Te-ai gândit vreodată că un accident vascular cerebral ar putea să te afecteze chiar și dacă ești tânăr? Crezi că riscurile sunt doar pentru vârstnici? Dacă da, te înșeli. Tot mai mulți tineri prezintă factori de risc importanți care pot duce la un AVC, iar multe dintre aceste riscuri rămân necunoscute până când este prea târziu. De ce apare AVC-ul la vârste tinere? Cum recunoști semnele de alarmă? Care sunt riscurile ascunse ale unui AVC? Cât de important este să intervii rapid? Află răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Florin Trifan, medic primar neurolog la Clinica de Neurologie din cadrul Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova.
Accidentul vascular cerebral a devenit o problemă de sănătate publică tot mai vizibilă în rândul populației tinere. Cazurile de AVC diagnosticate la persoane sub 40 de ani sunt în creștere. Realitatea din spitale arată că nimeni nu mai este „prea tânăr” pentru a se confrunta cu o astfel de afecțiune. Evoluția imprevizibilă a bolii și lipsa simptomelor evidente în fazele incipiente o fac cu atât mai periculoasă. În multe situații, tinerii ajung la medic abia după un episod sever, care le schimbă radical stilul de viață. Creșterea incidenței AVC-ului la vârste tot mai fragede semnalează o nevoie urgentă de informare și prevenție.
„Accidentul vascular cerebral este, în esență, o suferință cerebrală cauzată de o problemă vasculară. Aceasta poate fi de tip ischemic, atunci când un vas de sânge se înfundă. De asemenea, poate fi și de tip hemoragic, atunci când un vas se rupe. Ambele forme sunt la fel de grave. Din păcate, vârsta de apariție a AVC-ului a început să scadă tot mai mult. Am avut pacienți chiar și în jurul vârstei de 20 de ani”, spune medicul.
Care sunt factorii ce cresc riscul de AVC la tineri?
Deși pare greu de crezut, un accident vascular cerebral poate apărea și la 20 sau 30 de ani. În spatele acestui fenomen alarmant stau anumiți factori de risc care, deși par inofensivi la început, pot favoriza apariția unui AVC foarte devreme în viață. Mai mult decât atât, combinarea mai multor factori poate transforma un organism tânăr într-unul vulnerabil. Dr. Florin Trifan, medic primar neurolog la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie, precizează care sunt cei mai importanți factori de risc:
- alimentația dezechilibrată, bogată în grăsimi și zahăr;
- fumatul, inclusiv începerea fumatului la vârste fragede;
- sedentarismul și lipsa activității fizice regulate;
- oboseala cronică și lipsa somnului odihnitor;
- stresul intens și prelungit;
- colesterolul crescut, adesea neinvestigat;
- istoricul familial de boli cardiovasculare;
Cum recunoști AVC-ul: semnele pe care nu trebuie să le ignori
Un accident vascular cerebral apare brusc și poate schimba totul într-o clipă. Totuși, există semne care te pot avertiza înainte ca acest lucru să se întâmple. Dacă știi la ce să fii atent, îți poți salva nu doar viața, ci și calitatea acesteia. Uneori, semnele sunt subtile și adesea ignorate, mai ales de persoanele tinere, care consideră că „nu mi se poate întâmpla mie asta”. Ei bine, un stil de viață dezechilibrat poate avea ca și consecință apariția unui AVC. De aceea, trebuie să fii atent la semnele pe care ți le transmite corpul și să apelezi la un specialist dacă ceva nu este în regulă cu tine.
„Semnele de alarmă ale unui AVC pot varia foarte mult, în funcție de localizarea leziunii cerebrale. Cel mai frecvent simptom pe care oamenii îl observă este durerea de cap. Totuși, aceasta nu este o manifestare specifică. Un semn important este deficitul motor — scăderea forței musculare la cel puțin un membru, de obicei la braț și la picior, pe aceeași parte a corpului. Alte semne frecvente includ: asimetria facială instalată brusc, tulburările de sensibilitate pe o jumătate a corpului (amorțeli sau chiar pierderea completă a senzației în membre), amețeala intensă care nu cedează în câteva ore și tulburările de vedere. În funcție de zona afectată a creierului, pot apărea și alte manifestări, dar acestea sunt cele mai des întâlnite”, afirmă medicul neurolog.
AVC-ul „silențios”: risc de a face un alt episod mai grav
Accidentul vascular cerebral nu este întotdeauna însoțit de simptome evidente sau dramatice, ceea ce îl face cu atât mai periculos. În multe cazuri, semnele pot fi subtile și trec neobservate. Din acest motiv, AVC-ul este considerat o „boală tăcută”. Simptomele silențioase pot fi ușor confundate cu alte afecțiuni sau chiar ignorate complet. Acest lucru poate avea ca urmare o diagnosticare tardivă, cu riscuri crescute. De aceea, este esențial să fii atent la orice schimbare minoră în corpul tău pentru a putea interveni la timp.
„Dacă este vorba despre un vas de sânge mai mare, în primă fază simptomele pot părea mai ușoare, însă, pe măsură ce vasul se va stenoza complet, situația se va înrăutăți semnificativ. În cazul unui vas mai mic, simptomele pot rămâne neschimbate sau chiar să se amelioreze în câteva zile fără niciun tratament, mai ales dacă pacientul nu a avut probleme mari până atunci. Din punctul meu de vedere, aceasta este o situație mai riscantă. Persoana respectivă nu va ști că a avut un AVC sau că se află în pragul unui alt episod, ceea ce va crește riscul de a suferi un al doilea AVC”, precizează dr. Florin Trifan, medic primar neurolog la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie.
Anticoncepționalele pot duce la apariția unui AVC
Anticoncepționalele sunt o opțiune larg folosită, dar, ca orice medicament, pot aduce riscuri dacă nu sunt administrate corespunzător. Utilizarea incorectă sau alegerea unui tip de anticoncepțional „la întâmplare” poate crește semnificativ riscurile pentru sănătate, inclusiv riscul de accident vascular cerebral. Aceste medicamente pot influența echilibrul hormonal al organismului și, în unele cazuri, pot duce la creșterea tensiunii arteriale sau la modificări ale coagulării sângelui, factori care pot favoriza apariția unui AVC. Este important ca fiecare femeie să consulte un medic înainte de a începe sau de a schimba tratamentul anticoncepțional, pentru a preveni eventuale complicații.
„Am avut o tânără de 21-22 de ani, care a venit cu amorțeli la nivelul brațului și piciorului. Am trimis-o la tomografie și am descoperit că suferise un accident vascular, cauzat de anticoncepționale. Acestea reprezintă un factor de risc, mai ales cele care conțin concentrații mari de estrogen. Ele pot modifica semnificativ statusul coagulant, favorizând formarea unui tromb și, astfel, apariția unui AVC. Dacă pacienta nu primește un sfat corect din partea endocrinologului sau ginecologului, riscă să aleagă cele mai ieftine anticoncepționale. De obicei, acestea au concentrații mari de estrogen. Am avut și o pacientă care administra anticoncepționale în mod uzual. La un moment dat, nu și-a mai amintit dacă le-a luat și a administrat și pastila de a doua zi, care conține o cantitate foarte mare de estrogen. Următoarea zi, a suferit un AVC”, spune medicul.
„În urma unui AVC, întotdeauna rămâne o sechelă”
Un accident vascular cerebral poate avea consecințe devastatoare pe termen lung, nu doar în momentul în care se produce, ci și mult timp după. De la imobilizarea la pat și pierderea autonomiei până la riscul de a suferi un alt AVC, efectele unui astfel de eveniment pot schimba complet cursul unei vieți. Chiar și atunci când supraviețuiești unui AVC, rămân sechele care îți pot afecta grav activitățile zilnice și calitatea vieții. De aceea, prevenția și intervenția rapidă sunt esențiale, pentru a reduce riscurile și pentru a sprijini recuperarea.
„Riscul cel mai mare este să suferi un accident vascular cerebral sau să fi trecut deja prin unul. Uneori, simptomele nu sunt foarte evidente și pot fi ignorate, ceea ce crește semnificativ riscul de a suferi un alt AVC, mai ales într-un interval scurt de timp. După un prim accident vascular, riscul de a suferi unul nou crește de cel puțin 10 ori, iar locul și severitatea acestuia pot fi imprevizibile, riscând ca persoana să ajungă imobilizată. În urma unui AVC, întotdeauna rămâne o sechelă, o zonă a creierului care nu mai funcționează. Activitatea este preluată de alte părți ale creierului, dar niciodată nu se recuperează complet. De aceea, prevenția primară este esențială. Prevenția secundară poate ajuta, dar vine deja pe un fond de sechele care nu vor dispărea niciodată”, afirmă dr. Florin Trifan, medic primar neurolog la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie.
Intervenția rapidă scade riscul de complicații grave
În fața unui accident vascular cerebral, fiecare secundă contează. Intervenția rapidă nu doar că poate salva viața pacientului, dar poate reduce semnificativ riscurile de sechele grave care îl pot marca pentru tot restul vieții. În momentele critice, acțiunile imediate pot face diferența între o recuperare completă și un deficit permanent. De aceea, recunoașterea timpurie a simptomelor și un răspuns rapid sunt esențiale pentru a oferi pacientului cele mai bune șanse de vindecare.
„Intervenția rapidă este extrem de importantă, mai ales în cazul în care există posibilitatea de a efectua tromboliză. Tromboliza presupune injectarea unui agent trombolitic care dizolvă cheagul. Aceasta se poate realiza până la patru-șase ore de la debutul simptomelor. După acest timp, se poate face trombectomia, care permite extragerea cheagului și restabilirea fluxului sanguin, prevenind astfel deficitele neurologice. Aceasta este eficientă în primele 24 de ore. Neuronii care nu primesc suficient oxigen și glucoză mor în maximum cinci-șase minute. De aceea, este aproape imposibil să intervii într-un accident vascular fără a lăsa sechele. Totuși, dacă pacientul beneficiază de tromboliză sau trombectomie, putem limita considerabil simptomatologia ulterioară, iar deficitul va fi minim. Așadar, intervenția rapidă, în primele ore de la accident, este crucială. Dacă se pierde această fereastră de timp, riscul de sechele permanente crește semnificativ”, spune medicul.
Greșelile care îți afectează recuperarea după un AVC
După un AVC, nu este suficient doar să supraviețuiești, ci este esențial să adopți un tratament constant și un stil de viață sănătos pentru a preveni recidiva și a-ți proteja sănătatea pe termen lung. Mulți pacienți, în special tinerii, sunt tentați să creadă că un deficit minor sau faptul că s-au recuperat înseamnă că au scăpat de pericol. Pentru a preveni un alt AVC și pentru a menține o stare de sănătate optimă, respectarea recomandărilor medicale și adoptarea unui stil de viață echilibrat sunt măsuri esențiale.
„Mulți pacienți tineri care au suferit un AVC fac greșeala de a renunța prea repede la tratament și la stilul de viață recomandat pentru prevenirea unui alt accident, doar pentru că sunt tineri. Din punctul meu de vedere, având în vedere experiența cu mulți pacienți, prefer ca aceștia să aibă un deficit semnificativ care să îi motiveze și să le trezească frica, decât să aibă un deficit minor care se remite aparent în câteva luni, iar pacientul să creadă că s-a vindecat și că nu mai are nimic, renunțând astfel la tratament”, declară dr. Florin Trifan, medic primar neurolog la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova.
Ce analize trebuie să faci pentru a preveni AVC-ul?
Chiar dacă vârsta nu pare a fi un factor de risc, analizele de rutină și controalele periodice pot depista problemele de sănătate înainte ca acestea să devină grave. Identificarea din timp a factorilor de risc, precum dislipidemia sau hipertensiunea, poate preveni complicații severe, cum ar fi accidentul vascular cerebral. Astfel, un control la medicul cardiolog sau neurolog, poate salva vieți și poate ajuta la menținerea unei stări de sănătate optime pe termen lung.
„Orice problemă vasculară în familie ar trebui să determine tinerii să își verifice sănătatea și să consulte un medic. Primul control ar trebui să aibă loc după vârsta de 18 ani. Este important să se efectueze un set de analize de rutină, începând cu hemoleucograma și lipidograma completă, dar și factorii inflamatori. De exemplu, proteina C reactivă, atunci când este constant crescută, poate semnala o inflamație cronică. Aceasta este un marker indirect al inflamației, care poate predispune la diverse probleme, inclusiv tromboze. De asemenea, chiar dacă pare neobișnuit, ar fi util ca tinerii să își măsoare tensiunea cel puțin o dată sau de două ori pe săptămână, dimineața și seara. Dacă tensiunea este sub 13 mmHg, nu este necesar să o măsoare frecvent. Dacă se apropie de 14 mmHG, ar trebui să o monitorizeze mai des și să consulte un medic”, spune medicul.
Recomandările medicului
Prevenirea unui accident vascular cerebral la vârste tinere este mai ușor de realizat decât ar putea părea. Deși mulți tineri consideră că astfel de probleme sunt rezervate vârstei înaintate, realitatea este că riscurile sunt foarte mari și pentru ei, mai ales dacă nu acordă atenție unor factori importanți. De aceea, medicii recomandă o serie de măsuri preventive care pot face o diferență uriașă. Dr. Florin Trifan, medic primar neurolog la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, are câteva sfaturi esențiale pentru a-ți proteja sănătatea cardiovasculară încă de la o vârstă fragedă:
- Verifică istoricul familial – Riscul genetic joacă un rol semnificativ, așa că este important să fii conștient de eventualele afecțiuni cardiovasculare din familie.
- Adoptă un stil de viață echilibrat – În funcție de activitatea zilnică, încearcă să ai un program regulat de exerciții fizice, o alimentație sănătoasă și un somn adecvat.
- Ia pauze regulate – Dacă lucrezi la birou sau la calculator pentru perioade îndelungate, este esențial să te ridici și să faci mișcare pentru a preveni problemele de circulație.
- Fii conștient de riscuri – Chiar dacă ești tânăr, nu subestima riscurile. Este important să acorzi atenție sănătății tale și să nu îți ignori simptomele sau factorii de risc.
