Ai observat o formațiune ieșită în relief la axilă? Este dureroasă? Te-ai întrebat ce poate semnala? Dacă da, să știi că nu ești singura care își pune aceste întrebări. Multe femei trec cu vederea astfel de simptome, considerându-le inofensive sau doar o simplă iritație. Totuși, acești ganglioni axilari pot fi semnele unor probleme mult mai grave. Ce ar trebui să faci dacă simți o durere persistentă sau dacă observi o formațiune în zona axilei? Cum îți poți da seama dacă este vorba de o simplă infecție sau de ceva mai serios? Ce soluții sunt? Află toate răspunsurile despre nodulii axilari dureroși și de ce este esențial să îi investighezi cât mai repede de la dr. Andreea Sultana, medic primar endocrinolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Axila este o zonă de intersecție a mai multor structuri importante ale corpului, fiind adăpostul unui număr semnificativ de ganglioni limfatici. Acești ganglioni joacă un rol fundamental în protejarea organismului, fiind implicați în filtrarea limfei și în răspunsul imun. Deși sunt mici și greu de observat în mod normal, ganglionii axilari pot deveni vizibili sau palpabili atunci când se inflamează sau se modifică, ceea ce poate semnala o serie de afecțiuni, de la infecții simple până la afecțiuni mai grave.
„Ganglionii axilari sunt structuri mici, de forma unor noduli, localizate în axilă, în țesutul adipos din această zonă, și fac parte din sistemul limfatic al corpului. Conținutul axilei este reprezentat de mănunchiurile vasculo-nervoase și de ganglionii axilari, care au rolul de a filtra limfa – un lichid care transportă celulele sistemului imunitar. Aceștia ajută la combaterea infecțiilor și a altor agenți patogeni. Ganglionii axilari pot deveni vizibili sau palpabili atunci când sunt inflamați, infectați sau afectați de metastaze tumorale, iar modificările lor pot semnala diverse afecțiuni”, spune medicul.
Cauzele nodulilor axilari
O umflătură dureroasă sau o sensibilitate la nivelul axilei poate apărea brusc, aparent fără o cauză evidentă, și poate stârni îngrijorare. De multe ori, astfel de modificări sunt rezultatul unor procese inflamatorii banale, cum ar fi o infecție minoră a pielii. Alteori, însă, pot fi semnul unor probleme mai complexe, care necesită investigații amănunțite. Indiferent de cauză, monitorizarea atentă a oricărei schimbări și consultul medical sunt esențiale pentru a exclude afecțiuni mai grave și pentru a stabili un tratament adecvat.
„Ganglionii axilari pot apărea ca un răspuns al organismului la inflamații. În unele cazuri, pot fi palpabili sau pot cauza durere locală. Acest lucru determină pacienta să se prezinte la medic. În unele situații, ganglionii axilari pot fi semnul unor adenopatii metastatice. Acestea sunt adesea de legate de cancerul mamar. Totuși, ei pot apărea și în cazul altor tipuri de cancere, precum: cancerul tiroidian, pulmonar, gastric sau melanom malign. Cele mai frecvente cauze ale ganglionilor axilari sunt inflamațiile, dar este esențial ca și adenopatiile metastatice să fie corect diagnosticate. Nodulii dureroși și inflamați pot fi, de asemenea, rezultatul unor infecții care afectează tegumentul sau țesutul celular subcutanat sau pot indica o infecție a foliculilor piloși ori a glandelor sudoripare”, precizează dr. Andreea Sultana.
Când trebuie să mergi la medicul endocrinolog?
O simplă senzație de disconfort sau o modificare apărută brusc în zona axilară trebuie să ridice semne de întrebare. De multe ori, pacientele ignoră aceste schimbări, considerându-le banale, însă corpul transmite semnale care nu trebuie neglijate. Chiar și în absența durerii, prezența unei formațiuni trebuie investigată, mai ales dacă persistă în timp. În plus, tehnologiile medicale moderne permit depistarea unor anomalii care nu sunt vizibile sau palpabile, motiv pentru care controalele de rutină pot face diferența între o problemă minoră și una care necesită atenție medicală urgentă.
„Orice modificare observată la palpare sau orice disconfort apărut la nivelul axilei ar trebui să determine pacienta să se adreseze unui medic. De obicei, durerea este primul semnal de alarmă, însă există și situații în care, în urma autopalpării, pacienta poate descoperi o formațiune proeminentă, ceea ce o determină să solicite o ecografie mamară. <strong>Disconfortul poate apărea doar la palpare sau poate fi resimțit constant, dar, de regulă, nu este de o intensitate mare. De asemenea, există cazuri în care modificările ganglionare sunt identificate întâmplător, în urma unei ecografii mamare de rutină, chiar și în absența simptomelor sau a oricăror modificări palpabile. În mod normal, ganglionii axilari nu sunt vizibili ecografic, dar, datorită progresului tehnologic, aceștia pot fi detectați, mai ales la persoanele cu un strat adipos redus, chiar și atunci când au un diametru sub 0,5 mm”, explică medicul.
Diagnosticul diferențial: inflamație sau cancer?
Stabilirea unui diagnostic corect este esențială atunci când apar modificări la nivelul ganglionilor axilari. Diferențierea între o inflamație benignă și o posibilă afecțiune malignă necesită investigații detaliate, deoarece simptomele pot fi similare. Ecografia axilară este metoda principală prin care se analizează structura ganglionilor, ajutând medicii să facă distincția între o simplă reacție inflamatorie și o adenopatie metastatică. Caracteristicile ecografice oferă indicii clare, permițând stabilirea unui diagnostic diferențial precis, esențial pentru alegerea tratamentului adecvat și monitorizarea corectă a pacientei.
„Atunci când pacienta se prezintă la control, se face un diagnostic diferențial între adenopatiile metastatice și cele inflamatorii. Metoda de elecție este ecografia axilară, care permite identificarea unor caracteristici specifice fiecărui tip. În mod normal, adenopatiile inflamatorii au o formă ovală, un hil hiperecogen și o corticală hipoecogenă cu grosime uniformă, iar vascularizația este predominant centrală. În schimb, adenopatiile metastatice au o formă rotundă, hilul hiperecogen poate fi absent sau situat excentric, iar corticala este îngroșată și neregulată, cu vascularizație predominant periferică”, spune dr. Andreea Sultana, medic primar endocrinolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum se face ecografia axilară?
Ecografia axilară permite medicilor să observe eventualele modificări ale ganglionilor, precum mărirea sau inflamația, care ar putea indica prezența unor infecții sau alte afecțiuni. Este adesea recomandată pentru persoanele care prezintă dureri sau formațiuni în zona axilară, oferind o modalitate rapidă de a obține un diagnostic precis. Ecografia este apreciată pentru faptul că nu implică radiații, ceea ce o face o alegere sigură pentru evaluări periodice.
„Ecografia axilară este o metodă non-invazivă și nedureroasă, care se realizează rapid și fără disconfort. Pacienta stă în decubit dorsal, adică întinsă pe spate, și ridică brațul deasupra capului pentru a permite o evaluare mai ușoară a axilei. Procedura durează, de obicei, câteva minute, în cazul unui rezultat normal. Dacă sunt identificate adenopatii inflamatorii sau modificări ale caracteristicilor ganglionare, procedura poate dura mai mult, deoarece este necesară descrierea și evaluarea detaliată a acestora”, precizează medicul.
Ce soluții de tratament există?
Evaluarea ecografică a ganglionilor axilari este un pas important în stabilirea unui diagnostic corect și în alegerea celui mai eficient plan de tratament. În funcție de aspectul ecografic al acestora, se vor recomanda tratamente specifice. Tratamentul ganglionilor axilari depinde de cauzele care au determinat modificările acestora și de tipul acestora – inflamatorii sau metastatice. De obicei, în cazurile inflamatorii, tratamentele se concentrează pe reducerea inflamației. În schimb, atunci când ganglionii axilari sunt asociați cu metastaze, intervențiile sunt mult mai complexe. De asemenea, monitorizarea periodică este esențială pentru a evalua răspunsul la tratament și pentru a ajusta strategia terapeutică.
„În funcție de aspectul ecografic, se recomandă monitorizarea periodică a ganglionilor axilari. Dacă vorbim de adenopatiile inflamatorii, poate fi prescris tratament antiinflamator sau antibiotic, în funcție de cauza care a generat inflamația. În schimb, dacă sunt observate semne sugestive pentru o adenopatie metastatică, se poate recomanda o puncție biopsie a formațiunilor nodulare, urmată de evaluări chirurgicale și oncologice suplimentare. Dacă biopsia confirmă un cancer mamar, se va iniția tratamentul conform protocolului, care poate include chimioterapie sau intervenție chirurgicală, urmată de evaluarea periodică a axilei pentru a monitoriza eficiența tratamentului și posibilele recidive. În cazul adenopatiilor inflamatorii, dacă simptomele dispar și aspectul ecografic se îmbunătățește după tratament, se recomandă un control la intervale de șase – 12 luni”, declară dr. Andreea Sultana, medic primar endocrinolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Nu poți să previi, dar poți să depistezi din timp
Detectarea timpurie a modificărilor ganglionilor axilari este esențială pentru prevenirea unor afecțiuni grave, cum ar fi cancerul mamar sau alte tipuri de tumori. Ecografia axilară reprezintă un instrument valoros în acest proces, având capacitatea de a identifica anomalii chiar și înainte ca acestea să devină vizibile sau palpabile. De aceea, monitorizarea regulată devine deosebit de importantă, mai ales în cazul persoanelor cu istoric familial de cancer mamar. Astfel, poți surprinde din timp orice schimbare și poți interveni rapid.
„Deși nu există o vârstă standard la care ar trebui să se înceapă evaluările ecografice axilare, recomandările generale sugerează că, în absența unor cazuri de cancer mamar în familie, o ecografie de rutină ar trebui realizată de la vârsta de 20 de ani. Aceasta reprezintă o măsură preventivă care poate ajuta la identificarea din timp a unor modificări ale ganglionilor axilari, cum ar fi inflamațiile sau formarea unor adenopatii, care pot fi semne ale unor probleme mai grave, inclusiv cancerul mamar sau metastazele. În cazul în care există cazuri de cancer mamar în familie, recomandările sunt mult mai stricte, iar ecografia mamară, inclusiv evaluarea axilei, trebuie realizată cât mai curând după diagnosticarea unui astfel de caz”, concluzionează medicul.
