Te-ai gândit vreodată cum influențează trecerea timpului sănătatea inimii? Pe măsură ce îmbătrânești, organismul trece prin schimbări care pot afecta buna funcționare a vaselor de sânge și a inimii. Fără o grijă constantă pentru sănătatea cardiovasculară, riscul de a dezvolta afecțiuni precum hipertensiunea arterială sau dislipidemia crește semnificativ. Ce afecțiuni cardiovasculare apar frecvent după 60 de ani? Care sunt semnele de alarmă ce trebuie să te trimită la medic? Ce măsuri să iei pentru a-ți proteja inima? Află răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.

Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel global, iar înaintarea în vârstă are un impact semnificativ asupra sănătății inimii. Pe măsură ce organismul îmbătrânește, vasele de sânge devin mai rigide, reducând elasticitatea necesară pentru o circulație optimă. Aceste schimbări favorizează apariția afecțiunilor precum hipertensiunea arterială, ateroscleroza și boala ischemică, mai ales în absența unor măsuri preventive adoptate la timp.

„Odată cu înaintarea în vârstă, vasele de sânge își pierd elasticitatea, devenind mai rigide, ceea ce poate favoriza apariția hipertensiunii arteriale sau a aterosclerozei. Aceste afecțiuni pot duce ulterior la boli ischemice ale inimii. De-a lungul anilor, se produc numeroase modificări în organism, mai ales dacă nu s-au adoptat măsuri de protecție cardiovasculară încă din tinerețe”, precizează medicul cardiolog.

Factori de risc importanți

Sănătatea cardiovasculară este strâns legată de schimbările care apar odată cu înaintarea în vârstă. Diferențele dintre sexe tind să dispară pe măsură ce îmbătrânești, însă modificările la nivelul sistemului cardiovascular devin mai evidente. Totuși, momentul în care apar aceste afecțiuni poate varia, în funcție de modul în care organismul a fost îngrijit de-a lungul vieții. Acest lucru este favorizat atât de vârstă, cât și de factorii de risc.

„Apariția afecțiunilor cardiovasculare depinde în mare măsură de expunerea la factorii de risc. Totodată, există diferențe între sexe, care tind să se egalizeze în jurul vârstei de 55-60 de ani, femeile fiind mai protejate la tinerețe comparativ cu bărbații. Dacă o persoană este fumătoare, sedentară, are diabet zaharat sau alte patologii asociate, aceste modificări pot apărea mult mai devreme, în jurul vârstei de 40-50 de ani. Pe de altă parte, un stil de viață echilibrat poate amâna considerabil debutul afecțiunilor cardiovasculare”, spune dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare la vârstnici?

Pe măsură ce înaintezi în vârstă, sănătatea cardiovasculară devine o prioritatea, mai ales că riscul de a dezvolta afecțiuni cardiologice severe crește semnificativ după 60 de ani. Mulți vârstnici nu sunt conștienți de pericolele ascunse ale acestor afecțiuni, care, de multe ori, nu dau semne evidente în stadiile incipiente, ci tocmai atunci când se ajunge la probleme grave. În acest sens, este important să nu ignori semnele de alarmă și să te prezinți la un specialist din timp.

„Cea mai frecventă patologie întâlnită după vârsta de 60 de ani este hipertensiunea arterială, care afectează un număr semnificativ de pacienți. Mulți dintre aceștia ajung la cabinetul medical cu valori ale tensiunii arteriale sistolice de peste 140-150 mmHg, fără să știe ce să facă. Deși încearcă diverse metode non-farmacologice, acestea nu oferă întotdeauna rezultatele dorite. În cele mai multe cazuri este necesară inițierea unui tratament medicamentos.

Pe lângă hipertensiune, o altă problemă frecventă este dislipidemia, adesea neglijată de pacienți. Aceștia consideră că valorile crescute ale colesterolului sunt doar o analiză de laborator și ignoră faptul că, în timp, acestea pot duce la complicații majore, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Mulți pacienți susțin că nu înțeleg cauza acestor probleme, menționând că au avut un stil de viață activ. Neglijarea monitorizării nivelului de colesterol și a altor factori de risc contribuie semnificativ la dezvoltarea acestor afecțiuni. Se întâmplă frecvent ca astfel de pacienți să se considere sănătoși până în momentul în care apar simptomele severe”, explică medicul.

Semne de alarmă

Atunci când vine vorba de o afecțiune cardiovasculară, debutul lor poate fi asimptomatic. De cele mai multe ori, simptomele apar în stadiile avansate, când măsurile de tratament sunt mai complexe. De aceea, este important să fii atent la semnele care ar putea indica probleme la nivelul inimii, chiar dacă nu există manifestări tipice sau evidente. În multe cazuri, afecțiunile cardiovasculare se pot dezvolta treptat, iar simptomele pot fi subtile și ușor de ignorat. Durerea în piept, dificultățile de respirație, oboseala sunt doar câteva dintre semnele de alarmă care nu ar trebui să fie trecute cu vederea. În acest caz, se recomandă să nu amâni consultul, mai ales dacă ai frecvent astfel de manifestări. Diagnosticul timpuriu și intervenția corectă pot preveni complicațiile grave, care pot fi chiar fatale.

„Nu sunt niște manifestări clinice specifice vârstei, însă există anumite semne care ar trebui să alerteze pacientul vârstnic. Este important ca aceștia să se prezinte cât mai repede la medicul cardiolog dacă acuză: durere în piept (durere anginoasă), dificultăți în respirație (dispnee), oboseală inexplicabilă sau palpitații. De asemenea, dacă apar pierderi de cunoștință sau episoade lipotimice, fără a ști care este cauza, este esențial să consulte un specialist. Aceste simptome sunt semne importante care ar trebui să determine pacientul să solicite un consult cardiologic de urgență”, declară dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.

Ce schimbări trebuie să faci?

Corpul suferă modificări fiziologice odată cu înaintea în vârstă, iar aceste schimbări pot influența negativ sistemul cardiovascular dacă nu sunt gestionate corespunzător. Chiar și după vârsta de 60 de ani există numeroase măsuri care pot fi adoptate pentru a preveni sau a gestiona eficient problemele cardiovasculare. Un stil de viață sănătos, cu alimentație echilibrată, exerciții fizice și monitorizarea regulată a stării de sănătate, poate contribui semnificativ la menținerea unei inimi sănătoase. Dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog, precizează care sunt cele mai importante aspecte de care pacienții trebuie să țină cont pentru a preveni problemele cardiovasculare după vârsta de 60 de ani:

• Adoptarea unui stil de viață sănătos: Este important ca pacienții să aibă o dietă bogată în fructe, legume și alimente integrale, cât mai puțin procesate. De asemenea, ar trebui să reducă consumul de sare, precum și grăsimile saturate, iar carnea roșie să nu fie consumată în exces.
• Exerciții fizice regulate: Chiar dacă la vârste mai înaintate mulți pacienți se gândesc că nu mai pot face sport, s-a demonstrat că exercițiile moderate au un efect favorabil pe termen lung și contribuie la scăderea mortalității și a complicațiilor majore cardiovasculare, precum boala cardiacă și accidentul vascular. În principiu, se recomandă plimbări zilnice de cel puțin 15-20 de minute, iar ulterior, în funcție de toleranță, pot să dezvolte un program de exerciții fizice mai diversificat.
• Controale periodice: Este indicat ca pacienții să facă regulat controale la medicul cardiolog sau la medicul de medicină generală pentru a urmări posibile patologii care pot apărea și pentru a monitoriza evoluția acestora, astfel încât să se poată lua măsurile suplimentare necesare, dacă este cazul.
• Renunțarea la fumat: Fumatul ar trebui întrerupt cât mai devreme posibil. Nu ar trebui să devină un viciu, pentru că efectele pe termen lung sunt dramatice pentru sănătatea cardiovasculară. Aș recomanda renunțarea la fumat chiar și la vârsta de 60 de ani. Deși este destul de târziu, tot este mai bine decât să nu renunțe deloc.
• Consum moderat de alcool: Este important să se evite consumul excesiv de alcool, menținând o cantitate moderată.
• Monitorizarea greutății: Menținerea unei greutăți optime este esențială. Astfel, se poate evita atât subponderabilitatea, care poate indica subnutriție, cât și obezitatea, care prezintă riscuri cardiovasculare suplimentare. O circumferință abdominală crescută reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea cardiovasculară. De aceea, trebuie să se reducă acest risc prin dietă și exerciții fizice.
• Monitorizarea sănătății generale: Este important ca pacienții să fiți atenți la orice semn de diabet zaharat sau alte afecțiuni care pot influența sănătatea cardiovasculară.

Investigații de rutină

Pentru a te asigura că ai o inimă sănătoasă și că nu dezvolți afecțiuni cardiovasculare, este esențial să te prezinți la un consult pentru a efectua analizele și investigațiile de rutină. În acest fel, poți preveni apariția unor boli cardiace sau le poți surprinde din timp. Pe lângă analizele de laborator, există și câteva investigații cardiovasculare de rutină, care te ajută să monitorizezi funcția cardiacă.

„Recomand efectuarea unor investigații standard, cum ar fi analizele de sânge. Aici vorbim de hemoleucogramă completă, profilul lipidic, funcția ficatului și a rinichilor, glicemia și hemoglobina glicozilată. De asemenea, se indică ionograma și dozarea hormonilor tiroidieni, mai ales pentru cei care au afecțiuni tiroidiene cunoscute. Suplimentar, ar trebui efectuate o electrocardiogramă și o ecografie cardiacă, atunci când este necesar. La pacienții care se prezintă pentru prima dată la un control cardiologic, este important să realizăm o evaluare completă pentru a înțelege exact statusul lor de sănătate. Ulterior, în funcție de rezultatele obținute, putem stabili un plan de monitorizare pe termen lung. Totuși, analizele de sânge, electrocardiograma, monitorizarea glicemiei și a tensiunii arteriale trebuie efectuate ca investigații de rutină”, spune medicul.

Cât de des trebuie să îți faci un control la medicul cardiolog?

Prevenția este cheia în menținerea unei inimi sănătoase, iar controalele periodice sunt esențiale pentru a depista din timp posibilele probleme cardiace. Indiferent de vârstă, monitorizarea stării de sănătate a inimii poate ajuta la prevenirea complicațiilor grave, iar consultul unui medic cardiolog joacă un rol esențial în acest proces. De aceea, este important să știi când este momentul să te prezinți la un control și cât de des trebuie să o faci pentru a te asigura că inima ta rămâne sănătoasă.

„Aș recomanda oricărei persoane care depășește vârsta de 40 de ani să facă cel puțin un control cardiologic, pentru ca, ulterior, să putem stabili frecvența vizitelor și să monitorizăm anumite aspecte descoperite. Dacă un pacient ajunge la vârsta de 60 de ani și nu a fost niciodată la medic, este o problemă. E bine să facem măcar un control anual după vârsta de 60 de ani. Totuși, recomandarea ar fi să vină cât mai devreme, pentru a preveni apariția unor afecțiuni grave. În funcție de patologia pacientului sau de factorii de risc asociați, se recomandă cel puțin un consult cardiologic anual și, dacă este necesar, o recoltare de analize de sânge. De asemenea, în cazurile mai complexe, pot fi necesare controale mai frecvente, inclusiv bianuale”, concluzionează dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.