De ce mă trezesc obosit chiar dacă am dormit câteva ore bune? Este normal să fiu epuizat dimineața?” Tot mai mulți oameni își pun aceste întrebări și asta pentru că lipsa unui somn odihnitor a devenit una dintre cele mai frecvente plângeri în cabinetul medical. Mulți cred că e normal să se simtă așa, mai ales după o anumită vârstă sau după o zi grea la muncă, însă în realitate nu trebuie să îți găsești scuze. Tulburările de somn au adesea multiple cauze, iar pentru a scăpa de problemă e nevoie să ceri ajutor și să iei măsuri. De ce apare insomnia? Cum te poate afecta lipsa de somn? Ce afecțiuni neurologice pot fi mascate de epuizare? Cum faci să ai un somn odihnitor? Află răspunsurile de la dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
„30-40% dintre adulți pot să experimenteze episoade de insomnie tranzitorie”
Somnul este la fel de important pentru organism precum alimentația sau respirația. Dacă nu dormi bine, nu te refaci, iar creierul și corpul încep să funcționeze deficitar. De aceea, atunci când adormi greu, te trezești des în timpul nopții sau dimineața te simți epuizat este un semnal că ceva nu este în regulă. Mulți pacienți cred că insomnia apare doar din cauza stresului sau a grijilor zilnice. În realitate, tulburările de somn pot fi legate și de boli neurologice, probleme hormonale, afecțiuni cardiace sau chiar de obiceiuri aparent banale. Este important să faci diferența între episoadele ocazionale de insomnie, care pot apărea după o zi agitată, și insomnia cronică, care persistă săptămâni întregi și îți afectează capacitatea de concentrare, memoria, starea de spirit și performanța la locul de muncă.
„Insomnia și somnul neodihnitor reprezintă probleme de sănătate cu impact major asupra calității vieții și a performanței cognitive. În practica neurologică, aceste tulburări sunt adesea semne precoce ale unor disfuncții complexe, necesitând o abodare interdisciplinară și personalizată. Din studiile epidemiologice, rezultă că 30-40% dintre adulți pot să experimenteze episoade de insomnie tranzitorie și aproximativ 15% dezvoltă forme cronice. Persistența simptomatologiei pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni, din punctul meu de vedere, cu afectarea funcționării pe parcursul zilei a pacientului, reprezintă un crieteriu de alarmă și justifică adresarea la medic”, spune specialistul.
De ce nu poți dormi? Cauze comune
Somnul este influențat de foarte mulți factori, iar atunci când nu reușești să te odihnești, primul pas este să identifici ce anume stă la bază. Uneori, problema ține de corp – de o boală sau o durere care nu te lasă să te relaxezi. Alteori, ține de minte – gânduri, emoții, anxietate. Și nu de puține ori, chiar obiceiurile de zi cu zi îți sabotează somnul fără să îți dai seama. Dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help, menționează care sunt cele mai frecvente cauze:
- Afecțiuni neurologice – unele boli ale sistemului nervos pot afecta direct calitatea somnului.
- Durerea cronică și alte probleme somatice – atunci când corpul este în disconfort permanent (de exemplu, dureri de spate, migrene sau boli cardiopulmonare), adormirea și menținerea somnului devin dificile.
- Tulburări endocrine – dereglările hormonale, cum ar fi cele tiroidiene, influențează ritmul somnului.
- Boli cardiopulmonare – respirația dificilă, palpitațiile sau alte simptome pot fragmenta somnul.
- Factori comportamentali – igiena deficitară a somnului, utilizarea excesivă a telefonului sau a televizorului seara, expunerea la lumina albastră ori consumul de cafea, alcool sau nicotină pot bloca instalarea somnului.
- Tulburări psihice – anxietatea, depresia și tulburările de adaptare se numără printre cele mai frecvente cauze.
- Dereglarea ritmului circadian – munca în ture de noapte sau schimbările frecvente de program pot da peste cap „ceasul biologic” al organismului.
De multe ori, cauza poate fi neurologică
Nu toate problemele de somn apar ca urmare a stresului prelungit sau a obiceiurilor zilnice. În unele situații, somnul fragmentat sau lipsa lui poate fi un semnal timpuriu al unor boli neurologice. De aceea, este important ca insomnia care persistă să nu fie ignorată. Tulburările neurologice afectează direct funcționarea creierului și, implicit, mecanismele care reglează somnul. Uneori, acestea se manifestă prin mișcări involuntare ale membrelor în timpul nopții, alteori prin treziri frecvente sau somn superficial. Din păcate, mulți pacienți nu le asociază cu o posibilă boală neurologică și întârzie să ceară ajutor medical.
Somnul poate fi, de fapt, „oglinda” sănătății creierului. Schimbările apărute brusc sau treptat în modul în care dormi pot indica tulburări serioase care, descoperite la timp, pot fi gestionate mai bine.
„Tulburările de somn pot masca sau pot preceda afecțiuni neurologice. Dintre cele mai frecvente se pot aminti: sindromul picioarelor neliniștite și mișcări periodice ale membrelor, epilepsia nocturnă, boala Parkinson, tulburările de mișcare, demențele neurodegenerative, care fragmentează somnul. Toate acestea pot fi un marker precoce de demență neurodegenerativă”, declară medicul.
Ce se întâmplă la nivelul creierului când nu dormi suficient?
Când nu dormi, creierul tău este ca un computer care nu mai primește actualizări. Zi de zi rulează tot mai greu, apar erori și scade performanța. Somnul are rolul de „restart”, iar lipsa lui blochează acest proces de reîmprospătare. Poate ai observat că după o noapte albă ești iritabil, uiți mai repede lucrurile sau reacționezi mai greu. Asta se întâmplă pentru că lipsa somnului afectează direct zonele din creier responsabile de memorie, concentrare și control emoțional. Dacă situația se repetă, consecințele devin tot mai vizibile: anxietate, atacuri de panică sau chiar depresie.
Este un cerc vicios: stresul și grijile zilnice îți fură orele de somn, iar nopțile nedormite amplifică stările de neliniște și tristețe. Creierul are nevoie de un echilibru chimic pentru a funcționa bine. Neurotransmițătorii, substanțele care transmit semnale între neuroni, joacă rolul de „mesageri ai somnului și ai stării de bine”. Atunci când nu dormi suficient, acești mesageri sunt dereglati și întreg mecanismul se destabilizează.
„Somnul și sănătatea psihică sunt strâns legate. Stresul cronic, atacurile de panică sau depresia pot provoca insomnie. Lipsa somnului, la rândul său, agravează tulburările emoționale și psihiatrice. Din punct de vedere neurologic, lipsa somnului activează excesiv axa hipotalamo–hipofizo–suprarenală și perturbă activitatea neurotransmițătorilor GABA și serotonină – substanțe esențiale pentru reglarea somnului și menținerea unei stări de bine psihic”, afirmă dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
Când trebuie să ceri ajutorul medicului neurolog?
Te întrebi dacă trebuie să mergi la medic când nu dormi bine? Ei bine, DA. Nu trebuie să aștepți să devină o problemă gravă. Uneori, prezentarea la medic este cea mai bună cale de a înțelege ce se întâmplă cu somnul tău și de a primi soluții adaptate exact situației tale. Dacă observi că oboseala nu trece nici după nopți mai lungi sau că somnul tău este fragmentat în mod constant, este un semn că e nevoie de evaluare. O examinare la timp poate preveni agravarea problemelor și poate arăta ce măsuri individualizate sunt potrivite pentru tine.
„Un consult de specialitate devine necesar atunci când insomnia persistă, nu răspunde la măsurile simple de igienă a somnului sau este însoțită de alte simptome: dureri de cap, mișcări necontrolate în timpul nopții, sforăit puternic, somnolență excesivă pe parcursul zilei, tulburări de memorie ori dificultăți de atenție. În aceste cazuri, evaluarea neurologică este esențială, iar tratamentul se stabilește individual, în funcție de fiecare pacient”, precizează medicul.
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul nu se bazează doar pe simptomele pe care le observi, ci și pe investigații care pot arăta cauzele ascunse ale tulburărilor de somn. Gândește-te la aceste teste ca la niște „ochelari speciali” care permit medicului să vadă ce se întâmplă în timpul somnului, ce zone ale creierului sunt active, cum respiră corpul sau dacă apar mișcări involuntare. Fără aceste informații, ar fi greu să identifici corect cauza insomniei sau a somnului fragmentat. Conform dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog, metodele de diagnostic pentru tulburările de somn pot include:
- Analize de laborator – pentru a depista eventuale dezechilibre sau afecțiuni care afectează somnul:
- glicemie
- nivelul vitaminelor din grupul B și vitamina D
- hormoni tiroidieni, pentru a verifica eventuale dereglări hormonale
- Evaluare neuropsihologică – teste care ajută la identificarea tulburărilor cognitive sau emoționale ce pot afecta somnul.
- EEG (electroencefalogramă) – pentru a observa activitatea creierului și a exclude epilepsia nocturnă.
- Polisomnografie standard sau video EEG – investigație completă care monitorizează în timpul nopții:
- activitatea cerebrală
- respirația
- ritmul cardiac
- mișcările corpului
Știai că… polisomnografia este esențială pentru depistarea afecțiunilor, precum apneea în somn sau epilepsia nocturnă, și oferă informații detaliate despre calitatea somnului?
Ce efecte negative are privarea de somn asupra creierului?
Lipsa somnului nu afectează doar energia fizică, ci și capacitatea de a procesa informații și de a lua decizii. Uneori apar confuzii sau reacții întârziate, iar emoțiile devin mai greu de controlat – devii mai iritabil sau mai stresat fără un motiv clar. Pe termen lung, efectele se adună. Privarea cronică de somn poate accelera procesul de îmbătrânire a creierului, crescând riscul unor boli grave. Astfel, somnul devine un aliat esențial pentru păstrarea sănătății creierului și a clarității mentale.
„Privarea cronică de somn afectează memoria, concentrarea și viteza de reacție și crește riscul de boli cardiovasculare, obezitate și diabet. În plus, lipsa somnului odihnitor este asociată cu un risc mai mare de boli neurodegenerative, precum demența Alzheimer. La pacienții cu boala Parkinson, tulburările de somn sunt frecvente și pot contribui la apariția demenței asociate acestei afecțiuni”, spune medicul.
Măsuri de igienă a somnului: de ce trebuie să ții cont?
Măsurile de igienă a somnului sunt intervenții non-farmacologice și reprezintă prima linie de abordare pentru un somn odihnitor. Principiile de bază, conform dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help, includ:
- Culcarea și trezirea la ore regulate – menținerea unui program constant ajută „ceasul biologic” să funcționeze corect.
- Evitarea cofeinei, alcoolului și nicotinei seara – aceste substanțe pot împiedica adormirea și pot fragmenta somnul.
- Reducerea expunerii la ecrane înainte de culcare – lumina albastră emisă de telefoane, tablete sau televizoare poate întârzia instalarea somnului.
- Crearea unui mediu de somn potrivit – camera trebuie să fie liniștită, răcoroasă și întunecată.
- Mișcare fizică în timpul zilei – exercițiile regulate ajută somnul, dar evitați activitatea intensă seara.
- Evitarea meselor copioase seara – digestia poate perturba adormirea și calitatea somnului.
Alimentația și mișcarea pot influența semnificativ somnul
Somnul nu depinde doar de orele petrecute în pat, ci și de modul în care îți „alimentezi” corpul pe parcursul zilei. Mesele grele sau bogate în grăsimi seara pot fi comparate cu un trafic intens pe autostradă: semnalizează creierului că este „ocupat” și întârzie momentul de relaxare. Pe de altă parte, mișcarea regulată funcționează ca un semnal clar pentru corp: „ziua s-a încheiat, este timpul de odihnă”. Chiar și o plimbare sau câteva exerciții ușoare contribuie la reducerea tensiunii, la reglarea hormonilor care facilitează somnul și la echilibrarea ritmului natural somn-veghe.
„Alimentație echilibrată, bogată în legume, proteine de calitate, evitarea meselor grele seara susțin somnul sănătos. Activitatea fizică ajută la reglarea ritmului circadian și reduce stresul prin reglarea secreției de melatonină – hormonul somnului. Astfel, se îmbunătățește arhitectura somnului: somnul profund, somnul superficial. Prin alte cuvinte, îmbunătățim calitatea somnului”, explică medicul.
Când e nevoie de medicamente?
Medicamentele sunt recomandate doar atunci când insomnia persistă și afectează semnificativ viața de zi cu zi sau când alte măsuri nu dau rezultate. Ele funcționează ca un „ajutor temporar” – o plasă de siguranță până când somnul se stabilizează, dar nu rezolvă de la sine cauzele profunde ale problemei.
„Tratamentul insomniei trebuie gestionat de un medic specialist. Medicamentele, precum hipnoticele benzodiazepinice sau agoniștii melatoninergici, se recomandă doar în cazuri selectate și, de obicei, pe termen scurt. Alegerea lor este individualizată, deoarece există riscul de dependență și pot apărea efecte adverse cognitive. În paralel, terapia cognitiv-comportamentală, relaxarea și psihoterapia reprezintă standardul de aur pentru tratarea insomniei, oferind rezultate eficiente și durabile”, declară dr. Adriana Ninoiu.
Cum previi problemele cu somnul și epuizarea?
Prevenția înseamnă să fii atent la semnele subtile: oboseala constantă, trezirile frecvente sau dificultatea de concentrare pot fi primele avertismente. Adoptarea unor obiceiuri simple poate face o diferență semnificativă. În plus, somnul insuficient poate fi un indiciu al unor probleme de sănătate ascunse. Consultul la timp și evaluările specializate permit identificarea cauzelor reale și aplicarea soluțiilor potrivite, înainte ca tulburările de somn să afecteze serios calitatea vieții.
„Prevenția problemelor de somn se bazează pe educație pentru sănătate și respectarea igienei somnului, reducerea stresului cronic și depistarea precoce a afecțiunilor precum apneea în somn. Este importantă și abordarea promptă a tulburărilor psihice sau neurologice care pot fi asociate cu insomnia. Din perspectiva neurologică, tulburările de somn nu trebuie considerate doar manifestări trecătoare, ci pot fi indicatori ai unor disfuncții mai complexe. Evaluarea interdisciplinară, utilizarea polisomnografiei și integrarea terapiilor moderne permit diagnosticarea corectă și tratamentul eficient. Somnul odihnitor rămâne esențial pentru sănătatea creierului și pentru prevenirea bolilor neurodegenerative”, concluzionează medicul.
