Te simți amețit, epuizat sau ai dureri de cap puternice când e cald afară? Temperaturile ridicate nu înseamnă doar disconfort și oboseală. În zilele toride, crește semnificativ riscul de accident vascular cerebral, mai ales în rândul vârstnicilor și al celor cu probleme de tensiune sau boli cronice. Căldura extremă afectează circulația cerebrală, iar un simplu moment de neatenție – cum ar fi hidratarea insuficientă sau expunerea prelungită la soare – poate avea consecințe grave. Ce se întâmplă, de fapt, în creierul tău atunci când temperaturile urcă peste 30 de grade? Cât de mare este riscul de a face un AVC vara? Ce trebuie să faci ca să te protejezi? Află răspunsurile de la dr. Mihai Botezat, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Media10: În perioadele de caniculă, mulți oameni resimt dureri de cap, amețeli sau stare de slăbiciune. Ce se întâmplă cu circulația cerebrală când temperaturile sunt foarte ridicate?
Dr. Mihai Botezat: Expunerea la temperaturi extreme pune presiune asupra întregului sistem circulator, inclusiv asupra circulației cerebrale. Putem discuta despre două categorii principale de populație. Prima este reprezentată de persoanele sănătoase, fără boli cronice. Dacă nu sunt atente, acestea se pot deshidrata ușor, dorm mai puțin și, în consecință, beau cantități mai mari de cofeină pentru a compensa lipsa de energie. Aceste comportamente favorizează apariția simptomelor precum: durerile de cap, amețelile și starea de disconfort – toate asociate direct cu expunerea la căldură. A doua categorie, poate chiar mai importantă, este formată din persoanele cu afecțiuni cronice – cei cu factori de risc vasculari: pacienți hipertensivi, diabetici, cu fibrilație atrială, boli coronariene, obezitate, pacienți vârstnici, fumători. La aceștia, riscul de complicații legate de expunerea la temperaturi ridicate crește semnificativ în această perioadă.
„Expunerea la temperaturi ridicate este asociată cu un risc crescut de AVC, în special de tip ischemic”
Media10: Există o legătură dovedită între valurile de căldură și creșterea incidenței AVC-ului? Ce tip de AVC este mai frecvent pe fondul caniculei? Ischemic sau hemoragic?
Dr. Mihai Botezat: Expunerea la temperaturi ridicate este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral, în special de tip ischemic. AVC-urile hemoragice sunt, în general, mai frecvente în sezonul rece. Există mai multe mecanisme care explică această asociere. Primul și cel mai important este deshidratarea. Atunci când o persoană se deshidratează, sângele devine mai vâscos, circulă mai greu prin vase, inclusiv prin cele cerebrale. Astfel, crește riscul de formare a cheagurilor. În mod normal, sângele are un echilibru între factorii de coagulare și cei anticoagulanți, însă deshidratarea perturbă acest echilibru, favorizând coagularea excesivă. În cazul unui teren vascular deja afectat de ateroscleroză – adică prin depuneri de grăsimi pe pereții vaselor – apar mai ușor blocaje care pot duce la AVC ischemic.
Un alt mecanism implicat este inflamația. Vara, din cauza căldurii și a riscului crescut de alterare a alimentelor, pot apărea mai frecvent infecții sau afecțiuni digestive care declanșează reacții inflamatorii în organism. Inflamația poate destabiliza plăcile de aterom, favorizând ruptura lor și, implicit, apariția unui accident vascular. De asemenea, în timpul verii, din cauza vasodilatației induse de temperaturile ridicate, tensiunea arterială poate scădea. La pacienții cu boli vasculare preexistente, o astfel de scădere poate reduce suplimentar fluxul sanguin cerebral, mai ales în zonele deja slab perfuzate. În unele cazuri, medicul trebuie chiar să ajusteze tratamentul antihipertensiv în funcție de sezon. Toți acești factori pot contribui la creșterea riscului de AVC ischemic în perioadele de caniculă.
„Observăm o scădere alarmantă a vârstei de debut a AVC-ului”
Media10: Cine sunt persoanele mai vulnerabile: vârstnicii, pacienții cu boli cardiovasculare? Pot fi și tinerii afectați?
Dr. Mihai Botezat: Vârstnicii sunt, fără îndoială, printre cei mai vulnerabili în fața temperaturilor extreme. Capacitatea organismului lor de a-și regla temperatura și de a menține un echilibru hidric este mai redusă. În contextul unor afecțiuni cronice, riscul de complicații, inclusiv de accident vascular cerebral, crește semnificativ. Printre categoriile cu risc crescut se numără și pacienții cu boli cardiovasculare importante, cum ar fi cei cu fibrilație atrială sau cu valvulopatii de diverse cauze. În perioadele cu temperaturi ridicate, acești pacienți se pot decompensa, iar riscul de accident vascular cerebral crește semnificativ.
Riscul de eveniment neurologic este mai mare imediat după expunerea la caniculă și rămâne crescut timp de câteva ore. De aceea, este esențial ca persoana afectată să fie dusă rapid într-un mediu răcoros, să fie monitorizată, rehidratată și să i se măsoare tensiunea arterială. Pe de altă parte, observăm o scădere alarmantă a vârstei de debut a AVC-ului. Dacă în urmă cu câțiva ani un pacient de 50 de ani cu AVC era considerat o excepție, astăzi avem cazuri chiar și la 30 de ani sau chiar mai devreme. În rândul tinerilor, doi factori de risc ies în evidență: fumatul și obezitatea, care sunt adesea asociate. Acești factori cresc riscul de AVC, iar expunerea la temperaturi ridicate potențează riscul deja existent.
„Cea mai simplă și eficientă metodă de recunoaștere a unui AVC este scala FAST”
Media10: Ce semne pot prevesti un AVC? Simptomele pot fi confundate cu cele ale epuizării termice, insolației?
Dr. Mihai Botezat: În fiecare minut în care un accident vascular cerebral nu este tratat, mor aproximativ două milioane de celule nervoase. Orice întârziere duce la pierderi neurologice mai mari și, implicit, la un deficit mai sever după AVC. Cea mai simplă și eficientă metodă de recunoaștere a unui AVC este scala FAST:
- Face (față): Asimetrie facială (colțul gurii căzut);
- Arm (braț): Slăbiciune sau dificultate în mișcarea unui braț;
- Speech (vorbire): Tulburare de vorbire – pacientul nu mai vorbește clar sau nu se poate exprima coerent;
- Time (timp): Apariția bruscă a acestor simptome indică o urgență neurologică.
Este important de reținut că nu trebuie să fie prezente toate semnele. Uneori, pacientul poate avea doar o tulburare de vorbire sau doar o ușoară asimetrie facială. Chiar și aceste simptome minore pot anunța un AVC în evoluție. Aparținătorii trebuie să știe că un simptom aparent banal poate progresa rapid, în doar câteva minute sau ore. Pe fond de căldură excesivă, unele simptome ale AVC-ului pot fi confundate cu cele ale epuizării termice sau ale insolației – precum amețeala, confuzia, slăbiciunea sau tulburările de echilibru. De aceea, trebuie evaluat atent contextul și intensitatea simptomelor.
Un alt aspect esențial este legat de accidentul ischemic tranzitor (AIT) – un episod neurologic similar cu AVC-ul, dar care durează puțin, de la câteva minute până la maximum o oră. Deși simptomele dispar complet, AIT-ul este o urgență neurologică majoră. Studiile arată că 15% dintre pacienții care suferă un AIT vor avea un AVC constituit în următoarea săptămână, iar 50% vor dezvolta un AVC în următorul an. Practic, AIT-ul este un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat.Bottom of Form
Obiceiurile care îți afectează sănătatea creierului
Media10: Ce greșeli fac frecvent oamenii vara și cum le pot pune în pericol circulația cerebrală?
Dr. Mihai Botezat: Una dintre cele mai frecvente greșeli este lipsa hidratării adecvate. Cele mai multe accidente vasculare cerebrale au loc dimineața. De ce? Pentru că, de obicei, ultimul pahar de apă îl bem seara. Apoi urmează o perioadă de aproximativ 8 ore în care organismul nu primește lichide. Acest interval de deshidratare fiziologică, combinat cu mecanismele prin care organismul se pregătește pentru trezire – creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace – duce la o creștere a vâscozității sângelui. Astfel, dimineața este un moment de risc maxim atât pentru infarctul miocardic, cât și pentru accidentul vascular cerebral ischemic.
O altă greșeală frecventă este lipsa somnului. Vara, din diverse motive, dormim mai puțin, iar acest lucru declanșează un cerc vicios. Pentru a compensa oboseala, oamenii apelează la stimulente, cum ar fi cafeaua. Deși ne dă energie, menține deficitul de somn și suprasolicită organismul. Privarea de somn este un factor agravant inclusiv pentru riscul de AVC. Un alt aspect important este lipsa de complianță la tratament. Mulți pacienți nu urmează corect indicațiile medicale – fie pentru că nu înțeleg importanța lor, fie pentru că, atunci când se simt bine, cred că nu mai au nevoie de medicamente. Sunt și influențați de informațiile contradictorii din mediul online, unde noțiunile despre „naturist” sau „tratamente alternative” sunt adesea promovate fără fundament științific. Este esențial să înțelegem că natural nu înseamnă automat sigur sau eficient.
Pe lângă comportamentele pacienților, trebuie să recunoaștem că există și factori care țin de recomandările medicului. Uneori, pacienții ajung să primească recomandări de la mai mulți specialiști, iar schemele terapeutice devin complicate, cu 10 medicamente administrate zilnic. În astfel de cazuri, pacienții, copleșiți, aleg să renunțe la unele dintre ele. De aceea, noi, medicii, avem responsabilitatea să anticipăm modul în care pacientul va percepe tratamentul și să colaborăm interdisciplinar, pentru a evita interacțiunile medicamentoase și pentru a crește aderența la tratament.
Cum previi riscul de AVC vara?
Media10: Cum ne protejăm creierul vara? De ce lucruri trebuie să ținem cont?
Dr. Mihai Botezat: Vara, una dintre cele mai importante măsuri de protecție a creierului este hidratarea. În zilele cu temperaturi de până la 30°C ar trebui să consumăm cel puțin doi litri de lichide. Când temperaturile trec de 30°C, este recomandat să adăugăm încă un litru sau chiar doi, în funcție de activitate și condițiile de mediu. Un alt aspect important este alimentația. Vara, e recomandat un regim alimentar mai ușor, cu evitarea grăsimilor concentrate – precum carnea de porc, smântâna, untul sau untura. Consumul de alcool reprezintă un risc major vara, deoarece favorizează deshidratarea și poate crește duce la apariția unui AVC, în special hemoragic. Expunerea la temperaturi ridicate trebuie evitată. Activitățile în aer liber sunt recomandate doar dimineața (până în ora 10:00) sau seara (după ora 18:00), mai ales pentru persoanele aflate în categoriile de risc.
În restul zilei, este ideal să rămânem în spații răcoroase, cu aer condiționat și temperatură controlată. Este foarte importantă și monitorizarea tensiunii arteriale. Fiecare familie ar trebui să aibă un tensiometru cu manșetă. În zilele călduroase, dacă apar simptome precum amețeli sau dureri de cap, este indicat să se măsoare tensiunea. Valorile pot varia – fie prin creșteri, fie prin scăderi – din cauza vasodilatației produse de căldură. În aceste situații, medicamentele antihipertensive trebuie ajustate în funcție de valorile înregistrate. Pacienții cu boli cronice, cum ar fi diabetul, trebuie să își monitorizeze atent boala și să respecte cu strictețe tratamentul și regimul alimentar. Hiperglicemia asociată cu deshidratarea poate crește riscul de AVC.
Mișcarea este benefică, dar trebuie făcută cu grijă – doar dimineața devreme sau seara. Exercițiile ușoare contribuie la reglarea tensiunii arteriale, la un somn de calitate și la o stare generală de bine. De asemenea, trebuie evitat și fumatul. În final, un aspect adesea neglijat este tratamentul prompt al infecțiilor și sindroamelor febrile, mai ales în cazul vârstnicilor și copiilor. În combinație cu temperaturile ridicate, aceste afecțiuni pot duce rapid la deshidratare severă și, implicit, la complicații neurologice.
Ce trebuie să știi dacă ai suferit un AVC?
Media10: Dacă pacientul a suferit un AVC, ar trebui să nu se mai expună deloc la temperaturi ridicate? Cât de mare este riscul să îl facă pe al doilea?
Dr. Mihai Botezat: În primele trei luni după un accident vascular cerebral, le spun adesea pacienților și aparținătorilor să aibă grijă de bolnav așa cum ar avea grijă de un nou-născut. Este esențial să se evite complet expunerea la temperaturi ridicate: fără plajă, fără plimbări în timpul zilei și fără alte activități solicitante în căldură. Pe măsură ce trece timpul de la evenimentul vascular, aceste restricții pot fi ușor relaxate, dar recomandările de prudență rămân valabile, mai ales în sezonul cald. Pacientul trebuie să înțeleagă că, în urma unui AVC, o zonă a creierului a fost afectată ireversibil. De fapt, acel eveniment arată că mecanismele naturale de adaptare ale organismului la factorii de risc au fost depășite.
De aceea, riscul unui al doilea AVC este mai mare, iar acesta apare adesea mai repede decât primul. Toată grija pentru pacientul care a suferit un AVC trebuie, așadar, amplificată. Atât medicii, cât și pacienții își doresc o revenire cât mai rapidă la o viață „normală”. Însă, trebuie știut că în 80% din cazuri, AVC-ul apare din cauza unui stil de viață nesănătos. Așadar, revenirea la „normal” nu ar trebui să însemne întoarcerea la vechile obiceiuri, ci construirea unui nou normal, bazat pe obiceiuri sănătoase și echilibrate. Din păcate, unii pacienți, mai ales cei care își revin rapid, continuă să fumeze sau ignoră sfaturile medicale, ceea ce le crește riscul de recidivă.
Concediul nu înseamnă pauză de la sănătate
Media10: Sunt pacienți care pleacă în vacanțe all inclusive sau aleg să întrerupă tratamentul. Cum putem avea un concediu fără riscuri?
Dr. Mihai Botezat: Organismul nostru nu intră în concediu. Suntem construiți să funcționăm în permanență, pe aceleași principii, indiferent de context. Tocmai de aceea, în vacanță ar trebui să punem accent pe relaxarea psihică, pe consolidarea relațiilor de prietenie și familie. Trebuie să ne concentrăm pe aceste aspecte, nu pe ideea de „all inclusive” în exces. E important să interiorizăm regulile de bază: să consumăm mai puțină sare, mai puține grăsimi, mai puține dulciuri.
Din păcate, vacanțele sunt adesea văzute ca momente în care orice regulă poate fi încălcată. Dacă reușim să privim concediul ca pe o oportunitate de a ne limpezi mintea și de a ne reface trupul, de a ne apropia de cei dragi, atunci el devine cu adevărat benefic. Toți pierdem sănătatea într-o formă sau alta, mai ales odată cu înaintarea în vârstă, dar să nu contribuim noi în mod activ la această degradare. Fără exces de alcool, mai multă mișcare, hidratare corespunzătoare și evitarea temperaturilor extreme – acestea sunt principiile care trebuie respectate și în vacanță.
