Inflamația cronică este un „dușman tăcut” al organismului, care poate afecta aproape fiecare sistem al corpului, fără a da semne evidente. De la dureri persistente și oboseală inexplicabilă, până la afecțiuni mai grave, inflamația cronică poate fi o cauză ascunsă a multor probleme de sănătate. De ce apare inflamația în organism? Ce factori pot contribui la cronicizarea inflamației? Cum poate stilul de viață să favorizeze întreținerea acesteia? Ce soluții există pentru a gestiona inflamația cronică? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Mircea Forțofoiu, medic primar medicină internă și gastroenteologie, șeful clinicii Medicală II de la Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Ce este inflamația din organism și când apare?
Dr. Mircea Forțofoiu: Inflamația este, de fapt, un răspuns natural al organismului la diverși factori precum: infecțiile, iritațiile sau leziunile. În cadrul acestui proces, se activează diverse mecanisme și celule ale sistemului imunitar. Prin intermediul vaselor sanguine, fluxul de sânge transportă substanțe specifice către zona afectată. Printre acestea se numără și citokinele, care joacă un rol important în răspunsul inflamator. Vasele de sânge din zona afectată suferă un proces de vasodilatație, ceea ce duce la creșterea fluxului sanguin în regiunea respectivă.
Cum se caracterizează inflamația cronică?
Media10: Cum putem face diferența între o inflamație acută și una cronică?
Dr. Mircea Forțofoiu: Inflamația acută se manifestă prin semnele clasice, cunoscute drept semne celsiene, și anume: durere, eritem (roșeață), căldură locală, tumefacție (umflare), afectarea funcțională a zonei respective. Durerea este unul dintre principalele semne, iar afectarea funcțională determină pacientul, de obicei, să se prezinte rapid la medic, fiind relativ ușor de diagnosticat. În schimb, inflamația cronică este percepută, mai degrabă, ca o jenă sau o durere difuză, care persistă pe o perioadă mai lungă de timp. Pacientul tinde să o neglijeze și, de obicei, se prezintă la medic doar în momentele de acutizare. Diferențierea dintre cele două tipuri de inflamație depinde și de profunzimea procesului inflamator și de zona în care acesta apare.
De exemplu, unele procese inflamatorii se pot dezvolta în organe parenchimatoase. Astfel, progresia lor lentă face pacientul să ajungă la medic într-un stadiu avansat. În schimb, un proces inflamator acut, cauzat de infecții acute, se manifestă rapid și sever, fiind însoțit de simptome precum febră și durere intensă. Aceste manifestări determină pacientul să recunoască gravitatea situației și să solicite ajutor medical. De asemenea, o inflamație cronică poate trece prin episoade de acutizare, ceea ce complică și mai mult tabloul clinic.
Factori de risc pentru dezvoltarea inflamației cronice
Media10: Care sunt cauzele dezvoltării inflamației cronice în organism?
Dr. Mircea Forțofoiu: Inflamația cronică poate apărea din cauza unei varietăți de factori. Printre aceștia se numără: dezechilibrele metabolice, cum ar fi un raport anormal al grăsimilor în organism; stresul mental prelungit; consumul de alimente care cresc nivelul de insulină; lipsa somnului; expunerea la toxine din mediu; prezența unor bacterii nocive și acumularea excesivă de celule adipoase. De asemenea, sensibilitățile alimentare joacă un rol important, contribuind la declanșarea și menținerea inflamației. Toți acești factori pot duce la instalarea unui proces inflamator persistent, care, în timp, devine cronic.
Cum poate stilul de viață să favorizeze inflamația?
Media10: Care sunt obiceiurile de viață ce contribuie cel mai mult la declanșarea inflamației cronice?
Dr. Mircea Forțofoiu: Stilul de viață are un impact semnificativ asupra apariției și agravării inflamației, contribuind adesea la cronicizarea acesteia. În primul rând, dacă vorbim de obiceiurile nocive, cum ar fi fumatul, lucrurile sunt clare: fumul de tutun este un iritant puternic. Atunci când inhalăm fum în arborele traheo-bronșic și în căile respiratorii superioare, inflamația este inevitabilă. În al doilea rând, din punct de vedere al alimentației, problemele sunt frecvent asociate cu terenurile atopice. Persoanele cu intoleranțe alimentare sau predispoziții atopice dezvoltă inflamații prin mecanisme imunitare. În plus, descompunerea lentă a alimentelor în intestin poate duce la inflamații de lungă durată, care rămân nedetectate ani de zile până când simptomele devin evidente.
În al treilea rând, lipsa somnului are un impact devastator asupra sistemului imunitar, favorizând creșteri bruște și repetate ale procesului inflamator. De asemenea, modificările nivelului de insulină, cauzate de consumul excesiv de alimente procesate sau bogate în carbohidrați, pot agrava inflamația. Excesul de insulină stimulează creșterea anumitor componente inflamatorii, cum ar fi acidul arahidronic, care prezintă o valoare mare în momentul în care insulina crește pentru a normaliza nivelul de glucoză.
Stresul și obezitatea, factori de risc pentru întreținerea inflamației cronice
Media10: În ce măsură pot stresul și obezitatea să influențeze apariția inflamației în organism și să ducă, în timp, la cronicizarea acesteia?
Dr. Mircea Forțofoiu: Stresul joacă un rol dublu în inflamație: o poate declanșa și, totodată, o poate întreține. Orice stres cotidian sau factor care provoacă disconfort în activitățile zilnice poate favoriza instalarea inflamației. De exemplu, chiar și apariția acneei (coșurilor) poate fi legată de acest proces. Inflamația este un cerc vicios: dacă nu intervenim la momentul potrivit pentru a-l întrerupe, procesul inflamator va continua să cauzeze probleme. În ceea ce privește obezitatea, aceasta reprezintă un factor major în întreținerea inflamației cronice. Celulele adipoase produc în exces acid arahidonic – o substanță care favorizează procesul inflamator. Astfel, persoanele obeze sunt mai predispuse la inflamații cronice și, pentru a reduce acest risc, scăderea în greutate devine o necesitate.
Media10: Cum influențează alimentația apariția și progresia inflamației cronice? Sunt anumite alimente care trebuie evitate? Ce putem consuma, în schimb?
Dr. Mircea Forțofoiu: Există câteva alimente care favorizează și întrețin inflamația în organism. Printre acestea se numără grăsimile și dulciurile, în special cele care determină o creștere bruscă a nivelului de insulină. Prăjiturile, sucurile îndulcite, pâinea albă și alte produse rafinate sunt alimentele care favorizează și întrețin inflamația din organism. De asemenea, alcoolul reprezintă un alt factor important, mai ales că este o substanță care se absoarbe direct din cavitatea bucală. Așadar, poate contribui la amplificarea procesului inflamator. De aceea, adoptarea unei alimentații echilibrate, bazate pe consumul de cereale integrale, fructe, legume, poate ajuta la reducerea inflamației și la prevenirea cronicizării acesteia.
„Cele mai frecvente afecțiuni inflamatorii sunt cele de natură infecțioasă”
Media10: Ce afecțiuni se pot ascunde în spatele inflamației cronice?
Dr. Mircea Forțofoiu: Uneori, inflamația poate fi asociată cu afecțiuni grave, cum ar fi formațiunile tumorale, care sunt însoțite de un proces inflamator peritumoral. Inflamațiile cu localizări profunde sunt deosebit de greu de detectat, atât pentru pacient, cât și pentru medici, deoarece acestea pot produce simptome la distanță de zona afectată. În astfel de cazuri, disconfortul resimțit local poate fi minim, în timp ce efectele la distanță sunt mai pronunțate, ceea ce complică diagnosticul. Cele mai frecvente afecțiuni inflamatorii sunt cele de natură infecțioasă. Trebuie să știm că orice infecție este însoțită de un proces inflamator. Infecțiile respiratorii, toxiinfecțiile alimentare și alte infecții comune, inclusiv cele care au un caracter sezonier, sunt însoțite invariabil de inflamație, ceea ce cauzează disconfort pacientului.
Media10: Infecțiile cronice, cum ar fi Helicobacter Pylori, pot declanșa inflamația cronică? Cum ar trebui gestionate aceste situații?
Dr. Mircea Forțofoiu: Infecțiile sunt frecvente și ușor de contactat, mai ales în sezonul rece. Helicobacter Pylori este un exemplu notabil, mai ales că are un mecanism particular. Această bacterie se înmulțește și supraviețuiește în pliurile mucoasei gastrice, favorizând și întreținând un proces inflamator cronic. Dacă nu este tratată, această inflamație poate evolua către ulcerații gastrice sau, în cazuri grave, către malignitate. De aceea, este important ca infecția cu Helicobacter Pylori să fie identificată cât mai devreme și tratată corespunzător. În plus, protocolul actual recomandă ca, odată ce un pacient este diagnosticat, să fie testate și persoanele care locuiesc cu acesta, deoarece există riscul transmiterii bacteriei. Gestionarea corectă presupune un diagnostic precoce, tratament antibiotic adecvat și monitorizarea pacientului pentru a preveni complicațiile pe termen lung.
Analizele care ajută la depistarea inflamației din organism
Media10: Cum se diagnostichează inflamația cronică? Există analize sau teste care pot identifica această problemă?
Dr. Mircea Forțofoiu: Diagnosticul inflamației cronice se bazează, în principal, pe analize de laborator. Deși sunt nespecifice, ele pot indica prezența unui proces inflamator în organism. Aceste analize nu identifică întotdeauna cauza sau localizarea exactă a inflamației, dar valorile crescute semnalează existența acesteia. Printre testele utilizate pentru explorarea unui proces inflamator se numără: VSH-ul, fibrinogenul, proteina C reactivă (CRP), alfa 2-macroglobulina și beta 2-microglobulina serică. Aceste analize sunt utile pentru a evalua nivelul inflamației și pentru a ne orienta către investigațiile ulterioare.
Cum se tratează inflamația cronică?
Media10: Ce soluții există pentru a trata inflamația cronică?
Dr. Mircea Forțofoiu: Tratamentul inflamației cronice, atunci când nu se cunoaște cauza exactă, este, în general, simptomatic. Scopul este acela de a reduce efectele inflamației, în timp ce se încearcă identificarea și tratarea cauzei subiacente. Odată ce cauza este determinată și avem soluția terapeutică, putem opri procesul inflamator și aducem zona afectată aproape de normal. Totuși, un proces inflamator cronic poate lăsa urme în țesuturile afectate, cum ar fi: fibroză, noduli sau alte forme de cronicizare. Problema majoră a tratamentului inflamației cronice este abordarea corectă. Un tratament clasic antiinflamator include medicamente nesteroidiene, care, pe lângă beneficiile lor, pot avea și reacții adverse.
Experiența medicului este esențială pentru a alege tratamentul adecvat. De asemenea, există și antiinflamatoare steroidiene, cum ar fi corticosteroizii, care trebuie administrate cu mare atenție. Un tratament cu corticosteroizi trebuie bine justificat, deoarece poate avea multiple efecte adverse. De aceea, se recomandă utilizarea lor pe o perioadă scurtă de timp. Întreruperea tratamentului trebuie realizată treptat, conform unei scheme bine stabilite, pentru a evita complicațiile. În plus față de antiinflamatoare, pot fi utilizate și tratamente adjuvante. De obicei, inflamațiile cronice sunt însoțite de durere, iar analgezicele joacă un rol important în gestionarea acesteia. De asemenea, schimbarea stilului de viață și identificarea factorilor care au dus la apariția inflamației sunt pași esențiali în rezolvarea procesului inflamator.
Putem scăpa definitiv de inflamație?
Media10: Poate inflamația cronică să fie complet reversibilă prin tratament sau doar gestionată?
Dr. Mircea Forțofoiu: Inflamația cronică poate fi reversibilă numai dacă identificăm procesul și mecanismul patogenic sau etiopatogenic al inflamației. Chiar și atunci când identificăm cauza, trebuie să avem medicamente care să oprească procesul patogenic. În absența acestora, tratamentele vor duce doar la ameliorarea simptomelor. Dacă organismul permite, tratamentele pot fi administrate pe termen lung, ceea ce va conduce la o ameliorare a stării pacientului și la o îmbunătățire a calității vieții. De exemplu, există persoane care urmează tratamente cortizonice pe perioade îndelungate, dar efectele adverse ale acestora sunt destul de neplăcute. În aceste cazuri, trebuie să analizăm foarte bine raportul risc-beneficiu, deoarece pacienții nu se pot lipsi de acest tratament.
Antiinflamatoarele nesteroidiene pot fi folosite pe termen scurt, dar și ele au efecte secundare, cum ar fi toxicitatea renală și iritațiile mucoasei digestive. De obicei, în perioadele de acutizare, se administrează o doză mai mare, urmată de întreruperea tratamentului și pauze între administrări. Durata acestor perioade de administrare și întrerupere depinde de evoluția pacientului și de cum se simte acesta. În final, cheia tratamentului este identificarea cauzei inflamației și tratarea acesteia pentru a opri procesul inflamator.
„Orice supliment alimentar este doar un ajuvant”
Media10: Suplimentele alimentare pot fi de ajutor în combaterea inflamației?
Dr. Mircea Forțofoiu: Recomand suplimentele alimentare, însă acestea trebuie administrate doar pe o perioadă scurtă și numai dacă pacientul simte că are un beneficiu real. Am întâlnit cazuri în care, după schimbările alimentare, funcția hepatică a fost afectată, iar pacienții au ajuns la spital cu transaminaze crescute. Orice supliment alimentar este doar un ajuvant și poate fi eficient numai în combinație cu tratamentele specifice.
Media10: Cât de importantă este activitatea fizică în reducerea inflamației cronice?
Dr. Mircea Forțofoiu: Activitatea fizică este benefică, atâta timp cât inflamația nu afectează mușchii sau articulațiile. În cazul în care inflamația este localizată la nivel articular sau muscular, recomand ca orice activitate sportivă sau de întreținere să fie realizată sub supravegherea unui kinetoterapeut sau a unui medic de balneofizioterapie, pentru a evita riscurile și a asigura o abordare corectă.
