Te trezești dimineața obosit, deși ai dormit suficient? Partenerul îți spune că sforăi puternic sau că uneori te „oprești” din respirație în timpul nopții? Aceste semnale nu trebuie ignorate. Apneea în somn este una dintre cele mai des întâlnite probleme, iar mulți pacienți nu știu că aceasta poate avea efecte serioase asupra sănătății. Apneea în somn nu are impact doar asupra somnului, ci și inimii, creierului și calității vieții de zi cu zi. De ce apare această afecțiune? Cum se diagnostichează? Ce soluții de tratament există? Află răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Lucia Florescu, medic primar pneumolog cu competență în somnologie la Centrul Medical Speranța.
Somnul nu este doar o perioadă de odihnă, ci un mecanism esențial prin care organismul se reface. Atunci când respirația este întreruptă repetat în timpul nopții, corpul nu mai primește suficient oxigen, iar organele sunt puse într-o permanentă stare de stres. Pe termen lung, acest lucru poate favoriza apariția unor boli cardiovasculare, tulburări de memorie, oboseală cronică sau chiar accidente rutiere cauzate de somnolența excesivă. Mulți pacienți ignoră ani la rând sforăitul puternic, punându-l pe seama oboselii sau a vârstei. Totuși, atunci când este asociat cu pauze în respirație, somn agitat sau treziri frecvente, el poate fi un semnal de alarmă.
„Sindromul de apnee în somn presupune oprirea repetată a respirației în timpul somnului (apnee) sau reducerea semnificativă a fluxului de aer (hipopnee). Fiecare episod are o durată de peste 10 secunde și este prezent de cel puțin 5 ori pe oră. Cele mai frecvente forme sunt apneea obstructivă și cea mixtă. Mai rar întâlnim apneea centrală, asociată cu afecțiuni precum: accident vascular cerebral, tumori sau infecții cerebrale, consum de opioide, boli neurologice sau insuficiență cardiacă congestivă. Consecințele sunt scăderea saturației de oxigen și creșterea nivelului de dioxid de carbon în sânge, afectând întreg organismul. Apneea în somn este mai frecventă la bărbați, raportul bărbați-femei fiind de aproximativ 3:1. Incidența în populația generală este de circa 4%.”, explică medicul.
Cine sunt persoanele predispuse să dezvolte apnee în somn?
Mulți oameni cred că apneea în somn apare doar la cei care sforăie puternic, însă realitatea este mult mai complexă. În spatele acestei tulburări se află mai mulți factori care cresc șansele ca respirația să fie întreruptă în timpul somnului. Unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele, iar riscul poate fi influențat atât de probleme medicale existente, cât și de stilul de viață. Dr. Lucia Florescu, medic primar pneumolog cu competență în somnologie la Centrul Medical Speranța, menționează care sunt categoriile de risc:
- Persoanele cu probleme în sfera ORL, care pot determina îngustarea căilor aeriene superioare – de exemplu modificări structurale ale limbii, vălului palatin sau amigdalelor.
- Persoanele cu obezitate – excesul de țesut adipos acumulat la nivelul gâtului îngustează căile respiratorii.
- Cei care consumă alcool și tutun – alcoolul relaxează musculatura, iar fumatul produce inflamația mucoasei căilor respiratorii.
- Persoanele cu afecțiuni respiratorii cronice, precum rinite sau sinuzite.
- Persoanele vârstnice – odată cu înaintarea în vârstă apare laxitatea țesuturilor moi faringiene.
- Persoanele cu afecțiuni endocrine, cum sunt hipotiroidismul sau acromegalia.
Ce simptome au pacienții cu SAS?
Apneea în somn nu este o tulburare „tăcută”. De cele mai multe ori, organismul trimite semnale care, dacă sunt recunoscute la timp, pot duce rapid la un diagnostic corect. Problema este că multe dintre aceste simptome sunt puse pe seama oboselii sau a stresului și pacienții nu ajung la medic decât după ani de zile. Somnul ar trebui să fie o perioadă de refacere, însă la persoanele cu apnee el devine fragmentat și neodihnitor. Dimineața, pacienții se trezesc epuizați, iar ziua le este marcată de lipsa de energie, dificultăți de concentrare sau chiar somnolență excesivă. Toate acestea nu afectează doar starea de bine, ci pot pune în pericol viața, mai ales la volan sau la locul de muncă.
Semnele apneei în somn sunt variate și nu trebuie ignorate. Dr. Lucia Florescu precizează care sunt cele mai frecvente simptome pe care le pot avea pacienții cu sindrom de apnee în somn:
- Sforăit zgomotos – principalul semnal de alarmă pentru suspiciunea de apnee în somn. Cu cât este mai puternic, cu atât indică o îngustare mai severă a căilor respiratorii.
- Microtreziri repetate, care fragmentează somnul și dau senzația că odihna nu a fost suficientă.
- Insomnie la adormire sau somn agitat.
- Senzația de oboseală și lipsă de odihnă dimineața.
- Tulburări de concentrare și atenție pe parcursul zilei.
- Cefalee matinală (dureri de cap dimineața).
- Scăderea capacității de muncă și performanță intelectuală.
- Somnolență diurnă excesivă – periculoasă mai ales la volan. Peste 46% dintre accidentele auto grave sunt cauzate de adormirea șoferului.
- Iritabilitate, nervozitate, schimbări de dispoziție.
- Nicturie – urinări frecvente în timpul nopții, adesea confundate la început cu probleme de prostată.
- Simptome de depresie.
- Senzație de gură uscată la trezire.
Cum se stabilește diagnosticul?
Stabilirea diagnosticului de apnee în somn nu se face pe baza bănuielilor sau a simptomelor observate de pacient ori de familie. Deși sforăitul, pauzele respiratorii sau somnolența excesivă pot ridica suspiciunea, confirmarea bolii necesită o investigație medicală specială. Astăzi, tehnologia permite medicilor să observe direct ce se întâmplă cu respirația și oxigenarea organismului în timpul nopții. Prin dispozitive moderne, se pot înregistra parametri importanți care arată cât de sever este sindromul de apnee în somn. Acest lucru face posibil un diagnostic corect și alegerea unui tratament potrivit fiecărui pacient.
De asemenea, este important de știut că metodele de diagnostic diferă în funcție de tipul de apnee. În timp ce pentru formele frecvente există investigații accesibile în multe clinici, pentru situațiile mai rare, asociate cu afecțiuni neurologice sau cardiace, sunt necesare centre specializate.
„Diagnosticul de certitudine al sindromului de apnee în somn obstructiv și mixt se stabilește prin poligrafia cardiorespiratorie nocturnă. Este disponibilă în prezent în majoritatea clinicilor, în fiecare județ. Această investigație monitorizează fluxul de aer, saturația în oxigen, pulsul periferic, mișcările toraco-abdominale, sforăitul și poziția corpului. Monitorizarea trebuie să dureze minimum 4 – 6 ore într-o singură noapte. Rezultatele obținute sunt validate și interpretate de medicul specialist. Pentru formele centrale, diagnosticul se realizează prin polisomnografie, o investigație disponibilă doar în câteva laboratoare specializate din țară”, spune medicul.
Cum se tratează apneea severă?
Pentru pacienții cu apnee în somn moderată sau severă, somnul poate fi profund fragmentat, iar pauzele respiratorii pot pune în pericol inima și creierul. Din fericire, există o soluție eficientă care reduce aceste riscuri: aparatul CPAP. Acesta ajută organismul să respire corect pe timpul nopții, menținând căile respiratorii deschise și prevenind întreruperile care cauzează oboseala excesivă și somnolența diurnă.
„Aparatul CPAP (presiune continuă pozitivă), purtat pe timpul somnului, reprezintă standardul de aur în tratamentul apneei în somn. El nu vindecă boala, dar reduce pauzele respiratorii atât timp cât este utilizat. Aparatul menține căile respiratorii deschise prin fluxul de aer cu presiune pozitivă și, deși la prima vedere poate părea incomod, majoritatea pacienților se obișnuiesc rapid cu utilizarea sa”, spune dr. Lucia Florescu, medic primar pneumolog cu competență în somnologie la Centrul Medical Speranța.
În formele ușoare sau moderate, sunt esențiale măsurile complementare
Chiar și când apneea în somn este ușoară, efectele asupra organismului nu sunt neglijabile. Somnul fragmentat poate duce la oboseală, scăderea atenției, iritabilitate sau chiar creșterea riscului de accidente. De aceea, este important să faci schimbări în obiceiurile zilnice și să le ajustezi astfel încât somnul să devină mai odihnitor și mai sănătos.
Stilul de viață poate fi un aliat puternic în combaterea apneei. Chiar și micile schimbări pot ajuta organismul să funcționeze mai bine pe timpul nopții. În plus, anumite obiceiuri cotidiene afectează respirația și pot amplifica pauzele din somn, așa că prevenția și atenția la modul în care trăiești zi de zi contează foarte mult. În acest sens, dr. Lucia Florescu precizează care sunt măsurile complementare:
- Scăderea ponderală la persoanele cu obezitate.
- Corectarea afecțiunilor ORL severe, dacă este posibil (de exemplu amigdalectomie, tratamente pentru deviație de sept, rinite cronice).
- Igiena somnului, care include:
- Evitarea televizorului sau a expunerii la lumina albastră înainte de culcare.
- Evitarea efortului fizic intens (fitness, alergare, gimnastică) cu cel puțin 2–3 ore înainte de somn.
- Renunțarea la alcool, tutun, băuturi energizante și mese copioase cu cel puțin 2–3 ore înainte de culcare.
De ce este important să depistezi precoce apneea în somn?
Cu cât boala este descoperită mai devreme, cu atât tratamentul poate fi mai eficient. Detectarea precoce înseamnă nopți mai odihnitoare, reducerea oboselii, protejarea inimii și creierului, dar și evitarea complicațiilor costisitoare și dificil de gestionat. Accesul rapid la diagnostic și tratament nu este important doar pentru pacient, ci și pentru siguranța publică. Somnolența excesivă cauzată de apnee poate fi extrem de periculoasă în trafic sau la locul de muncă, iar depistarea timpurie poate preveni accidente grave și chiar mortale.
„Pentru prevenirea complicațiilor acestei afecțiuni, este esențial să existe un acces mai larg la metodele de diagnostic. În prezent, acestea nu sunt decontate de CAS decât prin internare în spital, ceea ce limitează accesul pacienților comparativ cu serviciile ambulatorii. În plus, doar terapia CPAP este decontată integral de CAS, însă metodele de diagnostic și monitorizare periodică nu beneficiază de același acces financiar. Odată ce pacientul are acces timpuriu la terapia CPAP, se pot evita complicațiile majore. Se îmbunătățește supraviețuirea și, mai ales, calitatea vieții. În plus, se reduc eforturile familiei în îngrijirea pacientului și cheltuielile medicale asociate tratării acestor complicații, care sunt adesea grave și costisitoare. Accesul rapid și extins la diagnostic ar contribui și la prevenirea accidentelor rutiere”, declară medicul.
Complicații grave ale apneei netratate
Apneea în somn nu afectează doar somnul sau energia de peste zi. Dacă nu este diagnosticată și tratată la timp, poate avea consecințe serioase asupra sănătății pe termen lung. De exemplu, studiile au demonstrat că sindromul de apnee în somn aproape că dublează riscul de moarte subită, de obicei prin complicații cardiovasculare. Mulți pacienți nu realizează că simptomele aparent „banale” pot fi semnale de alarmă pentru probleme mult mai grave. Pe termen lung, aceste efecte se pot transforma în boli cronice, accidente sau dificultăți majore în viața personală și profesională. Conform dr. Lucia Florescu, medic primar pneumolog cu competență în somnologie la Centrul Medical Speranța, principalele complicații ale SAS pot fi:
- Cardiovasculare: aritmii, hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral.
- Metabolice: creșterea rezistenței la insulină, diabet zaharat tip 2.
- Accidente rutiere: somnolența diurnă și adormirea la volan cresc riscul de accidente grave.
- Postchirurgicale: complicații după anestezie generală sau post-detubare.
- Perturbarea vieții sexuale: scăderea libidoului și afectarea calității vieții intime.
- În sarcină: SAS reprezintă o urgență medicală, deoarece hipoxia poate provoca complicații extrem de grave pentru făt.
