Ai observat că, odată cu venirea toamnei, parcă respiri altfel? Aerul nu mai este la fel ca vara, iar plămânii „simt” schimbarea anotimpului. Mulți pacienți spun că în această perioadă au impresia că organismul le dă semnale mai puternice decât în restul anului. Toamna este sezonul în care bolile pulmonare „ies în față”, iar pacienții cu astm sau BPOC constată că starea lor nu mai este la fel de stabilă. Nu este o coincidență că în lunile de toamnă cabinetele medicale sunt mai aglomerate. Unii vin pentru controale de rutină, alții pentru că observă schimbări în modul în care respiră. Întrebările pe care și le pun sunt adesea aceleași: „Oare este normal ca boala mea să se accentueze acum? De ce toamna plămânii mei parcă lucrează mai greu? Pot să fac ceva ca să previn crizele?” Dr. Iulia Fuiorea, medic specialist pneumolog la Nova Clinic, are toate răspunsurile.
Pentru medicii pneumologi, toamna nu este doar un anotimp frumos, ci și o perioadă de vârf în ceea ce privește pacienții cu boli pulmonare cronice. Este momentul anului în care astmul și BPOC-ul devin mai „zgomotoase”, iar crizele sau episoadele de agravare apar mai des. Tocmai de aceea, toamna este adesea numită „sezonul bolilor respiratorii”.
„Toamna este o perioadă în care bolile pulmonare se manifestă mai intens. Este un anotimp care pune o presiune suplimentară asupra sănătății respiratorii, iar pacienții cu afecțiuni cronice resimt mai des acutizări. Schimbarea de sezon aduce o încărcătură suplimentară pentru plămâni, ceea ce face ca bolile cronice să se accentueze și să necesite mai multă atenție din partea medicului. Astfel, toamna devine un moment în care vedem mai frecvent pacienți cu boli pulmonare cronice care au nevoie de monitorizare atentă și de o gestionare mai riguroasă a afecțiunii lor”, spune medicul.
Ce afecțiuni pulmonare se agravează toamna?
Toamna aduce schimbări care nu se văd, dar se simt în plămâni. În timp ce unii se bucură de peisajul colorat și aerul mai rece, pentru cei cu afecțiuni pulmonare cronice noul sezon poate aduce mai multe provocări decât relaxare. Schimbările de sezon pot „trezi” anumite boli sau le pot face mai vizibile. Este momentul în care virozele circulă mai des, iar anumite afecțiuni cronice tind să se accentueze fără ca pacientul să fi schimbat ceva în obiceiurile lui zilnice. Dr. Iulia Fuiorea, medic specialist pneumolog la Nova Clinic, menționează care sunt cele mai frecvente afecțiuni pulmonare care se agravează în sezonul de toamnă:
• Virozele respiratorii – infecții comune care afectează căile respiratorii, provocând tuse, nas înfundat și senzație de oboseală.
• COVID-19 – cazurile au crescut semnificativ; simptomele includ febră, tuse și oboseală; la copii pot apărea și tulburări digestive.
• Astmul bronșic – boala cronică care provoacă respirație șuierătoare, tuse și senzație de presiune în piept, cu risc de crize mai frecvente toamna.
• BPOC (Boala pulmonară obstructivă cronică) – afecțiune ce determină dificultăți de respirație, tuse cronică și creșterea mucusului.
• Fibroza pulmonară – boală cronică care afectează țesutul pulmonar, provocând dificultăți de respirație și oboseală.
Factori specifici sezonului care declanșează crizele
Toamna nu este vorba doar de schimbarea culorii frunzelor sau de aerul răcoros, ci și de modul în care corpul tău reacționează la transformările mediului înconjurător. Unii pacienți povestesc că se simt bine dimineața și că, pe parcursul zilei, senzația de oboseală sau respirația greoaie crește fără un motiv clar. În realitate, există niște „factori invizibili” care influențează modul în care plămânii reacționează în această perioadă. Deși nu sunt sesizați din prima, aceștia pot determina apariția crizelor și agravarea afecțiunilor respiratorii. Pentru pacienți, este util să înțeleagă că aceste episoade nu apar „din senin”, ci au legătură cu particularitățile sezonului. Dr. Iulia Fuiorea precizează care sunt principalii factori de risc:
– Variațiile de temperatură
– Alergenii: mucegaiurile, polenul
– Infecțiile respiratorii
– Umiditatea
– Vântul
Cum verifici sănătatea plămânilor? Teste și investigații utile
Te-ai întrebat vreodată cât de „sănătoși” sunt plămânii tăi? Spre deosebire de alte organe, plămânii nu dor imediat atunci când ceva nu funcționează cum trebuie. Uneori, îți dai seama că ai o problemă când respiri mai greu după ce urci câteva scări sau când obosești rapid la o plimbare care altădată părea ușoară. Pentru mulți pacienți, aceste semnale apar adesea toamna, când schimbările de sezon par să „testeze” rezistența aparatului respirator.
Gândește-te la plămâni ca la niște „motoare” care lucrează continuu fără oprire. Dacă nu le verifici periodic, mici probleme pot trece neobservate și se pot transforma în episoade mai serioase. De aceea, este important să înțelegi că sănătatea pulmonară nu înseamnă doar absența simptomelor vizibile. Uneori, totul pare în regulă, dar funcția pulmonară poate fi afectată subtil. Astfel, aceste probleme „invizibile” pot fi descoperite prin teste și investigații adecvate.
„De obicei, recomand pacienților ca, odată cu schimbarea sezonului, să își verifice sănătatea plămânilor prin câteva investigații de bază. În primul rând, putem face o spirometrie, care evaluează funcția pulmonară și ne arată cât de bine respiră pacientul. În al doilea rând, este important să monitorizăm saturația de oxigen, pentru a ne asigura că plămânii furnizează suficient oxigen organismului. La consultație, efectuăm și o auscultație, pentru a asculta eventuale modificări sau semne de încărcare pulmonară. În cazul în care este necesar, se poate recomanda și o radiografie pulmonară, pentru o evaluare mai detaliată a structurii și sănătății plămânilor”, afirmă medicul.
Semne de alarmă – când trebuie să vii urgent la medic?
Este important să fii atent permanent la corpul tău. Astfel, poți să recunoști semnele de alarmă și să intervii la timp. În unele cazuri, simptomele nu mai pot fi ținute sub control de acasă și atunci e nevoie să faci imediat o vizită la medicul specialist. Unele manifestări pot părea minore la începit, însă atunci când se accentuează sau apar în combinație pot indica o problemă mai serioasă. De aceea, pentru pacienți, este esențial să identific la timp semnele de alarmă pentru a preveni complicațiile. Dr. Iulia Fuiorea, medic specialist pneumolog la Nova Clinic, menționează care sunt simptomele ce trebuie să trimită pacientul la o evaluare:
• Febră mare care persistă – indică adesea o infecție care trebuie evaluată.
• Tuse persistentă – fie că este productivă (cu mucus) sau seacă și iritativă, tusea care nu trece necesită control medical.
• Dispnee – senzația că nu ajunge aerul sau respirație dificilă, care apare chiar și în repaus sau la efort mic.
• Wheezing – respirație șuierătoare, frecvent întâlnită la pacienții cu astm.
• Dificultate la efort – dacă observi că obosești mai repede decât înainte pentru activități obișnuite, cum ar fi urcatul scărilor.
• Cianoză la nivelul buzelor – colorație albăstruie a buzelor, semn că saturația de oxigen din sânge este scăzută.
Cum previi crizele toamna? Măsuri esențiale
Mulți pacienți se întreabă: „Ce pot face ca să trec prin acest sezon fără probleme?” sau „Există lucruri simple pe care le pot face acasă pentru a evita crizele?” Chiar dacă boala este cronică, poți acționa înainte ca simptomele să se agraveze. Toamna este momentul în care responsabilitatea pacientului devine esențială pentru prevenirea agravării bolii de fond. Ei bine, cu atenție și răbdare, poți controla modul în care organismul răspunde schimbărilor de sezon. Pentru cei care au afecțiuni pulmonare cronice, toamna nu trebuie să fie un anotimp de temut, ci unul în care pot fi proactivi și să ia măsuri pentru a-și proteja sănătatea.
„Pacienții diagnosticați cu astm, BPOC, fibroză pulmonară sau alte afecțiuni cronice știu deja că este esențial să respecte tratamentul cu strictețe și să nu omită dozele de inhalator sau medicamente. Pentru pacienții cu astm care folosesc peakflowmetru, este recomandat să monitorizeze regulat valorile pentru a observa eventuale modificări. Expunerea la temperaturi scăzute trebuie făcută cu precauție. Schimbările bruște de temperatură, de exemplu trecerea de la un mediu cald la aer rece, pot declanșa crize. De asemenea, este importantă evitarea contactului cu persoane bolnave. Umiditatea din locuință este un alt aspect de urmărit: ideal este ca aceasta să fie între 45 și 50%. În această perioadă se recomandă și vaccinările sezoniere, cum ar fi vaccinul gripal și vaccinul pneumococic, care trebuie efectuate la medicul de familie și ajută la scăderea riscului de infecții respiratorii”, declară medicul.
Pacienții vârstnici cu boli cronice trebuie supravegheați mai atent de familie
Pe măsură ce înaintezi în vârstă, sănătatea respiratorie devine mai fragilă, iar anumite semne subtile pot indica probleme înainte ca pacientul să le simtă efectiv. Mulți pacienți vârstnici consideră că totul este în regulă, deși corpul lor reacționează diferit la efort sau la schimbările de sezon. În astfel de situații, familia joacă un rol esențial, fiind adesea primii care detectează modificări în comportamentul zilnic sau în starea generală.
„Pacienții vârstnici trebuie să fie supravegheați atent de familie. Persoanele apropiate pot observa schimbări subtile în comportamentul zilnic pe care pacientul nu le resimte, cum ar fi oboseala mai rapidă sau nevoia de a se așeza mai des. Familia poate sesiza, de asemenea, semne vizibile precum colorația albăstruie a buzelor și poate asigura un mediu optim în casă. Este important ca pacienții vârstnici să meargă periodic la medicul de familie, care poate identifica modificări timpurii și, dacă este necesar, să recomande consultul unui medic specialist. Totodată, familia trebuie să se asigure că tratamentul este respectat corect și administrat la timp, pentru a preveni complicațiile și a menține sănătatea respiratorie”, concluzionează dr. Iulia Fuiorea, medic specialist pneumolog la Nova Clinic.
