Metapneumovirusul uman (hMPV) este un virus respirator descoperit în 2001, care provoacă infecții respiratorii, mai ales la copii, vârstnici și persoanele cu imunitate scăzută. În prezent, în China se observă o creștere a infecțiilor respiratorii acute, inclusiv a celor cauzate de hMPV. Recent, a fost confirmat primul caz de hMPV și în România. Spre deosebire de coronavirusul care a provocat pandemia COVID-19 în 2020, HMPV este un virus cunoscut, cu riscuri și contramăsuri stabilite. Ce este acest virus? De ce apare? Cum se poate depista? Ce soluții există pentru a te proteja? Află răspunsurile de la dr. Anca Duduveche, asistent universitar la UMF Craiova și medic specialist boli infecțioase.
Ce este metapneumovirusul uman?
Metapneumovirusul uman este un virus respirator care, deși mai puțin cunoscut decât gripa sau COVID-19, joacă un rol important în epidemiologia bolilor respiratorii. Acesta afectează atât copiii, cât și adulții, fiind adesea responsabil pentru infecții severe la categoriile vulnerabile. Descoperirea sa relativ recentă a deschis noi perspective în înțelegerea virusurilor respiratorii, mai ales datorită similitudinilor cu alte agenți patogeni din aceeași familie. Cu toate acestea, hMPV a fost prezent în populație cu mult înainte de a fi identificat oficial, ridicând întrebări despre modul de transmitere și impactul său asupra sănătății publice globale.
„Metapneumovirusul uman (hMPV) este un agent patogen respirator viral, care a fost inclus în familia Pneumoviridae împreună cu virusul respirator sincițial (RSV). Metapneumovirusul uman nu este un virus nou. A fost identificat pentru prima dată în 2001 în Olanda. Studiile sugerează că hMPV a fost responsabil pentru infecții ale tractului respirator de cel puțin 60 de ani, cu o distribuție la nivel mondial”, explică dr. Anca Duduveche.
Când apare infecția cu metapneumovirus?
În fiecare an, sezonul rece aduce cu sine o creștere a numărului de infecții respiratorii. Metapneumovirusul uman este unul dintre virusurile care circulă intens în această perioadă, fiind favorizat de condițiile de mediu, precum temperaturile scăzute și umiditatea redusă. Aceste condiții creează un spațiu propice pentru supraviețuirea virusului și pentru răspândirea acestuia în comunitate. Copiii sunt deosebit de vulnerabili, deoarece sistemul lor imunitar nu este complet dezvoltat, iar contactul frecvent cu alți copii în grădinițe și școli facilitează transmiterea.
„Infecțiile cu hMPV, fiind întâlnite pe tot globul, sunt mai frecvente iarna și apar precoce în timpul copilăriei. Anticorpii serici împotriva virusului sunt prezenți la aproape toți copiii până la vârsta de cinci ani. Acest virus se transmite prin picături respiratorii atunci când o persoană infectată tușește sau strănută, prin contact direct cu o persoană infectată sau prin atingerea suprafețelor contaminate și apoi atingerea feței”, spune dr. Anca Duduveche, asistent universitar la UMF Craiova și medic specialist boli infecțioase.
Cine sunt categoriile la risc?
Metapneumovirusul uman poate afecta pe oricine. Există, însă, anumite categorii de persoane care sunt mult mai expuse riscului de a dezvolta forme severe ale bolii. Acestea includ copiii mici, ale căror sisteme imunitare sunt încă în formare, și vârstnicii, care pot avea alte afecțiuni preexistente ce le slăbesc rezistența. În plus, persoanele cu boli cronice sau imunosupresie sunt extrem de vulnerabile. Pentru aceste grupuri, o infecție aparent banală cu hMPV poate duce la complicații grave.
„Metapneumovirusul uman poate provoca infecții la toate grupele de vârstă. Boala simptomatică apare, cel mai adesea, la copiii mici sau la vârstnici. Gazdele imunocompromise (pacienți cu neoplazii, malignități hematologice, pacienții cu transplant de celule hematopoietice, pacienții cu infecție cu HIV) sunt, de asemenea, mai susceptibile la infecții severe și cu un curs mai prelungit din cauza clearance-ului (eliminării) slab al virusului. La pacienții care necesită spitalizare, manifestările clinice pot fi asociate bronșiolitei, exacerbări ale astmului, pneumonie severă și sindrom de detresă respiratorie acută”, afirmă medicul specialist.
Semnele care trebuie să te trimită la medic
Simptomele infecției cu metapneumovirus sunt adesea similare cu cele ale altor infecții respiratorii, ceea ce poate îngreuna diagnosticarea. Cu toate acestea, durata și intensitatea simptomelor pot varia în funcție de starea generală de sănătate a pacientului. În timp ce unii pot avea doar o răceală ușoară, alții pot dezvolta complicații severe. Acest lucru este valabil mai ales în cazul persoanelor care au afecțiuni respiratorii preexistente. Tusea persistentă, wheezing-ul și dificultățile de respirație sunt semne de alarmă. Acestea ar trebui să determine pacientul să se prezinte la medic pentru testare.
„După o perioadă de incubație de cinci până la nouă zile, pacienții pot prezenta: tuse, congestie nazală, wheezing, dispnee, rinoree, febră. La mulți pacienți, wheezing-ul durează câteva zile. Totuși, persoanele cu antecedente de boli ale căilor respiratorii pot prezenta wheezing și tuse timp de mai multe zile sau chiar câteva săptămâni. În acest caz, este important ca pacientul să se prezinte la medic”, detaliază dr. Anca Duduveche, asistent universitar la UMF Craiova și medic specialist boli infecțioase.
Cum se diagnostichează virusul?
Diagnosticul precis al infecțiilor respiratorii este crucial. De multe ori, simptomele pot fi similare între diferite boli virale sau bacteriene. O identificare corectă ajută la prevenirea tratamentelor inutile. De exemplu administrarea de antibiotice, care nu au efect asupra virusurilor și pot contribui la rezistența antimicrobiană. În plus, un diagnostic rapid permite izolarea eficientă a pacienților contagioși. Astfel, se reduce riscul de răspândire a virusului, mai ales în spitale, unde se află persoane vulnerabile. Tehnologia modernă, cum ar fi RT-PCR, a devenit un instrument indispensabil în acest proces. Aceasta oferă rezultate precise și contribuie la gestionarea adecvată a cazurilor.
„Testarea pentru a obține un diagnostic specific de infecție cu hMPV în cazul unei boli severe ale tractului respirator este esențială pentru a evita administrarea inutilă de antibiotice și pentru a asigura izolarea adecvată a pacienților în spital. RT-PCR reprezintă cea mai sensibilă metodă de diagnosticare a infecției cu hMPV. Alte investigații, precum radiografiile toracice, nu oferă rezultate specifice pentru această infecție, dar pot evidenția opacități perihilare, hiperinflație sau atelectazie. Hemoleucograma poate indica un număr redus de limfocite în sângele periferic și un număr crescut de monocite. Totuși, aceste modificări nu sunt suficiente pentru a diferenția infecția bacteriană de cea virală sau pentru a distinge hMPV de alte infecții virale respiratorii”, spune medicul.
Primul caz confirmat în România
În România, metapneumovirusul uman nu a fost o prioritate de sănătate publică până în prezent. Adesea, era confundat cu alte infecții respiratorii virale. Totuși, în contextul intensificării circulației virusurilor respiratorii în sezonul rece, identificarea primelor cazuri de hMPV a atras atenția asupra importanței monitorizării acestui agent patogen. Identificarea rapidă și izolarea pacienților cu hMPV sunt esențiale pentru a preveni răspândirea virusului, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile.
„Primul caz a fost confirmat miercuri, 8 ianuarie 2025, la Oradea, la o pacientă cu comorbidități, fără istoric de călătorie în exteriorul țării. Până în acest moment, nu sunt înregistrate cazuri în Craiova”, declară dr. Anca Duduveche, asistent universitar la UMF Craiova și medic specialist boli infecțioase.
Cum se diferențiază hMPV de alte infecții respiratorii?
Metapneumovirusul uman este adesea confundat cu alte infecții respiratorii, cum ar fi gripa sau COVID-19, din cauza similitudinii simptomelor. Totuși, există câteva diferențe subtile care pot ajuta la orientarea diagnosticului. Spre exemplu, gripa are un debut mai brusc, iar COVID-19 este frecvent asociat cu pierderea mirosului (anosmie). În cazul hMPV, bronșiolita și pneumonia sunt mai frecvente la copii, ceea ce poate fi un indiciu important pentru medici.
„Deși infecțiile cu metapneumovirus, gripă și COVID-19 pot fi, de multe ori, greu de diferențiat clinic din cauza simptomelor similare (tuse, febră, dificultăți de respirație), elemente precum debutul mai brusc la gripă, anosmia frecventă în COVID-19 sau frecvența mai mare a bronșiolitelor/pneumoniilor la copii în cazul hMPV pot orienta diagnosticul. Cu toate acestea, diagnosticul cert necesită teste specifice de laborator. În această perioadă a anului, domină cazurile de gripă, pneumonie și infecții virale”, explică medicul.
Cum influențează sezonul rece răspândirea virusului?
Sezonul rece favorizează răspândirea metapneumovirusului uman din mai multe motive. Pe lângă faptul că oamenii petrec mai mult timp în spații închise, aerul uscat specific iernii afectează mucoasele căilor respiratorii. Prin urmare, devin mai vulnerabile la infecții. În plus, circulația intensă a altor virusuri respiratorii poate duce la coinfecții care slăbesc și mai mult sistemul imunitar.
„Există câțiva factori care explică de ce răspândirea metapneumovirusului este favorizată de lunile de iarnă. În primul rând, vorbim de creșterea timpului petrecut în spații închise, unde ventilația este adesea mai redusă. Acest lucru favorizează apropierea fizică și crește probabilitatea ca picăturile respiratorii să fie inhalate de alte persoane. În al doilea rând, vorbim de umiditatea mai scăzută. Aerul uscat din timpul iernii poate afecta mucoasele căilor respiratorii, făcându-le mai vulnerabile la infecții. În al treielea rând, discutăm de variații sezoniere în răspunsul imun. În lunile reci, organismul nostru poate avea un răspuns imun mai scăzut. De asemenea, vorbim și de coinfecții și aglomerări. Coinfecțiile pot slăbi suplimentar imunitatea și pot facilita transmiterea virusurilor respiratorii, inclusiv metapneumovirusul. De asemenea, locurile aglomerate (grădinițe, școli, birouri) devin puncte de transmitere a virusurilor respiratorii se pot răspândi rapid”, precizează dr. Anca Duduveche.
Tratament împotriva virusului
Gestionarea unei infecții respiratorii, cum este cea cauzată de metapneumovirusul uman, necesită o abordare adaptată fiecărui pacient. Pentru alte boli virale există tratamente antivirale specifice. În cazul hMPV, însă, intervențiile medicale se concentrează pe sprijinirea organismului în lupta împotriva virusului. În același timp, ajută la reducerea disconfortului cauzat de simptome. Acest tip de tratament, denumit simptomatic, este esențial pentru a preveni complicațiile. Măsurile simple, dar eficiente, precum hidratarea, odihna și o dietă echilibrată, pot face o diferență semnificativă în recuperarea pacienților.
„Tratamentul infecției cu metapneumovirus uman (hMPV) este unul de susținere, axat pe ameliorarea simptomelor și sprijinirea organismului în procesul de vindecare. Acesta variază în funcție de severitatea manifestărilor clinice și de vârsta sau starea generală de sănătate a pacientului. În formele ușoare sau moderate, măsurile de bază includ hidratarea corespunzătoare pentru a preveni deshidratarea cauzată de febră sau congestie, odihna adecvată pentru a permite sistemului imunitar să lupte eficient împotriva virusului și o alimentație echilibrată, bogată în vitamine și minerale, pentru a susține refacerea organismului. În cazurile mai severe, în special la pacienții vulnerabili, cum ar fi cei cu boli cronice sau imunocompromiși, poate fi necesară spitalizarea”, spune dr. Anca Duduveche, asistent universitar la UMF Craiova și medic specialist boli infecțioase.
Virusul hMPV la copii
Copiii reprezintă o categorie deosebit de vulnerabilă la infecțiile respiratorii, iar metapneumovirusul uman nu face excepție. Din cauza contactului frecvent în colectivități precum grădinițele și școlile, aceștia pot deveni vectori importanți pentru răspândirea virusului, chiar și după ce simptomele acute au dispărut. De aceea, este important ca părinții să fie informați cu privire la eliminarea virusului și a perioadei de incubație pentru a preveni răspândirea infecției. Măsurile de precauție și educarea părinților cu privire la gestionarea convalescenței pot reduce semnificativ riscul de transmitere în comunitate.
„Copilul cu infecție cu hMPV elimină virusul timp de multe zile (și probabil săptămâni în unele cazuri). De asemenea, sugarii sau copiii care sunt diagnosticați cu hMPV pot prezenta un risc de transmitere a virusului după externare. Deoarece infecția cu hΜPV este omniprezentă în copilărie, odată ce copiii și-au rezolvat boala acută, li se permite să se întoarcă la grădiniță sau la școală. Pacienții compromiși de orice vârstă ar trebui să evite contactul cu copiii în timpul infecției acute cu hMPV și a convalescenței precoce”, declară medicul specialist.
Cum te protejezi?
Metapneumovirusul uman reprezintă o provocare pentru sănătatea publică, mai ales în sezonul rece, când riscul de infecție crește semnificativ. Deși nu este un virus nou, hMPV continuă să fie subdiagnosticat, ceea ce poate duce la complicații severe, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile. Prin măsuri simple de prevenție și diagnostic corect, impactul acestui virus poate fi redus considerabil. Dr. Anca Duduveche, asistent universitar la UMF Craiova și medic specialist boli infecțioase, precizează care sunt cele mai importante reguli de prevenție care trebuie respectate pentru a reduce riscul de infecție:
- Igiena riguroasă a mâinilor: Spălați-vă frecvent mâinile cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde. Dacă nu aveți acces la apă și săpun, utilizați un dezinfectant pe bază de alcool cu o concentrație de minimum 60%.
- Eticheta tusei și strănutului: Acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel de unică folosință atunci când tușiți sau strănutați, apoi aruncați-l imediat într-un coș de gunoi. Dacă nu aveți un șervețel la îndemână, tușiți sau strănutați în pliul cotului, nu în palme. După aceea, spălați-vă sau dezinfectați mâinile.
- Evitarea aglomerațiilor și a contactului cu persoane bolnave: Încercați să limitați expunerea în spații aglomerate, mai ales în timpul sezonului rece, când circulația virusurilor respiratorii este mai intensă.
- Aerisirea și curățarea spațiilor interioare: Mențineți o bună ventilație a spațiilor interioare și curățați regulat suprafețele atinse frecvent.
- Adoptarea unui stil de viață sănătos: Odihniți-vă suficient, adoptați o alimentație echilibrată, hidratați-vă corespunzător și includeți activitatea fizică în rutina zilnică.
- Curățarea jucăriilor și a obiectelor frecvent utilizate de copii: Spălați și dezinfectați regulat jucăriile și alte obiecte pe care copiii le manevrează des.
În lipsa unui vaccin disponibil pentru metapneumovirusul uman, prevenția rămâne cea mai eficientă metodă de protecție.
„În prezent, nu există un vaccin aprobat și disponibil împotriva metapneumovirusului uman. Cercetările pentru dezvoltarea unui vaccin sunt în desfășurare, însă acesta nu este încă disponibil pe piață”, concluzionează medicul.
