Una dintre cele mai frecvente griji ale părinților care ajung în cabinetul pediatric este legată de greutatea copilului: „De ce copilul meu nu ia în greutate?”, „Mănâncă suficient? Oare fac eu ceva greșit?”, „Este normal să fie mai slab decât alți copii?”. Dacă și tu ai astfel de întrebări, este important să știi că fiecare copil este unic și se dezvoltă în propriul său ritm. Cu toate acestea, stagnarea sau încetinirea în creștere pot indica uneori probleme care trebuie evaluate.
Ce înseamnă, de fapt, că un copil „nu ia în greutate”?
Pentru început, este util să clarificăm că a lua în greutate nu înseamnă doar „a fi gras” sau „pufos”. Copiii sănătoși au o gamă largă de greutăți normale, iar pediatrii folosesc diagrame speciale pentru a verifica dacă micuțul tău se dezvoltă armonios.
Imaginează-ți că fiecare copil este ca o plantă unică: unele cresc repede și viguros, altele încet, dar constant, iar asta nu înseamnă că una este mai puțin sănătoasă decât alta. Totuși, atunci când planta ta încetează brusc să crească, te întrebi dacă îi lipsesc apa, soarele sau nutrienții. Exact la fel este și cu dezvoltarea copilului tău.
Expresia „copilul nu ia în greutate” poate fi interpretată în mai multe moduri de către părinți. Uneori, ei compară greutatea propriului copil cu cea a altor copii de aceeași vârstă, ceea ce poate duce la îngrijorări inutile. În realitate, fiecare copil are propriul său ritm de creștere și dezvoltare.
„A spune că un copil nu ia în greutate înseamnă că acesta are o stagnare sau o încetinire semnificativă a ritmului de creștere raportat la graficul său individual de dezvoltare. Nu este suficient să ne uităm doar la greutatea copilului comparativ cu alți copii. Analizăm întotdeauna evoluția greutății și înălțimii în raport cu datele anterioare și cu diagramele de creștere corespunzătoare vârstei și sexului copilului. Altfel spus, ne interesează să observăm dacă cel mic continuă să urmeze o traiectorie armonioasă de dezvoltare”, explică dr. Bianca Vlădulescu, medic specialist pediatru la Centrul Medical Speranța.
Care sunt cauzele frecvente ale stagnării în greutate?
Există numeroase motive pentru care un copil poate avea dificultăți în a lua suficient în greutate. Printre cele mai frecvente se numără
-
Alimentația insuficientă sau inadecvată:
- Copilul poate să mănânce puțin sau să refuze anumite alimente esențale (precum lactatele, proteinele sau grăsimile sănătoase).
- E ca și cum ai încerca să faci o călătorie lungă cu mașina, dar îi pui prea puțin combustibil în rezervor. În mod inevitabil, vei rămâne în pană.
-
Probleme de absorbție digestivă:
- Uneori, deși copilul mănâncă normal, organismul său nu absoarbe bine nutrienții. Acest lucru se poate întâmpla în cazul alergiilor alimentare (precum alergia la proteina laptelui de vacă) sau al unor afecțiuni precum boala celiacă.
- Imaginează-ți că umpli zilnic un coș cu fructe și legume, dar acesta are mici găuri prin care totul se pierde treptat, fără să îți dai seama imediat.
-
Afecțiuni medicale cronice:
- Infecții frecvente, boli cronice sau deficiențe hormonale pot afecta dezvoltarea fizică a copilului și pot limita capacitatea organismului să folosească nutrienții eficient.
- E ca și cum ai avea o casă cu probleme în fundație: oricât ai construi la suprafață, problemele fundamentale rămân.
-
Activitatea fizică intensă:
- Unii copii, foarte activi, pot consuma rapid energia pe care o primesc din hrană. Dacă alimentația nu compensează efortul fizic, creșterea în greutate poate încetini.
- Gândește-te la un atlet: dacă aleargă mai mult, are nevoie și de mai multă hrană pentru a-și menține masa musculară și greutatea corporală.
„Cel mai adesea, stagnarea în greutate apare din cauza unei alimentații insuficiente cantitativ sau calitativ. Este posibil ca cel mic să nu consume suficiente calorii sau să primească hrană săracă în nutrienți importanți. De asemenea, pot exista dificultăți de absorbție, cum se întâmplă în cazurile alergiilor alimentare, intoleranței la lactoză sau bolii celiace. În alte situații, stagnarea poate fi determinată de infecții frecvente, probleme hormonale, anemie sau chiar o activitate fizică foarte intensă care depășește aportul caloric zilnic. Este important să analizăm toate aceste aspecte pentru a identifica exact cauza și pentru a putea interveni corespunzător”, explică dr. Bianca Vlădulescu, medic specialist pediatru.
De aceea, părinții sunt sfătuiți să fie atenți nu doar la cât mănâncă copilul, ci și la calitatea meselor și la modul în care organismul copilului reacționează după alimentație. Dacă există suspiciuni, medicul pediatru va recomanda analize suplimentare pentru a găsi cauza reală a stagnării în greutate.
Ce poți face concret pentru a sprijini creșterea copilului?
Iată câteva soluții practice oferite de medicul pediatru:
- Verifică periodic greutatea și înălțimea copilului împreună cu medicul pediatru. Astfel poți identifica din timp orice deviație de la normal.
- Asigură-te că mesele sunt bogate în nutrienți: proteine, grăsimi sănătoase (avocado, pește, nuci), cereale integrale și fructe și legume proaspete.
- Fii atent la eventualele intoleranțe sau alergii alimentare: discuția cu medicul pediatru sau gastroenterolog poate fi esențială în descoperirea unor alergii ascunse.
- Stabilește o rutină alimentară regulată: mesele fixe și gustările echilibrate îl ajută pe copil să consume cantități adecvate de hrană și să-și regleze apetitul.
- Creează un mediu pozitiv și relaxat la masă: copiii mănâncă mai bine atunci când nu există presiune sau stres. Atmosfera contează enorm.
„Cel mai util lucru pe care părinții îl pot face concret pentru a sprijini creșterea copilului este să creeze o rutină alimentară clară și echilibrată. Mesele regulate și bogate în nutrienți—proteine de calitate, grăsimi sănătoase, fructe și legume proaspete—sunt esențiale. De asemenea, recomand să fie atenți la atmosfera în care copilul mănâncă. O atmosferă pozitivă și liniștită, fără stres sau presiune, poate ajuta enorm copilul să își accepte mai ușor mesele și să mănânce mai bine”, recomandă dr. Bianca Vlădulescu, medic specialist pediatru la Centrul Medical Speranța.
Ce analize medicale ar trebui făcute dacă suspectez o problemă de creștere?
Atunci când stagnarea sau încetinirea creșterii copilului devine o preocupare constantă, medicul pediatru poate recomanda anumite analize medicale pentru a identifica eventualele probleme ascunse. Iată care sunt cele mai importante analize pe care pediatrul le poate indica și la ce folosesc acestea:
-
Analize uzuale de sânge (hemogramă completă)
- Analizele de sânge ajută la detectarea anemiei, a unor infecții cronice sau a unor deficiențe nutriționale, cum ar fi lipsa fierului, esențială pentru dezvoltarea sănătoasă.
- De exemplu: anemia poate face ca un copil să se simtă obosit și să nu aibă poftă de mâncare, ceea ce poate duce la o stagnare în greutate.
-
Teste pentru alergii și intoleranțe alimentare
- Pediatrul poate recomanda teste pentru alergia la proteina laptelui de vacă sau boala celiacă (intoleranța la gluten). Aceste afecțiuni pot afecta absorbția nutrienților, chiar dacă copilul mănâncă aparent bine.
- De exemplu: un copil cu boală celiacă care consumă gluten poate avea diaree frecventă și poate pierde nutrienții importanți, chiar dacă dieta pare echilibrată.
-
Examen coproparazitologic și coprocultură
- Aceste teste sunt utile pentru a detecta posibile infecții intestinale sau paraziți, care pot afecta absorbția alimentelor și pot duce la stagnarea în greutate.
- De exemplu: prezența unor paraziți precum Giardia poate limita absorbția nutrienților și duce la pierdere în greutate sau stagnare.
-
Analiza hormonilor tiroidieni
- Disfuncțiile glandei tiroide pot duce la probleme de creștere. Medicul poate solicita analiza hormonilor TSH, T3 și T4 pentru a verifica buna funcționare a tiroidei.
- De exemplu: hipotiroidismul (activitate scăzută a tiroidei) poate încetini metabolismul copilului, afectând creșterea în greutate și înălțime.
-
Teste pentru funcția hepatică și renală
- Pediatrul poate recomanda analize specifice pentru a verifica funcționarea ficatului și rinichilor. Problemele acestor organe pot influența creșterea copilului.
- De exemplu: o disfuncție hepatică poate afecta digestia și absorbția grăsimilor și vitaminelor liposolubile (A, D, E, K).
-
Investigații genetice și endocrinologice
- În cazuri mai complexe sau atunci când pediatrul suspectează o tulburare genetică sau hormonală, pot fi recomandate investigații suplimentare, cum ar fi cariotipul genetic, evaluarea hormonului de creștere sau alte teste hormonale specializate.
- De exemplu: anumite sindroame genetice, cum ar fi sindromul Turner sau sindromul Prader-Willi, pot avea ca simptom o dezvoltare încetinită.
„În primul rând recomandăm analize uzuale de sânge pentru a verifica existența unor deficiențe nutriționale sau a anemiei, precum și teste specifice dacă avem suspiciuni concrete, cum ar fi cele pentru alergii alimentare, intoleranță la gluten sau probleme hormonale. Este important ca părinții să știe că aceste analize nu se fac toate simultan, ci în funcție de evaluarea clinică și suspiciunile specifice în cazul fiecărui copil în parte. Scopul nostru este să identificăm cât mai repede cauza stagnării în greutate și să intervenim rapid pentru a restabili dezvoltarea sănătoasă a copilului”, explică dr. Bianca Vlădulescu, medic specialist pediatru.
Ce fac dacă cel mic mănâncă bine, dar totuși nu ia în greutate?
O situație frecventă care îi neliniștește pe părinți este atunci când copilul are poftă de mâncare bună, consumă alimente în mod regulat și echilibrat, însă cu toate acestea nu reușește să ia în greutate conform așteptărilor. În astfel de situații, este important să analizezi atent mai mulți factori care pot influența dezvoltarea copilului.
Ce înseamnă, de fapt, „mănâncă bine”?
Primul pas este să reevaluezi ce înseamnă „bine”. Poate părea că micuțul mănâncă suficient, însă uneori cantitățile consumate pot fi mai mici decât necesarul său zilnic sau alimentele oferite nu sunt suficient de dense în calorii și nutrienți.
Exemplu: Dacă copilul mănâncă multe fructe și legume, dar prea puține alimente bogate în proteine (carne, pește, ouă, lactate) sau grăsimi sănătoase (avocado, ulei de măsline, unt, nuci), aportul caloric și nutritiv poate fi insuficient pentru o creștere optimă.
-
Nivelul de activitate fizică
Unii copii sunt foarte energici și consumă rapid energia provenită din hrană. Dacă cel mic aleargă, se joacă sau face sport intens, este posibil să aibă nevoie de mai multe calorii decât alți copii de vârsta lui.
Gândește-te la un automobil care parcurge zilnic distanțe mari. Acesta are nevoie de mai mult combustibil pentru a-și susține activitatea intensă. În mod similar, copilul foarte activ are nevoie de porții mai mari sau alimente cu densitate calorică crescută.
-
Probleme de absorbție sau digestive
Chiar dacă alimentația este bună, uneori copilul poate avea dificultăți în absorbția nutrienților. Probleme precum intoleranța la lactoză, alergii alimentare sau chiar boli intestinale cronice pot limita capacitatea organismului de a asimila nutrienții din alimentație.
Un copil care suferă de intoleranță la gluten (boală celiacă) poate mânca foarte bine, dar să nu asimileze eficient nutrienții, ceea ce duce la stagnarea creșterii.
-
Metabolismul individual
Fiecare copil are un metabolism propriu. Unii copii metabolizează rapid alimentele și au nevoie de un aport mai mare pentru a lua în greutate, în timp ce alții metabolizează lent și se îngrașă mai ușor.
Așa cum există adulți care mănâncă mult și nu se îngrașă deloc, și copii pot avea un metabolism rapid. Important este ca, în aceste cazuri, să adaptăm alimentația în mod corespunzător.
Când să te adresezi medicului?
Dacă observi că micuțul mănâncă bine, dar totuși stagnarea în greutate persistă timp de câteva luni sau este însoțită de alte simptome (cum ar fi oboseală, diaree, constipație, balonare, paloare), este important să consulți medicul pediatru. Acesta poate recomanda analize specifice pentru a exclude probleme de sănătate.
„Atunci când părinții observă că micuțul lor mănâncă bine, dar nu ia suficient în greutate, este important să reevaluăm împreună calitatea și densitatea nutrițională a alimentelor, precum și eventualele probleme ascunse de absorbție sau digestive. În astfel de cazuri, recomand întotdeauna o discuție detaliată cu părinții pentru a identifica exact ce alimente primește copilul, dar și analize suplimentare dacă suspectăm o problemă medicală. În majoritatea cazurilor, ajustarea dietei și identificarea precoce a cauzei rezolvă rapid această stagnare în greutate”, explică dr. Bianca Vlădulescu, medic specialist pediatru la Centrul Medical Speranța.
