Răceala obișnuită este o afecțiune virală frecventă, de cele mai multe ori inofensivă, dar în anumite cazuri se poate complica și poate evolua spre afecțiuni mai grave, cum ar fi pneumonia. Părinții, vârstnicii și persoanele cu boli cronice sunt adesea îngrijorați că o banală viroză respiratorie s-ar putea transforma în pneumonie. Când și cum se întâmplă acest lucru? Cum recunoaștem simptomele de alarmă? Dr. Ștefan Popa medic pneumolog, la Centrul Medical Speranța explică pe larg cum o simplă răceală poate evolua spre o infecție pulmonară mai gravă și ce măsuri trebuie luate pentru a preveni complicațiile.
Cum apare pneumonia după o răceală?
O răceală obișnuită este cauzată de virusuri care afectează căile respiratorii superioare (nas, gât, faringe). În mod normal, sistemul imunitar reușește să elimine infecția, iar simptomele dispar în câteva zile. Însă, în unele cazuri, virusul poate afecta și căile respiratorii inferioare, iar infecția poate coborî către bronhii și plămâni, favorizând apariția pneumoniei.
Pneumonia poate apărea atunci când sistemul imunitar este slăbit și nu reușește să împiedice virusurile sau bacteriile să ajungă în plămâni. De exemplu, o răceală severă, cu secreții abundente și tuse productivă, poate duce la acumularea de mucus în plămâni, favorizând dezvoltarea bacteriilor. Acestea pot provoca o infecție secundară, bacteriană, care se manifestă prin simptome mai severe și necesită tratament specific”, spune dr. Ștefan Popa, medic specialist pneumolog.
Cine este mai predispus să facă pneumonie după o răceală?
- Copiii mici – Sistemul lor imunitar nu este complet dezvoltat, iar plămânii lor sunt mai sensibili la infecții.
- Persoanele în vârstă – Sistemul imunitar slăbit face ca organismul să lupte mai greu cu infecțiile.
- Persoanele cu boli cronice – Diabet, boli cardiace, BPOC, astm sau insuficiență renală cresc riscul de complicații respiratorii.
- Persoanele fumătoare – Fumatul afectează mecanismele de apărare ale plămânilor și favorizează infecțiile pulmonare.
- Persoanele cu imunitatea scăzută – Pacienții cu boli autoimune, cei care urmează tratamente imunosupresoare sau chimioterapie sunt mai vulnerabili.
Semne că răceala s-a transformat în pneumonie
Este important să recunoaștem diferențele dintre o răceală obișnuită și debutul unei pneumonii. Dacă simptomele răcelii durează mai mult de 7-10 zile sau se agravează brusc, ar trebui să ne adresăm unui medic.
Simptomele unei răceli obișnuite:
- Strănut, nas înfundat sau secreții nazale;
- Dureri în gât și ușoară febră;
- Tuse ușoară, iritativă;
- Dureri musculare și stare de oboseală.
Semnele care pot indica pneumonie:
- Febră mare (>39°C), care nu scade cu antitermice;
- Tuse persistentă, productivă, cu mucus galben-verzui;
- Dificultăți de respirație, respirație rapidă sau șuierătoare;
- Durere în piept, care se agravează la respirație profundă;
- Oboseală extremă și lipsa poftei de mâncare;
- Culoare albăstruie a buzelor și unghiilor (semn de oxigenare deficitară).
Dacă febra persistă mai mult de 3 zile și nu răspunde la tratamentul simptomatic, iar tusea devine productivă și severă, trebuie să suspectăm o infecție pulmonară. Pneumonia necesită tratament prompt, iar în cazurile severe poate duce la complicații grave, inclusiv insuficiență respiratorie”, subliniază medicul pneumolog.
Cum prevenim pneumonia după o răceală?
- Menținerea unei bune igiene – Spălarea frecventă a mâinilor și evitarea contactului cu persoane bolnave.
- Hidratare adecvată – Consumul de lichide ajută la eliminarea secrețiilor și menținerea sănătății plămânilor.
- Evitarea fumatului și a poluării – Aerul poluat sau fumul de țigară agravează inflamația căilor respiratorii.
- Vaccinarea – Vaccinurile împotriva gripei și pneumoniei pot reduce riscul de complicații.
- Tratarea corectă a răcelii – Odihna, hidratarea și folosirea tratamentului adecvat sunt esențiale pentru recuperare.
Când trebuie să mergem la medic?
Nu toate cazurile de răceală necesită tratament medical, dar este important să recunoaștem momentele în care trebuie să cerem ajutor:
- Dacă febra este mare și persistentă (peste 39°C timp de mai mult de 3 zile)
- Dacă tusea devine severă și productivă, cu secreții colorate
- Dacă apar dificultăți de respirație sau respirație rapidă
- Dacă copilul sau persoana afectată este extrem de slăbită sau somnolentă
- Dacă pielea sau buzele capătă o nuanță albăstruie
Părinții trebuie să fie foarte atenți la evoluția răcelii copiilor și să nu ignore simptomele prelungite. De asemenea, pacienții vârstnici sau cei cu afecțiuni cronice nu trebuie să aștepte ca simptomele să se agraveze, ci să se prezinte la medic pentru un consult. Pneumonia diagnosticată la timp are un prognostic bun, dar lăsată netratată poate deveni o urgență medicală”, atrage atenția dr. Popa
Dacă am avut răceală, trebuie să fac radiografie pulmonară ca să exclud pneumonia?
Nu neapărat. Radiografia pulmonară este un instrument de diagnostic important, dar nu este necesară în fiecare caz de răceală sau viroză respiratorie. Aceasta se recomandă doar dacă medicul are suspiciunea clară de pneumonie pe baza simptomelor și a examinării clinice.
Mulți pacienți cred că trebuie să facă o radiografie pulmonară de fiecare dată când au avut o răceală mai severă sau o tuse prelungită. În realitate, pneumonia poate fi diagnosticată clinic, prin examinare și simptome. Dacă pacientul prezintă febră persistentă, tuse severă, dificultăți de respirație și stare generală alterată, medicul poate recomanda o radiografie pulmonară pentru confirmare. Totuși, o tuse care persistă după o viroză nu înseamnă automat pneumonie. Radiografia se indică doar în cazurile în care există suspiciuni serioase, pentru a evita expunerea inutilă la radiații”, subliniază medicul pneumolog.
Când este necesară radiografia pulmonară?
- Dacă febra mare (>39°C) persistă mai mult de 3-4 zile și nu cedează la tratament.
- Dacă pacientul are dificultăți de respirație sau respiră mai rapid decât normal.
- Dacă tusea este severă, cu expectorație colorată (galben-verzuie) și durere toracică.
- Dacă se suspectează o complicație pulmonară, cum ar fi o pneumonie atipică sau un abces pulmonar.
- Dacă pacientul are factori de risc (vârstă înaintată, boli cronice, imunodepresie).
Alternativa la radiografie – Medicul poate solicita o hemoleucogramă și markeri inflamatori (CRP, VSH) pentru a diferenția între o infecție virală și una bacteriană, fără a expune pacientul la radiații.
Dacă iau antibiotice preventiv, pot evita pneumonia?
Nu! Administrarea preventivă de antibiotice nu doar că nu previne pneumonia, dar poate avea efecte negative asupra sănătății. Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecțiilor bacteriene, iar pneumonia poate fi cauzată și de virusuri sau fungi, împotriva cărora antibioticele nu au niciun efect.
Este o concepție greșită foarte răspândită că, dacă luăm antibiotice preventiv, evităm pneumonia. De fapt, administrarea inutilă a acestor medicamente poate duce la distrugerea florei intestinale benefice, scăderea imunității și, mai grav, la dezvoltarea rezistenței bacteriene. Asta înseamnă că, atunci când vom avea cu adevărat nevoie de un antibiotic, acesta poate să nu mai fie eficient. Pneumonia poate fi prevenită prin vaccinare, igienă corectă, evitarea fumatului și întărirea sistemului imunitar, nu prin consum nejustificat de antibiotice”, declară dr. Ștefan Popa, medic pneumolog, la Centrul Medical Speranța.
