Ai primit rezultatele analizelor și totul pare în regulă, dar te simți obosit, fără energie, cu dureri inexplicabile sau alte simptome vagi? Nu ești singur. Uneori, corpul ascunde probleme care nu apar imediat în analizele de rutină, iar una dintre cauzele frecvente ale acestei situații este inflamația silențioasă. De ce te simți rău chiar dacă analizele sunt bune? Când poate fi inflamația silențioasă cauza? Ce factori pot contribui? Află răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Ramona Pîrvu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Renașterea.
Ce este inflamația silențioasă?
Inflamația este un mecanism natural și vital al corpului. Când te tai sau te lovești, zona afectată se inflamează pentru a se vindeca, iar procesul este însoțit de roșeață, căldură și durere – semne clare că organismul luptă să repare leziunea. Însă inflamația silențioasă este diferită: ea se manifestă fără simptome evidente, pe termen lung, afectând diferite organe și țesuturi.
Gândește-te la corpul tău ca la o mașină. Dacă motorul începe să funcționeze prost, poți simți o vibrație ciudată sau o scădere a performanței, chiar dacă în bord nu se aprinde niciun indicator de avertizare. Inflamația silențioasă este asemenea acestei probleme ascunse, care nu se reflectă imediat în rezultatele standard ale analizelor, dar te face să te simți „altfel”.
De ce analizele obișnuite sunt normale, dar tot te simți rău?
Testele de sânge pe care le faci frecvent măsoară parametrii generali, precum hemoleucograma sau valorile uzuale ale enzimelor hepatice. Totuși, ele nu identifică întotdeauna prezența inflamației cronice de intensitate scăzută. Markerii specifici ai inflamației nu sunt testați automat în analizele standard, iar fără aceștia, inflamația silențioasă poate trece neobservată pentru mult timp.
„În absența unui diagnostic clar, dar în prezența unor simptome reale, inflamația silențioasă poate reprezenta o explicație logică. Nu are un tablou clinic bine conturat și, de regulă, nu se reflectă în analizele uzuale de sânge. Din acest motiv, mulți pacienți rămân cu impresia că <<nu li se găsește nimic>>, deși starea lor generală se deteriorează treptat”, spune medicul.
Stresul prelungit poate fi una dintre explicații
Chiar dacă nu ai nicio boală diagnosticată, e posibil ca stresul prelungit să fie cauza reală a disconfortului tău. Ritmul rapid, presant, în care pauzele sunt puține, iar grijile multe, poate determina corpul să intre „în panică”, pentru că nu mai are timp să se regenereze. Această tensiune constantă, aparent invizibilă, se acumulează și lasă urme adânci în interior. Stresul nu este doar o reacție emoțională, ci o stare biologică care influențează funcționarea întregului organism. Deși nu doare, nu se vede și nu apare în analizele de rutină, el are un efect real asupra sănătății. Inflamația cronică, oboseala inexplicabilă, iritabilitatea sau lipsa concentrării pot fi doar câteva dintre urmările unui stres pe care l-ai ignorat prea mult.
„Stresul cronic afectează profund organismul. Cortizolul – hormonul stresului – în doze ridicate și pe perioade lungi, slăbește capacitatea de regenerare a corpului, reduce imunitatea și stimulează procese inflamatorii. Adesea, pacienții nu conștientizează impactul negativ al stresului emoțional și psihic asupra sănătății. Acesta influențează somnul, digestia, echilibrul hormonal și chiar funcționarea creierului. Un stil de viață agitat și neliniștit întreține și amplifică inflamația silențioasă”, menționează dr. Ramona Pîrvu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Renașterea.
Poate fi de la alimentație?
Mănânci zilnic covrigi, sendvișuri sau produse semipreparate? Sari peste mese sau comanzi fast food seara târziu? Pe termen scurt, aceste obiceiuri par inofensive. În timp, ele pot deveni un fel de „combustibil” pentru inflamația din corp. Alimentele procesate modifică echilibrul intern al organismului, declanșând un răspuns inflamator tăcut, dar persistent. Această inflamație nu se manifestă prin simptome zgomotoase, ci prin semnale subtile: oboseală cronică, balonare, dureri de cap, probleme digestive sau senzația că nu mai avem energie, chiar dacă analizele ies bine. În esență, hrana pe care o alegi zilnic influențează direct nivelul de inflamație din corp. Dacă predomină alimentele ultraprocesate, fără valoare nutritivă reală, corpul reacționează și își pierde capacitatea de a se autoregla.
„Alimentația modernă, bogată în zaharuri rafinate, grăsimi trans, făină albă și produse procesate, dar săracă în fibre și nutrienți reali, reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care favorizează inflamația. Consumul constant al acestor alimente creează un mediu propice dezvoltării proceselor inflamatorii. În plus, mesele neregulate, mâncatul pe fugă și lipsa hidratării contribuie la dezechilibru. Este esențial să ne întoarcem la o alimentație simplă, bazată pe alimente integrale, legume, fructe, pește și grăsimi sănătoase”, precizează medicul.
Schimbarea stilului alimentar nu este doar o chestiune de siluetă – este o strategie vitală pentru prevenirea bolilor „silențioase” care se dezvoltă în fundal, în tăcere. Alimentația poate fi astfel o sursă de vindecare sau, în același timp, un factor major pentru producerea unui dezechilibru.
Cum te afectează inflamația cronică?
Inflamația silențioasă te poate afecta în mai multe moduri. Îți poate influența starea de spirit, digestia, nivelul de energie și chiar felul în care răspunzi la stres sau cât de bine dormi noaptea. De aceea, dacă nu găsești explicații medicale pentru stările neplăcute prin care treci, e important să iei în calcul și acest tip de inflamație. Recunoașterea și combaterea ei pot face diferența între a funcționa la limită și a trăi cu adevărat bine. Dr. Ramona Pîrvu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Renașterea, menționează ce efecte poate avea inflamația silențioasă la nivelul întregului corp:
• Articulații: Poate duce la dureri articulare și senzație de rigiditate, mai ales la persoanele predispuse la afecțiuni reumatice.
• Sistem digestiv: Afectează flora intestinală și permeabilitatea intestinului, favorizând balonarea, disconfortul abdominal și tulburările de tranzit (constipație sau diaree).
• Sistem nervos: Poate favoriza apariția migrenelor, mai ales în contextul unei alimentații sau al unui stil de viață dezechilibrat.
Nu te rezuma doar la analizele uzuale: investighează mai mult
Dacă ți-ai făcut analizele de sânge și nu ai descoperit nimic, nu renunța. Nu trebuie să te raportezi doar la analizele uzuale, mai ales atunci când te confrunți cu simptome vagi precum: oboseală constantă, dureri musculare, migrene sau tulburări digestive, iar investigațiile de rutină nu arată nicio problemă. Pentru a înțelege dacă în corpul tău se desfășoară un proces inflamator silențios, trebuie să mergi mai departe cu investigațiile până descoperi care este, de fapt, sursa problemei.
„Analiza hs-CRP (proteina C reactivă ultrasensibilă) este un indicator sensibil al inflamației de joasă intensitate. Ea oferă informații esențiale despre riscul cardiovascular. Un alt marker important este homocisteina. Este un aminoacid a cărui creștere semnalează inflamație vasculară și poate favoriza apariția aterosclerozei. Markerii inflamatori precum TNF-α (factor de necroză tumorală alfa) și interleukina-6 (IL-6) sunt esențiali în depistarea inflamației sistemice. Ei pot fi implicați în boli autoimune sau alte afecțiuni cronice. În plus, testele pentru stres oxidativ oferă o imagine clară asupra dezechilibrului dintre radicalii liberi și mecanismele antioxidante ale organismului – o cauză frecventă a inflamației cronice. Nu în ultimul rând, dozarea vitaminei D poate oferi indicii importante, deoarece un nivel scăzut este corelat frecvent cu procese inflamatorii și o stare generală proastă, chiar în lipsa unui diagnostic clar”, concluzionează medicul.
Ce poți face pentru a-ți îmbunăți starea generală?
Stilul de viață joacă un rol major în apariția, întreținerea și, mai ales, reducerea acestei inflamații. Așa cum obiceiurile nocive pot agrava problema, tot ele pot deveni cheia spre o stare mai bună de sănătate. Nu este vorba despre schimbări radicale, ci despre pași simpli, făcuți constant. Corpul are o capacitate extraordinară de regenerare – trebuie doar să-i oferii condițiile potrivite. Cum faci asta? Iată câteva sugestii:
• Adoptă o alimentație antiinflamatoare, bogată în legume, fructe, pește gras și nuci
• Fă mișcare regulat, adaptată stării tale de sănătate
• Gestionează stresul prin tehnici de relaxare, meditație sau sport
• Evită fumatul și consumul excesiv de alcool
• Dormi suficient
