Cancerul de colon reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu o incidență în continuă creștere la nivel global. Deși această afecțiune este asociată cu vârsta înaintată, din ce în ce mai multe cazuri sunt diagnosticate și la persoanele tinere, ceea ce face ca prevenția și depistarea precoce să fie esențiale. În România, ca și în multe alte țări, cancerul de colon reprezintă una dintre principalele cauze de deces prin cancer. De aceea, conștientizarea factorilor de risc și a semnelor timpurii ale bolii poate salva vieți. De ce apare cancerul de colon? Cum poți depista boala din timp? Ce măsuri trebuie să iei? Află răspunsurile de la conf. univ. dr. Sergiu Marian Cazacu, medic primar gastroenterologie și medicină internă la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Cancerul de colon este o afecțiune malignă care afectează colonul și rectul. Este una dintre cele mai frecvente forme de cancer din întreaga lume. În multe cazuri, cancerul de colon se dezvoltă lent, având o perioadă lungă de incubație înainte de a deveni simptomatic. Asta înseamnă că, în stadii incipiente, boala poate să nu prezinte semne evidente, ceea ce face ca depistarea timpurie să fie extrem de importantă. Pe măsură ce boala avansează, simptomele devin din ce în ce mai evidente, iar tratamentul devine mult mai dificil și mai costisitor. Astfel, prevenția și educația sunt esențiale pentru reducerea riscurilor și pentru îmbunătățirea șanselor de tratament eficient.
„Cancerul de colon și de rect reprezintă cea mai frecventă tumoră malignă a tubului digestiv. Din păcate, la ora actuală, această afecțiune apare și la persoanele tinere. Întâlnim pacienți sub 50 de ani, câteodată sub 40 de ani și în cazuri excepționale chiar sub 30 de ani. Din acest motiv, trebuie să luăm măsuri de prevenție și depistare precoce”, explică conf. univ. dr. Sergiu Marian Cazacu.
Tipuri de cancer de colon
Cancerul de colon poate fi clasificat în mai multe tipuri, în funcție de locația și natura tumorii, dar și de stadiul de dezvoltare al acesteia. De obicei, este vorba de tumori care se formează în celulele epiteliale ale colonului, dar există și forme mai rare care provin din țesuturi subepiteliale. Aceste tumori se pot dezvolta în mod diferit. Unele dintre ele pot rămâne benigne pentru o perioadă lungă de timp, înainte de a se transforma în cancere maligne. De asemenea, tipul de cancer de colon este determinat și de gradul de diferențiere al celulelor tumorale. Tumorile mai slab diferențiate sunt, în general, mai agresive și se răspândesc mai rapid. De aceea, identificarea tipului specific de tumoră este esențială pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat.
„Termenul de cancer de colon include leziuni epiteliale (carcinoame) și leziuni subepiteliale (limfoame, tumori stromale, tumori ale țesutului conjunctiv). După aceea, vorbim de tumori aflate în diverse stadii de evoluție, în funcție de momentul diagnosticului. Cu cât sunt mai avansate, cu atât sunt mai greu de tratat. Există tipuri histopatologice diferite în funcție de gradul de diferențiere. Tumorile slab diferențiate sunt mult mai agresive, dar, în principiu, sunt mai multe forme de cancer de colon. Cel mai frecvent tip este carcinomul, adică tumora care se dezvoltă din epiteliul intern al tubului digestiv”, spune conf. univ. dr. Sergiu Marian Cazacu, medic primar gastroenterologie și medicină internă la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Cei mai importanți factori de risc
Cancerul de colon este o boală care are la bază o multitudine de factori de risc. Unul dintre cei mai importanți factori de risc este predispoziția genetică. Persoanele care au un istoric familial de cancer de colon sau alte tipuri de cancer colorectal sunt mult mai susceptibile să dezvolte această boală. Pe lângă factorii genetici, alimentația joacă un rol esențial. Dietele bogate în grăsimi saturate și carne roșie procesată, dar sărace în fibre, pot contribui la dezvoltarea cancerului de colon. De asemenea, stilul de viață nesănătos, caracterizat prin fumat și consum excesiv de alcool, crește riscul de apariție a acestui tip de cancer. Un alt factor important este vârsta, riscul de cancer de colon crescând semnificativ după 50 de ani.
„În niciun tip de cancer nu se cunoaște cu certitudine cauza. De obicei, aceasta nu este unică, ci vorbim de o etiologie multifactorială. În cancerul de colon, un rol important îl are, în primul rând, factorul genetic. Avem o zestre de gene pe care le moștenim de la părinții noștri și de la ceilalți înaintași. În funcție de acest lucru, pe măsură ce trece timpul, anomaliile la acest nivel predispun la apariția cancerului de colon. În al doilea rând, alimentația este și ea implicată în apariția cancerului de colon. Dezvoltarea populației umane în ritm alert a dus la necesitatea alimentației industrializate. Tot ce mâncăm este semiprocesat și procesat. În al treilea rând, vorbim și de vicii, cum ar fi: fumatul, consumul de alcool, care sunt factori de risc importanți pentru carcinogenza colorectală”, precizează medicul.
Prezența polipilor colonici crește riscul de cancer
Un alt factor important în dezvoltarea cancerului de colon este prezența polipilor colonici. Polipii sunt, de obicei, asimptomatici. Acest lucru face ca mulți pacienți să nu fie conștienți de prezența lor până când se transformă într-o formă de cancer. De asemenea, polipii pot fi detectați relativ ușor printr-o colonoscopie, motiv pentru care este esențial ca persoanele cu risc să efectueze examene periodice. Deși nu toți polipii se vor transforma în cancer, riscul crește semnificativ pe măsură ce aceștia devin mai mari.
„Majoritatea cancerelor de colon se dezvoltă din polipi. Polipii sunt niște leziuni benigne, cât un vârf de deget, cunoscute științific sub denumirea de adenoame. Aceste adenoame încep să apară pe la 40-50 de ani. Pe măsură ce cresc în dimensiuni și capătă o structură de tip vilos, tubulo-vilos sau serat la examenul histopatologic, unele dintre aceste tumori ajung să dezvolte insule de carcinom”, afirmă conf. univ. dr. Sergiu Marian Cazacu.
Boala inflamatorie intestinală: factor de risc
Bolile inflamatorii intestinale, cum ar fi colita ulcerativă sau boala Crohn, sunt afecțiuni cronice care pot crește semnificativ riscul de cancer de colon. Aceste boli provoacă inflamații persistente ale mucoasei intestinale, ceea ce poate duce la modificări celulare și la dezvoltarea unor tumori maligne pe termen lung. Deși aceste afecțiuni nu sunt foarte frecvente, pacienții care le au trebuie să fie monitorizați regulat pentru a detecta din timp orice semne de cancer.
„Avem și entitatea numită boală inflamatorie intestinală. Această afecțiune se caracterizează, de obicei, prin diaree și sângerări. Pe termen lung, mai ales dacă sunt active și nu reușim să vindecăm mucoasa, bolile inflamatorii intestinale sunt asociate cu risc crescut de cancer de colon”, avertizează medicul.
Recunoaște semnele din timp!
Deși cancerul de colon poate evolua fără simptome evidente în stadiile incipiente, pe măsură ce boala progresează, apar semne care pot indica o problemă serioasă. Modificările tranzitului intestinal sunt printre cele mai frecvente semne care trebuie să atragă atenția. Constipația persistentă, diareea inexplicabilă sau schimbările în consistența scaunelor pot fi manifestări ale unei afecțiuni digestive care necesită investigații suplimentare. Este esențial ca persoanele care observă astfel de simptome să nu le ignore și să consulte un medic pentru a exclude riscurile unui cancer de colon. Aceste simptome pot fi semnale de alarmă care, dacă sunt detectate la timp, pot contribui la diagnosticarea precoce și la un tratament mai eficient.
„Cele mai frecvente manifestări sunt legate de problemele cu tranzitul intestinal, cum ar fi constipația recentă, sindromul diareic recent instalat sau sângerările. Sângerarea este un simptom de alarmă, care impune efectuarea unei colonoscopii”, spune conf. univ. dr. Sergiu Marian Cazacu, medic primar gastroenterologie și medicină internă la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Colonoscopia: cea mai importantă investigație
Diagnosticarea cancerului de colon este un proces complex, care implică mai multe tehnici și proceduri medicale. Deși există diverse metode imagistice și biologice care pot ajuta la identificarea leziunilor, colonoscopia rămâne cea mai precisă și eficientă metodă de diagnostic. Aceasta permite vizualizarea directă a colonului și prelevarea de probe pentru a confirma prezența unei tumori. În cazul în care colonoscopia nu poate fi realizată, se pot folosi și alte tipuri de investigații. Uneori, cancerul este depistat chiar și întâmplător în urma analizelor de rutină.
„Colonoscopia reprezintă standardul de aur în diagnosticul cancerului de colon. Cu ajutorul ei, putem vedea cel mai bine tumora. De asemenea, permite prelevarea de biopsii pentru examenul histopatologic. Pe lângă colonoscopie, există și alte metode care pot ajuta în diagnosticarea tumorii, însă acestea sunt folosite mai rar, în cazuri excepționale, cum ar fi: irigografia (un fel de clismă cu bariu), examinarea cu videocapsulă de colon, CT, RMN. Există și metode biologice, biochimice de diagnostic. De exemplu, facem analizele uzuale și vedem că pacientul are anemie, are un sindrom biologic inflamator sau un marker tumoral mare”, declară medicul.
Ce măsuri poți lua pentru a „surprinde” boala din timp?
Prevenția este cheia în combaterea cancerului de colon, iar educația și screening-ul sunt esențiale pentru depistarea precoce. Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, evitarea fumatului și consumul moderat de alcool, poate reduce semnificativ riscul de apariție a cancerului de colon. De asemenea, este important să fii atent la semnele bolii și să nu amâni vizitele la medic. Prevenția și diagnosticarea precoce pot face diferența între viață și moarte.
„Cel mai important lucru este ca pacienții să fie educați și să se implementeze strategii de screening pentru depistare precoce. Sunt niște pași în acest sens, inclusiv în România. O altă strategie de prevenție este reprezentată de schimbarea stilului de viață, iar aici vorbim inclusiv de schimbarea alimentației. Aceasta se face pe termen lung, însă este destul de dificil de implementat. Trecerea la o alimentație eco și reducerea nivelului de poluare au un rol important în acest sens. Din păcate, cine s-a obișnuit să mănânce anumite alimente își schimbă foarte greu aceste obiceiuri. Nu mâncăm suficiente fructe și legume proaspete, nu știm întotdeauna sursa alimentelor, cât de „contaminate” sunt, și atunci aceasta este o limită majoră. De asemenea, trebuie să renunțăm la fumat și să consumăm alcool cu moderație”, concluzionează conf. univ. dr. Sergiu Marian Cazacu, medic primar gastroenterologie și medicină internă la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
