Copilului tău îi place apa, se aruncă fără teamă în piscină și râde cu gura până la urechi? Totul poate părea în regulă și brusc, spre seară, începe să se vaite de ureche. Îl crezi obosit sau poate doar sensibil, dar a doua zi plânge, nu mai suportă să-l atingi și refuză să doarmă pe o parte. Otita de piscină apare brusc și, dacă nu o recunoști din timp, poate transforma o vacanță liniștită într-un adevărat haos. Ce este otita de piscină? De ce apare mai des vara? Cum recunoști semnele de alarmă la copil? Ce soluții există? Află răspunsurile de la dr. Cristina Popescu, șef de lucrări, medic primar ORL la DR.KID și Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
În sezonul cald, cazurile de otită externă cresc considerabil, în special în rândul copiilor care petrec mult timp în apă. După ce copilul se bălăcește cu orele, apa rămâne în ureche. Dacă nu este eliminată complet, aceasta înmoaie pielea delicată din conductul auditiv, slăbind bariera naturală de protecție. În acel moment, bacteriile sau fungii pot pătrunde ușor și pot provoca inflamație și infecție. Este ca și cum pielea din ureche ar sta prea mult în apă, la fel cum ți se încrețește pielea de pe mâini după o baie lungă.
„Otita de piscină este o formă de otită externă, adică o inflamație care apare la nivelul conductului auditiv extern. Această afecțiune este mai frecventă în sezonul cald, deoarece copiii merg mai des la mare, ștrand sau piscină. Dacă apa din aceste locuri nu este corect tratată sau este contaminată cu bacterii sau fungi, există un risc crescut de apariție a acestei inflamații la nivelul urechii externe”, spune medicul.
Cauze frecvente în sezonul cald
Gândește-te cum pielea ta devine iritată după ce porți mult timp o curea strânsă sau o îmbrăcăminte incomodă. La fel se întâmplă și cu urechea copilului: o mică iritație sau o zgârietură poate transforma zona într-un loc predispus la inflamație. Otita de piscină apare adesea când urechea este expusă unor factori care, pe termen lung, o supun stresului. Așa cum ca o rană mică de pe piele se infectează dacă nu este protejată corect, în ureche aceste mici leziuni pot duce la infecții dureroase.
„Urechea se poate inflama mai ușor dacă există zone mai sensibile la nivelul conductului auditiv extern al copilului. Sunt mai mulți factori care pot favoriza apariția acestei inflamații. De exemplu, poate apărea în urma expunerii prelungite la apă sau dacă, anterior, urechea a fost curățată cu bețișoare. Bețișoarele pot provoca leziuni mici, zgârieturi fine ale pielii din conductul auditiv extern. Atunci când aceste zone intră în contact cu germenii din apă, se pot suprainfecta și pot duce la apariția otitei externe”, precizează dr. Cristina Popescu, medic primar ORL la DR.KID și la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Cum recunoști otita?
Mulți părinți se confruntă pentru prima dată cu această afecțiune în vacanță, când copilul începe să acuze dureri de ureche, disconfort sau refuză să se mai joace în apă. Deși nu este o boală gravă, otita de piscină poate fi extrem de neplăcută și, uneori, chiar dureroasă, afectând starea generală a copilului. Dr. Cristina Popescu menționează care sunt principalele simptome ale otitei de piscină:
- Durerea – principalul simptom care sperie părintele și copilul. Aceasta se intensifică atunci când apeși în jurul urechii, pe pavilionul urechii sau când tragi ușor de acesta.
- Secreție auriculară (otoree) – eliminarea unui lichid de diferite culori și consistențe. Urechea începe să „curgă”.
- Scăderea auzului – inflamația și secrețiile din conductul auditiv determină senzația de ureche înfundată, iar copilul nu mai aude bine.
- Ganglioni măriți în jurul regiunii auriculare (adenită) – pot fi localizați fie în spatele urechii (retroauricular), fie în fața acesteia (preauricular).
Dop de ceară sau otită?
Mulți părinți tind să ignore simptomele, considerând că disconfortul este cauzat de ceva minor, precum un dop de ceară sau o simplă iritație. Această lipsă de atenție poate face ca otita, care necesită tratament prompt, să treacă neobservată sau să fie tratată greșit. Confuzia apare pentru că primele semne ale otitei pot fi ușoare și necaracteristice. Uneori, durerea nu este imediat prezentă. Din acest motiv, mulți cred că problema se va rezolva de la sine, fără să consulte un medic. Această atitudine poate duce la agravarea inflamației și la complicații mai serioase. De aceea, este important să înțelegi că nu toate senzațiile neplăcute la nivelul urechii sunt inofensive și să știi când să ceri ajutor specializat. Identificarea corectă poate preveni evoluția bolii și asigura o vindecare mai rapidă.
„Dopul de ceară, ca patologie, nu provoacă durere. Pacientul poate simți urechea înfundată, dar nu apare durerea sau secreția la nivelul urechii. Acestea sunt semne caracteristice inflamației acute. Dopul de ceară sau o iritație locală simplă nu determină, în general, toate simptomele asociate inflamației locale în acest grad”, afirmă medicul.
Ce poți face acasă?
Sunt mulți părinți care încearcă diverse remedii locale sau picături, însă acest lucru este foarte greșit. Fără o evaluare corectă, poți face mai mult rău decât bine. Așadar, cel mai important este să mergi cu copilul la un specialist. Astfel, cel mic va reuși să scape de disconfort mult mai repede și fără riscuri.
„Nu recomandăm autotratamentul de acasă. Părintele poate administra copilului un antialgic sau un antiinflamator până când se prezintă la un serviciu de urgență, atât. Neștiind exact ce se întâmplă la nivelul conductului auditiv, tratamentul local aplicat fără recomandare medicală poate agrava situația sau poate fi ineficient. Este foarte important să se facă un consult, pentru că, în momentul în care examinăm urechea, putem adapta tratamentul în funcție de particularitățile fiecărui caz”, declară dr. Cristina Popescu, medic primar ORL la DR.KID și la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Cum se face examinarea urechii?
Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care și le pun părinții este: „Va durea examinarea?” Nici vorbă. Medicul folosește un aparat special care luminează și mărește interiorul urechii, astfel încât să poată vedea clar ce se întâmplă, fără să deranjeze copilul.
Dar dacă copilul nu stă locului?
Este o situație des întâlnită, însă medicii sunt obișnuiți să gestioneze astfel de momente. Cu răbdare și cu ajutorul părinților, examinarea poate fi realizată eficient, chiar și la copiii mai agitați.
„Consultul este nedureros, deoarece constă în vizualizarea conductului auditiv extern. Se realizează cu ajutorul otoscopului – un instrument asemănător unei lanterne care ne permite să vedem clar conductul și timpanul. Otita externă poate fi însoțită și de o reacție la nivelul membranei timpanice. Durerea este cauzată de otita externă însăși, nu de examinare. În timpul consultului, dacă este necesar, putem curăța conductul auditiv de secreții, fie cu un bețișor cu vată, fie cu ajutorul unui aspirator special. Dacă este cazul, se poate introduce o compresă în conduct îmbibată într-o soluție antiseptică. Aceasta ajută la curățarea locală și are efect antiinflamator. În funcție de aspectul secrețiilor, putem identifica natura infecției: secrețiile purulente indică o infecție bacteriană, iar depozitele asemănătoare unor ciuperci pot sugera o infecție cu Candida. Pe baza acestor constatări, recomandăm tratamentul adecvat pentru acasă, dar și controalele ulterioare necesare pentru evaluare”, explică medicul.
Soluții eficiente de tratament
În funcție de gravitatea infecției și de cauzele acesteia, tratamentul poate varia de la îngrijiri locale simple până la medicație mai complexă. Astfel, abordarea trebuie să fie adaptată fiecărui caz. Tratamentul personalizat poate accelera vindecarea și reduce riscul de complicații.
„Antibioticul recomandăm să fie administrat doar în cazul unei infecții bacteriene confirmate. Tratamentul otitei externe constă fie în aplicarea locală a medicamentelor, fie, în formele mai severe, în asocierea acestora cu tratament pe cale generală. Primul pas în tratamentul local este curățarea conductului auditiv extern. Ulterior, se pot aplica picături specifice: antifungice pentru infecțiile cu ciuperci, antibacteriene pentru cele bacteriene sau combinații care conțin antibiotic, antifungic și corticosteroid. Acestea din urmă au rol antiinflamator și reduc inflamația locală. De asemenea, pot fi folosite pansamente locale antiseptice, care au efect antiinflamator și se aplică direct în conductul auditiv. Tratamentul general, cu antibiotice orale sau alte medicamente, este indicat doar în formele mai agresive ale otitei, însoțite de adenopatii (ganglioni măriți). În majoritatea cazurilor, otita de piscină se rezolvă cu tratamentul local”, spune dr. Cristina Popescu.
Cât timp trebuie urmat tratamentul?
Respectarea duratei recomandate de tratament este cheia pentru o vindecare eficientă, mai ales când este vorba despre afecțiuni ale urechii. Chiar dacă simptomele se ameliorează rapid, continuarea tratamentului, conform indicațiilor, ajută la eliminarea completă a infecției și previne reapariția acesteia. Uneori, tratamentul poate părea lung sau dificil, dar întreruperea lui înainte de vreme poate favoriza dezvoltarea unor complicații sau chiar apariția unei rezistențe la medicamente.
„Tratamentul trebuie urmat, de regulă, timp de o săptămână. După aceea este recomandat un control pentru a evalua dacă este necesară prelungirea lui, de obicei pentru încă trei zile. În medie, durata tratamentului este între 7 și 10 zile. Pe toată perioada acestuia, este important să nu pătrundă apă în ureche. Ulterior, trebuie să fim atenți în ce apă intră copilul deoarece, dacă zona conductului auditiv devine sensibilă, există riscul reapariției afecțiunii. Otita de piscină este o patologie care se tratează, însă lasă urechea mai vulnerabilă pentru o perioadă după vindecare”, afirmă medicul.
Cum previi apariția otitei de piscină vara?
Prevenția începe cu obiceiuri zilnice care ajută la menținerea unui mediu sănătos în interiorul urechii. Astfel, riscul de infecții scade semnificativ, iar copiii se pot bucura în voie de timpul petrecut la piscină sau la mare. Dr. Cristina Popescu, medic primar ORL la DR.KID și la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, menționează care sunt cele mai importante măsuri de prevenție:
- Dopuri de urechi – se recomandă folosirea acestora, însă doar cu condiția să fie bine curățate înainte și după utilizare și să fie folosite exclusiv de către copilul respectiv. Igiena riguroasă este esențială pentru prevenirea infecțiilor.
- Uscarea urechilor după baie – este important să se evite menținerea umezelii în ureche. Uscarea se face delicat, cu vârful prosopului, evitând folosirea bețișoarelor. Urechea trebuie lăsată liberă pentru ca apa să se evapore natural.
- Nu folosi bețișoare – acestea pot provoca leziuni minore în canalul auditiv, care pot deveni puncte de intrare pentru infecții.
- Alege cu grijă locurile de înot – alege piscine și spații acvatice bine întreținute și cu apă curată, pentru a reduce riscul de contaminare și proteja sănătatea urechilor copiilor.
