Boala celiacă este o afecțiune care, de foarte multe ori, este diagnosticată târziu în viață din cauza simptomelor nespecifice. De la dureri abdominale și oboseală cronică, până la probleme de fertilitate și malnutriție, boala celiacă poate avea numeroase manifestări care să îți facă viața un adevărat calvar. Totuși, pentru a putea trăi fără probleme, este nevoie de un diagnostic cert și un tratament precis: un regim strict fără gluten. Dieta fără gluten nu doar că poate ameliora simptomele, dar poate și să îți schimbe viața, prevenind complicațiile și oferindu-ți șansa de a trăi fără durere. De ce apare boala celiacă? Cum recunoști semnele de alarmă? Ce teste te ajută să depistezi boala? Cum o ții sub control? Ce măsuri trebuie să iei? Află răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Felix Sima, medic primar gastroenterolog la Centrul Medical Prima Clinic, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Ce este boala celiaca?
Dr. Felix Sima: Boala celiacă este o afecțiune autoimună care afectează sistemul digestiv, în special intestinul subțire. Aceasta apare atunci când corpul are o reacție anormală la gluten – o proteină găsită în cereale precum: grâul, orzul și secara.
Boala celiacă. Ce înseamnă?
Media10: Cât de frecventă este această afecțiune la adulți?
Dr. Felix Sima: Boala celiacă este o afecțiune mai frecvent întâlnită decât se credea anterior. Totuși, prevalența sa poate varia în funcție de populație și de regiune. Se estimează că, în medie, 1 din 100-300 de persoane din întreaga lume poate avea boala celiacă. Multe dintre aceste cazuri pot rămâne, însă, nediagnosticate. La adulți, boala celiacă poate apărea la orice vârstă după introducerea glutenului în dietă. De cele mai multe ori, este diagnosticată între 30 și 50 de ani. Unii adulți pot prezenta simptome mai subtile sau pot confunda simptomele cu alte afecțiuni gastrointestinale, ceea ce contribuie la dificultatea diagnosticării bolii.
De ce apare boala celiacă?
Media10: Care sunt cauzele apariției bolii? Sunt anumite afecțiuni care pot crește riscul de a dezvolta această afecțiune?
Dr. Felix Sima: Boala celiacă are o etiologie complexă, implicând atât factori genetici, cât și de mediu, printre care:
- Genetica: Aproximativ 95% dintre persoanele cu boală celiacă au variante specifice ale genelor HLA-DQ2 sau HLA-DQ8. Asta înseamnă că predispoziția genetică joacă un rol semnificativ în dezvoltarea acestei afecțiuni.
- Expunerea la gluten: Boala celiacă apare atunci când o persoană sensibilă la gluten consumă produse care conțin această proteină. Expunerea precoce sau o introducere bruscă a glutenului în dieta unui copil ar putea influența riscul. Totuși, cercetările în acest domeniu sunt încă în desfășurare.
- Factorii de mediu: Anumiți factori de mediu pot influența activarea bolii, cum ar fi: infecțiile virale sau bacteriene în timpul copilăriei sau modificările în flora intestinală (microbiom).
- Afectiuni asociate: Există anumite condiții care pot crește riscul de a dezvolta boala celiacă, inclusiv: diabetul de tip 1, tiroidita autoimună (cum ar fi boala Graves sau tiroidita Hashimoto), sindromul Down, sindromul Turner, boli autoimune în general.
Semne de alarmă!
Media10: Cum recunoaștem semnele bolii? Ce simptome apar?
Dr. Felix Sima: Semnele și simptomele bolii celiace pot varia semnificativ de la o persoană la alta și pot fi ușor confundate cu alte afecțiuni. Printre cele mai comune simptome se numără cele gastrointestinale, și anume: durerile abdominale (crampe sau disconfort persistent), balonarea, diareea (scaune apoase și cu un miros neplăcut, care poate deveni cronică) sau constipația, pierderea inexplicabilă în greutate (din cauza malnutriției). Pe lângă simptomele gastrointestinale, boala celiacă poate provoca și simptome extra-intestinale. Oboseala, cauzată de deficiențele nutritive, este un simptom des întâlnit.
În plus, deficiențele nutriționale, ca urmare a malabsorbției, pot duce la anemie (de obicei, feriprivă), osteoporoză, lipsă de vitamine (vitamina D, B12). De asemenea, dermatita herpetiformă, o erupție cutanată cu vezicule și mâncărime, poate apărea pe coate, genunchi și fese. Problemele neurologice, cum ar fi durerile de cap sau neuropatia periferică, sunt și ele frecvente. În cazul femeilor, boala celiacă poate fi asociată cu infertilitate sau avorturi spontane. Alte simptome includ: anxietate sau depresie, probleme dentare. Este important de menționat că nu toate persoanele cu boala celiacă prezintă simptome evidente și, uneori, simptomele pot fi foarte subtile.
Boală celiacă sau altă afecțiune digestivă?
Media10: Cum facem diferența dintre boala celiacă și o altă patologie digestivă, mai ales că simptomele sunt adesea asemănătoare?
Dr. Felix Sima: Diferențierea între boala celiacă și alte afecțiuni digestive poate fi o provocare chiar și pentru medici, având în vedere că multe dintre simptomele acestora sunt asemănătoare. Totuși, există câteva aspecte care pot ajuta la identificarea corectă a bolii celiace. Un prim element este evaluarea simptomelor, atât din perspectiva duratei, cât și a severității acestora. Simptomele bolii celiace sunt, de obicei, persistente și pot varia în intensitate. În schimb, alte afecțiuni, precum sindromul intestinului iritabil (IBS), pot cauza episoade cu evoluție fluctuantă. În plus, vorbim și de tipurile de simptome. Boala celiacă nu provoacă doar simptome gastrointestinale, ci poate fi însoțită și de simptome extra-intestinale. Este important de menționat că doar un medic gastroenterolog poate face distincția corectă între boala celiacă și alte afecțiuni digestive, cum ar fi: sindromul intestinului iritabil, boala Crohn, colita ulceroasă, intoleranța la lactoză sau alte patologii specifice.
Boala celiacă FĂRĂ SIMPTOME. La ce să fii atent?
Media10: Sunt situații în care boala celiacă poate să nu dea simptome? Cum o recunoaștem în acest caz?
Dr. Felix Sima: Este adevărat că boala celiacă poate fi prezentă fără a provoca simptome evidente. Aceste cazuri sunt adesea denumite „boală celiacă silențioasă” sau „boală celiacă asimptomatică”. În astfel de situații, persoanele afectate pot să nu aibă simptome gastrointestinale tipice, dar pot prezenta deteriorarea mucoasei intestinale și pot dezvolta complicațiile asociate. Pentru a recunoaște boala celiacă în absența simptomelor, trebuie să urmărim câteva aspecte:
- Testele de screening: Multe persoane sunt diagnosticate cu boala celiacă în urma unor teste de screening efectuate din motive preventive, în special dacă există un istoric familial de boală celiacă sau alte afecțiuni autoimune. Testele serologice care detectează anticorpi specifici pot fi un bun punct de plecare.
- Deficiențele nutriționale: Uneori, boala celiacă este descoperită atunci când o persoană are deficiențe nutriționale asociate (anemie feriprivă, deficiență de vitamina D sau B12), iar investigațiile suplimentare pot conduce la descoperirea bolii celiace.
- Biopsia intestinală: Dacă există suspiciunea de boală celiacă pe baza simptomelor vagi, a testelor de screening sau a aspectului tipic al mucoasei duodenale la o endoscopie digestivă superioară efectuată pentru o altă patologie, o biopsie a intestinului subțire poate confirma diagnosticul, chiar și în absența simptomelor evidente.
- Reacțiile la dieta cu gluten: Anumiti pacienți pot observa o îmbunătățire a stării de sănătate în urma eliminării glutenului din dietă, chiar dacă nu aveau anterior simptome evidente. Aceasta poate fi un indiciu al prezenței bolii celiace.
- Familia și istoricul medical: În cazul unui istoric familial de boală celiacă sau alte afecțiuni autoimune, este esențial să discutăm cu medicul despre riscurile asociate și despre necesitatea efectuării unor teste de screening.
Ce alimente trebuie să eviți?
Media10: Ce alimente îi fac rău pacientului cu boală celiacă?
Dr. Felix Sima: Pentru persoanele cu boală celiacă, consumul de gluten este extrem de problematic. Glutenul este o proteină prezentă în cereale precum: grâu (toate varietățile, cum ar fi grâul durum, bulgur, semolina etc.), secară, orz. Așadar, există anumite alimente care trebuie evitate, și anume: produsele de panificație (pâine, prăjituri, biscuiți, paste, pizza etc. care conțin grâu, secară sau orz); cerealele (cereale de mic dejun care conțin gluten, fulgi de ovăz care nu sunt specificați ca fiind fără gluten, deoarece pot fi contaminați); băuturi (bere și băuturi fermentate care conțin orz); produse procesate (multe alimente procesate pot conține gluten ca aditiv: sosuri, supe, dressinguri pentru salate); alte produse (se pot găsi surse de gluten în produse lactate și mezeluri, care nu sunt, în mod obișnuit, considerate surse de gluten).
Trebuie să renunți la gluten pe totdeauna?
Media10: Este necesară adoptarea unei diete fără gluten pe viață?
Dr. Felix Sima: Pentru persoanele cu boală celiacă, respectarea unei diete stricte fără gluten este o necesitate pe termen lung și, în majoritatea cazurilor, pe viață. Chiar și o cantitate foarte mică de gluten poate provoca deteriorări ale mucoasei intestinale și simptome deranjante. Studiile au arătat că, atâta timp cât pacienții respectă o dietă fără gluten, calitatea vieții este îmbunătățită. Există, însă, și alternative la gluten. Persoanele cu boală celiacă pot consuma alimente fără gluten, cum ar fi: orez, porumb, sorg, quinoa, făină de migdale, nuci etc.
Este esențial ca persoanele cu boală celiacă să se informeze continuu despre produsele alimentare și să citească etichetele pentru a evita contaminarea încrucișată. În marile lanțuri de magazine alimentare, există secțiuni special amenajate pentru persoanele cu intoleranță la gluten. Educația și suportul comunităților pentru persoanele cu boală celiacă sunt deosebit de importante. De asemenea, este recomandată colaborarea cu un nutriționist specializat în dieta fără gluten pentru a asigura o alimentație diversificată și echilibrată, dar și pentru informații și sfaturi personalizate.
Cele mai utile teste și investigații
Media10: Cum se diagnostichează boala? Ce teste și investigații trebuie să facă pacientul?
Dr. Felix Sima: Diagnosticul bolii celiace implică mai multe etape și teste, având în vedere că simptomele pot varia și se pot suprapune cu alte afecțiuni. Primul pas în diagnostic este o consultație medicală cu un gastroenterolog. Acesta va analiza istoricul medical al pacientului, simptomele actuale, istoricul familial și va efectua un examen fizic. Următorul pas sunt testele serologice, care includ mai multe analize de sânge pentru a detecta markeri specifici bolii celiace. Printre cele mai utilizate teste se numără: anticorpii anti-transglutaminază tisulară (tTG-IgA), anticorpii anti-endomisium (EMA-IgA), anticorpii IgG anti-gliadina deamidata (DGP-IgG), IgA totală. Dacă testele serologice sunt pozitive, se recomandă efectuarea unei biopsii intestinale.
Testarea genetică pentru genele HLA-DQ2 și HLA-DQ8 poate fi utilă pentru a exclude boala celiacă, deși nu este întotdeauna necesară. Dacă aceste gene nu sunt prezente, riscul de a avea boala este extrem de scăzut. În unele cazuri, medicul poate recomanda o dietă fără gluten pentru a observa dacă simptomele se ameliorează. Este esențial ca glutenul să nu fie eliminat din dietă înainte de a efectua testele, deoarece acest lucru poate afecta rezultatele. După diagnostic, pacienții trebuie să colaboreze cu un dietetician sau nutriționist specializat pentru a învăța cum să urmeze o dietă strictă fără gluten.
Mulți pacienți trăiesc cu boala fără să știe că o au
Media10: De multe ori, pacienții nu știu că au această afecțiune și află târziu în viață. De ce se întâmplă asta?
Dr. Felix Sima: Boala celiacă este o afecțiune care poate fi adesea nediagnosticată sau diagnosticată cu întârziere, și sunt câteva motive pentru care se întâmplă acest lucru:
- Simptome nespecifice: Simptomele bolii celiace pot varia foarte mult de la o persoană la alta și sunt adesea similare cu cele ale altor afecțiuni digestive sau sistemice, cum ar fi: sindromul intestinului iritabil, boala Crohn sau chiar depresia. Din cauza diversității si lipsei de specificitate a simptomatologiei, pacienții pot ignora aceste simptome sau le pot atribui altor cauze.
- Prezența simptomelor subtile sau a bolii asimptomatice: Unii pacienți pot avea forme de boală celiacă care nu provoacă simptome evidente. Aceasta este cunoscută sub numele de „boală celiacă silențioasă” sau asimptomatică. În aceste cazuri, persoanele poate nu sunt conștiente că au boala, chiar dacă mucoasa intestinului subțire poate fi afectata.
- Lipsa conștientizării: Multe persoane nu sunt informate despre afecțiune sau despre importanța testării, mai ales dacă nu au un istoric familial de boală celiacă. Aceasta duce frecvent la subdiagnosticare. În plus, nu toți medicii sunt familiarizați cu boala celiacă și simptomele pot fi interpretate greșit. Pacienții pot fi diagnosticați cu alte afecțiuni sau pot primi tratamente care nu abordează cauza principală. Mai mult, unele persoane nu caută ajutorul medical corespunzător din cauza stigmatului asociat cu afecțiunile gastrointestinale.
- Dificultăți în accesarea testelor: Uneori, pacienții pot întâlni obstacole în accesarea testelor adecvate sau a unui specialist în gastroenterologie, din cauza sistemului de sănătate sau a limitărilor financiare.
- Evoluția graduală a bolii: Boala celiacă poate evolua treptat, iar simptomele pot apărea pe parcursul mai multor ani, ceea ce face mai greu pentru pacienți să identifice o legătură între dieta lor și simptomele experimentate.
Cum se tratează?
Media10: Care sunt soluțiile de tratament ale bolii și cât de eficiente sunt acestea în gestionarea simptomelor? Pacientul se poate vindeca?
Dr. Felix Sima: Boala celiacă este o afecțiune autoimună cronică. Asta înseamnă că nu poate fi „vindecată” în sensul tradițional. Totuși, poate fi gestionată foarte eficient printr-o dietă strictă fără gluten. Cea mai eficientă și utilizată soluție de tratament pentru boala celiacă este adoptarea unei diete fără gluten pe toată durata vieții. Acest lucru are numeroase avantaje pentru pacient. Dintre acestea putem aminti: ameliorarea rapidă a simptomelor gastrointestinale (în câteva zile sau săptămâni de la eliminarea glutenului din dietă), vindecarea mucoasei intestinale și prevenirea complicațiilor. Unii pacienți pot necesita suplimente pentru a corecta deficiențele nutriționale cauzate de malabsorbție (fier, calciu, vitamina D, B12). Acestea sunt adesea recomandate în perioada inițială a dietei fără gluten.
Pe măsură ce pacienții se adaptează la dieta fără gluten, este important să fie monitorizați de către medicul gastroenterolog și de către nutriționist. Astfel, se poate evalua starea nutrițională și recuperarea mucoasei intestinale. Deși boala celiacă nu poate fi „vindecată”, majoritatea pacienților pot trăi o viață sănătoasă și fără simptome prin respectarea riguroasă a unei diete fără gluten. Eficiența acestei abordări a fost bine documentată. Majoritatea pacienților observă o ameliorare semnificativă a stării generale și a calității vieții.
Ce să faci dacă ai mâncat din greșeală un aliment cu gluten
Media10: Ce se întâmplă dacă pacientul consumă din greșeală un aliment cu gluten? Tratamentul poate fi ineficient în acest caz?
Dr. Felix Sima: Dacă un pacient cu boala celiacă consumă din greșeală un aliment cu gluten, pot apărea reacții imediate precum: dureri abdominale, balonare, diaree, vărsături sau oboseală. De asemenea, sistemul imunitar poate reacționa, atacând mucoasa intestinului subțire. Acest lucru duce la inflamație și deteriorarea vilozităților intestinale, esențiale pentru absorbția nutrienților. Pe termen lung, consumul accidental de gluten poate întârzia recuperarea mucoasei intestinale. Acest lucru duce la malnutriție și deficiențe de vitamine.
Tratamentul rămâne dieta strictă fără gluten. În caz de expunere accidentală, pacienții trebuie să monitorizeze simptomele, să se hidrateze corespunzător și, dacă este necesar, să administreze suplimente nutritive. Pentru prevenirea contaminării cu gluten, este esențial să se citească etichetele alimentelor. De asemenea, e nevoie să se comunice clar necesitatea unei diete fără gluten în spațiile publice. Deși un episod accidental nu anulează efectele dietei, este important ca pacienții să fie vigilenți și să apeleze la un specialist dacă simptomele se agravează.
Boala celiacă netratată poate cauza complicații
Media10: La ce complicatii se poate ajunge dacă boala celiacă nu este diagnosticată și tratată la timp?
Dr. Felix Sima: Dacă boala celiacă nu este diagnosticată și dieta instituită în timp util, pot apărea o serie de complicații care afectează sănătatea generală a individului. Cele mai frecvente complicații asociate cu boala celiacă netratată sunt: deficiențe ponderale și de anumiți nutrienți; osteoporoză și osteopenie; boli severe ale intestinului (enteropatie cu limfocite T); neuropatie periferică; tulburări cognitive (dificultăți de concentrare și „ceață mentală”); risc crescut de limfom, cancer esofagian sau gastric; anxietate și depresie; probleme de reproducere.
