Chisturile ovariene și fibroamele uterine sunt unele dintre cele mai frecvente probleme medicale care necesită intervenție chirurgicală. Grație tehnologiei avansate, tratamentele chirurgicale au evoluat rapid, iar laparoscopia a devenit „standardul de aur” în tratarea acestor afecțiuni. Intervențiile sunt mai puțin invazive, mult mai precise și, cel mai important, permit o recuperare rapidă și cu dureri minime. Femeile nu trebuie să se îngrijoreze de incizii mari și de perioade lungi de recuperare, putând reveni la viața lor de zi cu zi într-un timp foarte scurt. În plus, aceste soluții moderne nu doar că îmbunătățesc sănătatea, dar protejează și viitorul reproductiv al femeii. Despre cele mai utilizate și eficiente modalități de a scăpa de chisturi și fibroame vorbim cu dr. Dragoș Mărgăritescu, medic primar chirurgie generală la Centrul Medical Renașterea și Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, șef de lucrări UMF Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Tipuri de chisturi care pot necesita intervenție chirurgicală
Media10: Ce sunt chisturile ovariene și care sunt cele mai frecvente tipuri?
Dr. Dragoș Mărgăritescu: Chisturile sunt formațiuni tumorale cu conținut lichidian sau mixt (lichid și solid) ce apar la nivelul ovarului. Frecvența acestora variază în funcție de vârsta pacientei, factorii hormonali și predispoziția genetică. Există o gamă largă de tipuri histopatologice, însă ne vom concentra pe trei dintre cele mai frecvente, și anume: chistul hemoragic, chistul endometriozic și chistul dermoid. Chistul endometriozic conține țesut similar mucoasei uterine. El reacționează la hormonii ciclului menstrual la fel ca mucoasa uterină, ceea ce înseamnă că sângerează în timpul menstruației. Drept urmare, chistul își mărește progresiv dimensiunea. În acest caz, pacienta poate prezenta dureri premenstruale și dureri în timpul menstruației. Aceste simptome ar trebui să determine pacienta să meargă la un consult ginecologic.
În plus, chistul endometriozic poate afecta fertilitatea, multe paciente suferind de infertilitate secundară până la tratarea acestuia. Chisturile hemoragice apar prin hemoragie într-un chist folicular nerupt. Riscul este de eclatare (rupere} cu hemoragie in cavitatea abdominala, anemie si dureri intense abdominale. Chistul dermoid (teratomul ovarian) se formează încă din viața intrauterină și poate fi unilateral sau bilateral. În interiorul său se găsesc resturi embrionare, cum ar fi: păr, piele, dinți. Aceste structuri sunt înconjurate de o magma grasoasă, seboreică. Chistul dermoid crește progresiv și prezintă un risc de degenerare malignă.
Femeile supraponderale, risc crescut de a dezvolta fibrom
Media10: Ce sunt fibroamele uterine și de câte tipuri pot fi?
Dr. Dragoș Mărgăritescu: Fibroamele uterine sunt tumori benigne care se dezvoltă din miometru (țesutul muscular al uterului). Acestea se dezvolta în interiorul peretelui uterin și sunt influențate de hormonii estrogeni, motiv pentru care sunt mai frecvente în perioada reproductivă, între 30 și 50 de ani. Se estimează că 70-80% dintre femei dezvoltă fibroame, însă sunt diagnosticate doar o mică parte dintre ele, fie datorită simptomelor, fie în urma unor investigații de rutină. Fibroamele pot crește în diferite direcții, ceea ce determină clasificarea lor în: fibroame subseroase (se dezvoltă spre exteriorul uterului), fibroame intramurale (cresc în grosimea peretelui uterin), fibroame submucoase (se află aproape de mucoasa endometrială și pot afecta cavitatea uterină) fibroame pediculate. Cei mai importanți factori de risc sunt: obezitatea (colesterolul este placa turnanta in sinteza hormonilor estrogeni, așadar femeile supraponderale au un risc mai mare de a dezvolta fibroame), profilul hormonal, alimentatia și predispoziția genetică.
Când este necesară intervenția chirurgicală?
Media10: Care sunt indicațiile chirurgicale ale chisturilor ovariene și fibroamelor uterine?
Dr. Dragoș Mărgăritescu: Indicațiile chirurgicale diferă în funcție de tipul formațiunii – chist ovarian sau fibrom uterin. În cazul chisturilor ovariene, intervenția chirurgicală este necesară atunci când pacienta prezintă: durere pelvină acuta sau cronica, infertilitate, ruptura chistului, hemoragie, suspiciune de malignitate. Pentru fibroamele uterine, operația este indicată în caz de: sângerări, durere, tulburări de tranzit, precum și fenomene septice apărute în urma necrobiozei (moartea țesutului fibromatos).
Laparoscopia, „standardul de aur” în chirugia ginecologică
Media10: Cum se fac astăzi intervențiile chirurgicale din sfera ginecologică?
Dr. Dragoș Mărgăritescu: În prezent, „standardul de aur” în chirurgia ginecologică la nivel mondial este abordul laparoscopic. Această metodă oferă numeroase beneficii. În primul rând, durerea postoperatorie este mult redusă comparativ cu intervenția clasică. În al doilea rând, reintegrarea socială este mult mai rapidă, ceea ce îi oferă pacientei un confort superior. Mersul este posibil imediat, alimentația poate fi reluată rapid, iar în funcție de tipul activității profesionale, întoarcerea la muncă poate avea loc chiar din prima zi. De exemplu, o pacientă care lucrează la calculator își poate desfășura activitatea imediat. În primele patru săptămâni postoperator, se recomandă evitarea ridicării de greutăți, însă mișcarea ușoară sau alergarea moderată sunt permise. Un alt avantaj important al chirurgiei laparoscopice este reducerea duratei de spitalizare, ceea ce scade și costurile intervenției, oferind astfel un beneficiu financiar.
În anumite situații, însă, se impune utilizarea abordului prin laparotomie. Aceasta presupune incizia peretelui abdominal la nivel supraombilical pentru a permite extirparea formațiunii tumorale foarte voluminoase sau suspecte de malignitate. Prin această metodă, putem examina direct întreaga cavitate abdominală, inclusiv peritoneul, viscerele și ficatul, confirmând si continuand astfel evaluarea realizată laparoscopic. După laparotomie, durerile postoperatorii pot fi mai intense, însă terapia durerii a evoluat considerabil, oferind pacientei un confort optim. Avem la dispoziție metode eficiente de control al durerii, care pot duce chiar la absența disconfortului postoperator. Este important de menționat că durerea nu este doar o senzație fizică, ci are și un impact psihoemoțional, mai ales la pacientele tinere.
Chistectomia și anexectomia: cele mai eficiente intervenții pentru tratarea chisturilor
Media10: Care sunt cele mai frecvent utilizate și eficiente intervenții chirurgicale pentru tratarea chisturilor ovariene?
Dr. Dragoș Mărgăritescu: Principalul procedeu chirurgical utilizat este chistectomia ovariană laparoscopică. Aceasta presupune incizia capsulei ovariene și separarea chistului de țesutul ovarian sănătos. După îndepărtarea formațiunii, suprafața rămasă este electrocoagulată pentru a preveni sângerarea, de preferat folosind electrocoagulare bipolară. Dificultatea chistectomiei depinde de dimensiunea și vechimea chistului. Este esențial să se păstreze cât mai mult din parenchimul ovarian, deoarece extirparea excesivă poate reduce rezerva ovariană, afectând fertilitatea. În cazul chisturilor bilaterale, rezerva ovariană poate scădea cu până la 44%, iar în cazul celor unilaterale, cu aproximativ 33%. Procedura se realizează sub anestezie generală, prin trei mici incizii (de maximum 1 cm fiecare). Intervenția durează, în medie, între 20 de minute și o oră, în funcție de mărimea și numărul chisturilor. Principalul risc asociat intervenției este ,,spargerea” chistului intraoperator, ceea ce poate duce la răspândirea conținutului acestuia în cavitatea abdominală.
Pentru a preveni acest lucru, se utilizează un endobag, care îmbracă chistul în timpul disecției și al extracției. Alte complicații mai pot fi: sângerarea și lezarea organelor vecine. În timpul operației, dacă există suspiciunea degenerării maligne a chistului sau dimensiunile sunt mari, se face conversia la laparotomie. Recuperarea postoperatorie este mai dificilă în acest caz. Pacienta va sta internată cel puțin 48 de ore. După operație, pacienta trebuie să evite ridicarea greutăților timp de cel puțin trei luni, însă activitățile obișnuite pot fi reluate după câteva săptămâni. În anumite cazuri, precum chisturile voluminoase (peste 10-15 cm) sau suspecte de malignitate, se impune anexectomia. Această intervențiie presupune îndepărtarea ovarului și a trompei uterine de pe partea afectată. Chiar și după această procedură, pacienta poate avea șanse de sarcină, fie natural, fie prin proceduri de fertilizare asistată. Durata procedurii este de minim 30 de minute, dar se poate lungi până la o oră, în funcție de dimensiunile formațiunii, de vechimea chistului, de aderențele existente local.
Histerectomia și miomectomia pentru tratarea fibroamelor
Media10: Care sunt cele mai eficiente soluții chirurgicale pentru tratarea fibroamelor uterine?
Dr. Dragoș Mărgăritescu: Tratamentul chirurgical al fibroamelor uterine presupune două mari tipuri de intervenții: histerectomia și miomectomia. Histerectomia constă în îndepărtarea uterului, cu sau fără anexe, împreună cu fibroamele pe care le conține. Se poate efectua pe cale laparoscopică, robotică, clasică sau vaginală. Standardul actual este histerectomia laparoscopică. În cazul fibroamelor voluminoase, uterul poate fi fragmentat (morselat) pentru a fi extras mai ușor. Intervenția durează între 40 de minute – o oră. Principalele riscuri asociate acesteia sunt: hemoragia, lezarea ureterelor sau a vezicii urinare{ mai ales la pacientele cu operație de cezariană în antecedente}. Postoperator, pacienta se mobilizează în 24 de ore, este externată în 24-48 de ore, tubul de dren este suprimat în 48 de ore, iar firele se extrag la 7 zile. Reintegrarea socială se poate face după șapte zile, iar reluarea activității sexuale după trei luni, după vindecarea completă a bontului vaginal.
Dacă se practică histerectomia cu anexectomie bilaterală (îndepărtarea ovarelor), pacienta intră în menopauză chirurgicală și necesită tratament hormonal de substituție. La femeile tinere, se recomandă histerectomia interanexială cu păstrarea ovarelor și monitorizarea periodică a pacientei. Miomectomia presupune îndepărtarea exclusiv a fibroamelor și este destinată femeilor tinere care doresc să-și păstreze fertilitatea. Se poate efectua prin abord clasic sau laparoscopic, în funcție de localizarea fibroamelor. Intervenția constă în incizarea peretelui uterin, enucleerea fibromului și sutura ulterioară a musculaturii uterine. Cu cât fibroamele sunt mai mici, cu atât sunt mai ușor de îndepărtat. În cazul fibroamelor multiple sau a celor cu contact direct cu mucoasa uterină, există riscul formării de sinechii uterine, care pot afecta implantarea sarcinii. Miomectomia se face sub anestezie generală, procedura durează cel puțin o oră, iar recuperarea este rapidă.
Chisturile și fibroamele pot să reapară?
Media10: Odată ce chisturile și fibroamele au fost eliminate, există riscul de recidivă?
Dr. Dragoș Mărgăritescu: Da, există un risc de recidivă atât pentru chisturile endometriozice, cât și pentru fibroamele uterine. În cazul fibroamelor uterine, chiar dacă acestea sunt extirpate, mai pot persista celule locale, ceea ce înseamnă că pacienta poate dezvolta altele în timp. Pentru chisturile endometriozice, riscul de recidivă este strâns legat de prezența țesutului endometriozic restant. Dacă în timpul intervenției chirurgicale nu s-a îndepărtat complet tesutul endometriozic sau nu s-a cauterizat corespunzător zona afectată, există posibilitatea ca sa recidiveze chistul endometriozic sau să recidiveze focarele viscerale- intestinal, colic, vezical, ureteral. Monitorizarea periodică este esențială pentru a preveni reapariția acestor afecțiuni și pentru a interveni la timp, dacă este necesar.
Media10: Toate aceste intervenții sunt decontate de CAS?
Dr. Dragoș Mărgăritescu: Da, toate intervențiile amintite anterior sunt decontate integral de CAS. Astfel, pacientele asigurate pot beneficia de ele gratuit, pe baza biletului de trimitere de la medicul specialist.
Există riscul de infertilitate după operație?
Media10: Există situații în care pacienta să nu poată rămâne însărcinată după aceste intervenții?
Dr. Dragoș Mărgăritescu: Riscurile ca pacienta să sufere de infertilitate sunt mai frecvente în cazul miomectomiei prin lezarea mucoasei uterine. În ceea ce privește chistectomiile, acestea nu prezintă un risc semnificativ în ceea ce privește fertilitatea. Dacă pacienta are o rezervă ovariană bună, chiar dacă în urma chistectomiei aceasta poate scădea, ea nu dispare complet, iar pacienta poate continua să producă ovocite după intervenție. Totuși, în cazul miomectomiei, fibromul uterin poate afecta structura uterului și poate duce la complicații care să influențeze fertilitatea.
Media10: Multe paciente sunt speriate când li se spune că trebuie să facă o astfel de intervenție. Reprezintă un motiv de îngrijorare?
Dr. Dragoș Mărgăritescu: De cele mai multe ori, pacientele intră cu teamă în sala de operație, iar acest lucru este oarecum firesc. Această teamă este legată atât de intervenția în sine, cât și de ce va găsi medicul în timpul procedurii, de capacitatea medicului de a rezolva problema și, bineînțeles, de posibilitatea pacientei de a mai rămâne însărcinată după intervenție. Multe dintre aceste temeri sunt legate și de incertitudinea asupra rezultatului final al operației. În plus, majoritatea pacientelor care au nevoie de aceste intervenții sunt tinere, aflate în perioada fertilă, și atunci este un subiect destul de sensibil.
„Mergeți la controale ginecologice periodic”
Media10: Ce mesaj ar trebui să le transmitem femeilor în ceea ce privește prevenirea și diagnosticarea la timp a chisturilor și fibroamelor?
Dr. Dragoș Mărgăritescu: Un „take-home message” este: mergeți la controale ginecologice periodic. Acesta este cel mai important lucru. Medicul ginecolog va prelua pacienta, va face un examen complet, care poate include imagistică, teste biologice și un examen Papanicolau, pentru a depista orice problemă la timp. Un astfel de examen, efectuat periodic, previne apariția unor suferințe nedorite, iar aici vorbim de chisturi, fibroame și chiar cancer.
