Cum îți crești imunitatea natural înainte de sezonul rece?

Pîrlogea Claudia
15 Min Read

Pe măsură ce temperaturile scad și zilele devin mai scurte, organismul este mai vulnerabil la viroze. Așadar, e nevoie să îți „pregătești” temeinic sistemul imunitar înainte de venirea sezonului rece. Cum? Ei bine, există metode simple și naturale prin care te poți proteja: alimentație echilibrată, odihnă suficientă, hidratare corespunzătoare și un stil de viață activ. În plus, anumite alimente și remedii naturale pot sprijini apărarea organismului și pot reduce riscul de infecții, fără a recurge neapărat la suplimente. De ce e esențial să ai o imunitate bună? Când trebuie să mergi la un control? Ce soluții naturale există pentru a avea o imunitate „de fier”? Află răspunsurile de la dr. Cristina Leoveanu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.

Media10: Ce este imunitatea și de ce este important să ne pregătim imunitatea înainte de sezonul rece?

Dr. Cristina Leoveanu: Imunitatea este sistemul de apărare al organismului împotriva agenților care ne pot îmbolnăvi: bacterii, virusuri, paraziți, fungi sau toxine. Practic, este „armata” noastră de protecție. Există mai multe tipuri de imunitate:

  • Imunitatea înnăscută sau naturală – este prima linie de apărare cu care ne naștem și include pielea, mucoasele, neutrofilele, macrofagele și celulele NK.
  • Imunitatea adaptativă sau dobândită – se dezvoltă după contactul cu o boală sau prin vaccinare. Este susținută de anticorpii produși de limfocitele B și de acțiunea limfocitelor T.
  • Imunitatea pasivă sau temporară – oferă o protecție rapidă împotriva unui agent patogen, dar pe o perioadă scurtă de timp.

Pe scurt, atunci când un agent patogen pătrunde în organism, imunitatea înnăscută îl atacă imediat. Dacă acesta reușește să persiste, intră în acțiune imunitatea dobândită, care creează anticorpi și celule de memorie, prevenind astfel reinfectarea. În sezonul rece este esențial să ne „pregătim” imunitatea. În această perioadă crește riscul de infecții respiratorii – este sezonul gripelor și virozelor. În plus, schimbările de temperatură solicită organismul, expunerea redusă la soare favorizează deficitul de vitamina D, iar alimentația săracă în fructe și legume proaspete slăbește apărarea naturală a corpului.

Cum știi dacă ai o imunitate slăbită

Media10: Când ar trebui să mergem la medic să facem un consult, analize pentru a verifica dacă avem imunitatea scăzută? Cum aflăm dacă avem o imunitate slabă sau, din contră, puternică?

Dr. Cristina Leoveanu: Nu există o analiză unică pentru evaluarea imunității, însă există semne și simptome care indică faptul că ar fi bine să mergi la medic pentru o evaluare. Mai exact, trebuie să te prezinți la medic dacă:

  • apar infecții respiratorii (sau de alt tip) frecvente – adică 4-5 episoade pe an – cu recuperare dificilă (vindecare lentă), greu de tratat (recidive după antibiotice sau antivirale)
  • există oboseală persistentă fără o cauză clară
  • observi că rănile se vindecă lent
  • ai istoric de boli cronice
  • ai probleme digestive
  • apar stagnarea în creștere și infecțiile repetate în cazul copiilor

Ce analize trebuie să faci

Inițial, se recomandă un set de analize de bază:

  • Hemoleucogramă completă – verifică numărul de leucocite, limfocite, neutrofile, celule implicate în apărarea antiinfecțioasă;
  • VSH și CRP – markeri ai inflamației;
  • Glicemie, uree, creatinină, transaminaze – pentru evaluarea funcției metabolice, renale și hepatice;
  • Vitamina D – deficitul este frecvent și scade rezistența la infecții;
  • Fier seric și feritină – pentru evaluarea depozitelor de fier;
  • Zinc și seleniu – minerale esențiale, determinate doar la recomandarea medicului;
  • Imunoglobuline (IgG, IgA, IgM, IgE) – arată funcționarea anticorpilor, dar nu se fac de rutină;
  • Teste pentru boli cronice sau autoimune, dacă există suspiciuni.

O imunitate bună se recunoaște prin faptul că răcești mai rar, iar atunci când se întâmplă te recuperezi repede, ai energie și rezistență la efort, nu faci complicații după infecții minore și te refaci ușor după perioade solicitante.

Somnul și imunitatea: care este legătura?

Media10: Cum influențează somnul imunitatea și calitatea vieții?

Dr. Cristina Leoveanu: Somnul de calitate este fundația unei vieți sănătoase. Fără el, imunitatea, echilibrul psihic și energia zilnică scad semnificativ. Odihna crește capacitatea de concentrare, memorare și învățare – într-un cuvânt, productivitatea – și reduce riscul de depresie și anxietate. În timpul somnului, organismul produce citokine, proteine mici care luptă cu infecțiile. Privarea de somn crește pofta de alimente dulci și grase, ceea ce favorizează obezitatea și diabetul. Un somn bun reduce tensiunea arterială și protejează inima, în timp ce lipsa lui accelerează îmbătrânirea prematură. Un adult ar trebui să doarmă aproximativ 8 ore pe noapte, iar copiii și adolescenții chiar mai mult – între 8 și 12 ore, în funcție de vârstă. Somnul de calitate înseamnă adormire ușoară, fără treziri dese și o stare de odihnă resimțită dimineața.

Media10: Ce impact are stresul asupra sistemului imunitar și cum îl putem gestiona mai bine?

Dr. Cristina Leoveanu: Problema reală apare în cazul stresului cronic, de lungă durată, deoarece acesta crește nivelul de cortizol – hormon care, în exces, afectează imunitatea. Astfel, scade capacitatea organismului de a răspunde la infecții, favorizează inflamația cronică asociată bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat sau depresiei și dereglează somnul, ceea ce reduce și mai mult rezistența organismului. Stresul poate fi gestionat prin tehnici de relaxare și respirație profundă, dar și prin activitate fizică regulată – plimbare, alergare ușoară, yoga sau dans – care scad nivelul de cortizol și stimulează secreția de endorfine, hormonii fericirii. Somnul de calitate și o alimentație echilibrată contribuie, de asemenea, la reducerea efectelor stresului. Conectarea socială are un rol protector, iar hobby-urile și activitățile plăcute scad tensiunea psihică. În plus, ceaiurile calmante: tei, lavandă sau passiflora, și suplimentarea cu magneziu (la recomandarea medicului) pot sprijini echilibrul organismului.

TOP alimente care contribuie la imunitate

Media10: Care sunt alimentele ce ajută cel mai mult la întărirea sistemului imunitar?

Dr. Cristina Leoveanu: Pentru întărirea sistemului imunitar, un rol esențial îl au anumite categorii de alimente, și anume:

  • Fructele și legumele bogate în vitamina C: portocale, kiwi, căpșuni, ardei gras roșu, broccoli.
  • Alimentele bogate în vitamina D: pește gras (somon, sardine, macrou), ouă, ciuperci.
  • Alimentele bogate în zinc: nuci, semințe de dovleac și floarea-soarelui, alune de pădure, fructe de mare.
  • Probioticele și prebioticele: iaurt, kefir, varză murată, banane.
  • Alimentele bogate în proteine de calitate: carne slabă, pește, ouă, leguminoase (linte, fasole, năut).
  • Alimentele bogate în antioxidanți: fructe de pădure, rodii, struguri negri, ceai verde.
  • Condimentele: usturoiul, ghimbirul, cimbrul și oregano, care conțin compuși antioxidanți cu acțiune antimicrobiană și antiinflamatoare.

Media10: Există obiceiuri alimentare greșite care, dimpotrivă, slăbesc imunitatea?

Dr. Cristina Leoveanu: Da, există obiceiuri alimentare care pot slăbi sistemul imunitar și cresc riscul de infecții. Printre cele mai frecvente se numără: consumul de zaharuri simple, alcoolul, cafeaua în exces, precum și o dietă bogată în dulciuri, sucuri și alimente ultraprocesate (fast-food, snacks-uri, produse de patiserie, mezeluri). De asemenea, aportul crescut de sare și de grăsimi nesănătoase favorizează inflamația cronică și afectează microbiota intestinală, care are un rol esențial în apărarea imună.

„Nutrienții din alimente au o biodisponibilitate mai bună, sunt asimilați mai eficient”

Media10: Cât de important este aportul de vitamine și minerale din surse naturale?

Dr. Cristina Leoveanu: Este foarte important ca vitaminele și mineralele să provină din surse naturale – fructe, legume, semințe, nuci, leguminoase – deoarece acestea vin într-un pachet complet, pe care suplimentele nu îl pot înlocui în totalitate. Nutrienții din alimente au o biodisponibilitate mai bună, sunt asimilați mai eficient și acționează în sinergie. De exemplu, vitamina C din fructe ajută la absorbția fierului vegetal. Magneziul și potasiul din nuci și semințe lucrează împreună pentru sănătatea musculară și imunitară. În plus, legumele oferă, pe lângă vitamine, și carotenoizi, flavonoide, polifenoli – compuși care reduc inflamația și protejează celulele de stresul oxidativ. Un alt aspect important este echilibrul: în alimente, cantitățile de vitamine și minerale sunt moderate și sigure, evitând riscul de supradozaj care poate apărea atunci când suplimentele sunt administrate fără recomandare medicală.

Media10: Când ar trebui să apelăm la suplimente și vitamine? Este bine să luăm vitamine preventiv, la începutul sezonului rece, chiar dacă nu avem carențe cofirmate?

Dr. Cristina Leoveanu: Suplimentele și vitaminele sunt necesare atunci când există un deficit confirmat prin analize de sânge, iar medicul recomandă doza potrivită în funcție de rezultate. În anumite perioade cu necesar crescut – la copii, adolescenți, în sarcină și alăptare, în perioade de suprasolicitare sau în sezonul rece, când expunerea la soare este redusă – suplimentele pot fi indicate. De asemenea, sunt utile atunci când dieta nu poate acoperi nevoile nutriționale, cum este cazul persoanelor vegetariene/vegane sau al celor cu probleme de absorbție (afecțiuni digestive, intervenții bariatrice). Totuși, baza ar trebui să rămână o alimentație variată, bogată în produse vegetale și alimente integrale.

Nutrienți esențiali pentru imunitate

Media10: Ce vitamine și minerale sunt esențiale pentru imunitate înainte de sezonul rece?

Dr. Cristina Leoveanu: Înainte de administrarea suplimentelor, este recomandat să dozăm principalele vitamine și minerale din organism: vitamina D, vitamina B12, vitamina B9, magneziu, calciu total și ionic, precum și fierul seric. Printre cele mai importante vitamine și minerale care susțin sistemul imunitar se numără: vitamina C, vitamina A, vitamina D, zincul, seleniul, fierul și magneziul.

Media10: Putem folosi remedii naturale (ceaiuri, plante, miere, propolis) pentru a susține imunitatea?

Dr. Cristina Leoveanu: Putem apela și la remedii naturale pentru a sprijini imunitatea. Mierea are proprietăți antimicrobiene și calmează gâtul. Propolisul are efect antiviral, antibacterian și antifungic. Echinacea poate scurta durata virozelor. Ghimbirul are efect antiinflamator și antioxidant. Turmericul conține curcumină – un puternic antiinflamator. Măceșele sunt bogate în vitamina C naturală. Usturoiul are acțiune antibacteriană și antivirală. Toate acestea trebuie însă consumate cu moderație și integrate într-un stil de viață echilibrat, care să includă somn suficient, hidratare și mișcare zilnică. Chiar dacă sunt naturale, pot avea contraindicații. De exemplu, mierea și propolisul pot provoca alergii, iar usturoiul consumat în exces poate crește aciditatea gastrică.

Mituri despre imunitate

Media10: Care sunt cele mai frecvente mituri legate de întărirea imunității?

Dr. Cristina Leoveanu: Imunitatea se consolidează printr-un cumul de factori: alimentație diversificată, somn suficient, corectarea deficiențelor de vitamine și minerale, hidratare adecvată, reducerea stresului și evitarea sedentarismului. Toate acestea sunt dovedite științific. Totuși, există mai multe mituri despre întărirea imunității. Unele pot fi utile, altele însă pot fi dăunătoare pentru organism

  • „Vitamina C previne răceala”

Vitamina C are un rol important în funcționarea normală a sistemului imunitar, dar suplimentele luate preventiv nu garantează protecția împotriva virozelor. Ele pot doar scurta durata acestora și reduce severitatea simptomelor.

  • „Creșterea consumului de miere, usturoi, ghimbir previne virozele”

Aceste alimente conțin compuși benefici, dar nu oferă protecție completă împotriva infecțiilor.

  • „Detoxifierea întărește imunitatea”

Ficatul, rinichii și plămânii realizează detoxifierea în mod natural. Nu există dovezi științifice solide care să susțină acest mit.

  • „Mai multe vitamine înseamnă mai multă imunitate”

Excesul de vitamine și minerale poate fi toxic. Echilibrul este esențial.

Imunitatea slabă: cine sunt persoanele la risc?

Media10: Există persoane sau categorii speciale de pacienți care au nevoie de o atenție specială în pregătirea pentru sezonul rece? Ce măsuri sunt recomandate?

Dr. Cristina Leoveanu: Da, anumite categorii de persoane necesită o atenție deosebită pentru pregătirea imunității în sezonul rece, mai ales cei vulnerabili la infecții respiratorii și complicații, și anume:

  • Copiii mici – sistemul lor imunitar este în dezvoltare, iar colectivitatea (creșă, grădiniță, școală) crește riscul de infecții.
  • Vârstnicii – imunitatea scade odată cu vârsta, iar afecțiunile cronice (diabet, boli cardiovasculare, boli respiratorii și renale) se pot agrava în sezonul rece.
  • Femeile însărcinate – modificările hormonale le fac mai susceptibile la infecții.
  • Pacienții imunocompromiși – cei cu boli autoimune, în tratament oncologic, post-transplant sau sub tratament imunosupresor.
  • Persoanele cu deficit nutrițional – alimentația săracă în vitamine și minerale afectează imunitatea.

Pentru aceste categorii, se recomandă: vaccinare antigripală, alimentație echilibrată bogată în vitamine C și D, minerale precum zincul și seleniul, proteine (dacă nu există restricții medicale), somn suficient, reducerea stresului, igienă riguroasă (spălatul mâinilor, aerisirea încăperilor), activitate fizică moderată și respectarea strictă a tratamentelor pentru bolile cronice.

Share This Article