Amigdalita este o afecțiune comună, dar care poate deveni îngrijorătoare în anumite situații. Aceasta poate fi cauzată de virusuri sau bacterii și are manifestări variate, de la disconfort ușor până la complicații severe. Febra mare este un semnal de alarmă, ce indică faptul că organismul luptă împotriva unei infecții. În cazul amigdalitei, acest simptom nu trebuie ignorat, mai ales dacă este însoțit de dureri în gât și dificultăți la înghițire. De ce apare amigdalita? Când trebuie să te prezinți la medic? Cum poate febra să fie un simptom îngrijorător? Ce teste și investigații trebuie să faci? Află răspunsurile de la dr. Raluca Milcu, medic specialist ORL la Centrul Medical Renașterea.
Amigdalele sunt o parte importantă a sistemului imunitar, având rolul de a proteja organismul de agenții patogeni. Însă, atunci când sunt suprasolicitate, pot deveni vulnerabile. În aceste condiții, poate să apară inflamația amigdalelor, cunoscută sub numele de amigdalită, cauzând disconfort semnificativ pacientului.
„Amigdalita reprezintă inflamația amigdalelor palatine. Acestea sunt două mase de țesut limfoid, de formă ovalară, situate în spatele gâtului, pe pereții laterali ai orofaringelui, câte una pe fiecare parte. Amigalitele palatine fac parte din țesutul imunitar al organismului și au rol de apărare, contribuind la prevenirea infecției acestuia. În momentul în care amigdalele nu mai fac față situației și sunt atacate de virusuri și bacterii, apare amigdalita”, spune medicul ORL.
De ce apare amigdalita?
Amigdalita este o afecțiune care apare atunci când amigdalele se inflamează din cauza unei infecții. În majoritatea cazurilor, aceasta este provocată de viruși care afectează gâtul și sistemul respirator. De exemplu, răcelile comune, care sunt foarte frecvente în sezonul rece, pot duce la iritarea și inflamația amigdalelor. Aceste infecții virale sunt, de obicei, mai ușor de tratat, iar simptomele trec de la sine în câteva zile. Totuși, amigdalele pot fi și atacate de bacterii, care pot duce la forme mai grave ale afecțiunii. Streptococul, un tip de bacterie întâlnit frecvent, poate provoca amigdalite dureroase. În unele cazuri, poate duce la complicații mai severe dacă nu este tratat corect. În plus, factori precum expunerea la aer rece sau iritarea continuă a gâtului pot contribui la apariția inflamației amigdalelor, chiar și în absența unei infecții.
„Inflamația amigdalelor palatine se datorează infecției cu virusuri. Cele mai frecvent implicate sunt: adenovirusul, care dă răceala comună și dureri în gât; rinovorusul, cu infecții la nivelul tractului respirator superior; virusul respirator sincițial, ce provoacă infecții respiratorii sau coronavirus și mai rare sunt infecțiile cu virusul Epstein Barr, care produce mononucleoză infecțioasă, și virusul herpes simplex. În această afecțiune sunt implicate și bacteriile, cea mai frecventă fiind streptococul beta-hemolitic de grup A”, precizează dr. Raluca Milcu, medic specialist ORL la Centrul Medical Renașterea.
Febra mare, un semnal de alarmă în amigdalită
Febra mare este unul dintre principalele simptome ale amigdalitei. Prezența acesteia poate semnala o infecție gravă. Deși mulți pacienți consideră febra un simptom obișnuit, asocierea acesteia cu alte semne precum durerile severe în gât sau dificultatea la respirație indică o nevoie urgentă de evaluare medicală. Așadar, dacă febra persistă mai mult de trei zile sau atinge valori foarte ridicate, este vital să consultați un medic. Identificarea cauzei și administrarea tratamentului corect sub supraveghere medicală reprezintă cheia pentru o recuperare completă și evitarea complicațiilor.
„Principalele simptome ale amigdalitei sunt: amigdalele congestionate, mărite în volum (uneori pacientului îi este dificil să respire pe gură); disfagie (dificultate în a înghiți); odinofagie (durere în gât), care poate iradia spre ureche (otalgie reflexă). De asemenea, febra 380 C cu frisoane este un semn de alarmă, mai ales dacă este însoțită de stare accentuată de oboseală, pierderea poftei de mâncare. Alte manifestări care mai pot apărea sunt: inflamarea ganglionilor limfatici submandibulari (de la nivelul gâtului), halenă (respirație urât mirositoare), voce răgușită”, afirmă medicul.
Febra mare și durerile în gât trebuie să te trimită imediat la medic
Febra mare este rareori un simptom izolat. În contextul amigdalitei, aceasta poate fi asociată cu durere intensă în gât, inflamarea amigdalelor și oboseală accentuată. Uneori, dificultatea de a respira sau înghiți corect poate agrava starea pacientului. De asemenea, când febra depășește 38°C și este însoțită de dureri intense la înghițire, organismul semnalează o problemă care nu trebuie ignorată. Aceste simptome indică, de obicei, o inflamație severă a amigdalelor, iar gestionarea lor exclusiv acasă poate agrava situația. Deși febra este o reacție naturală a corpului în lupta cu o infecție, persistența acesteia și asocierea cu alte simptome pot semnala o infecție bacteriană sau complicații iminente. În astfel de cazuri, un consult medical devine esențial pentru a evita riscurile și pentru a începe un tratament adecvat.
„Este foarte important să obținem un diagnostic corect atunci când pacientul are simptome ce indică o amigdalită. Deși este o afecțiune pe care mulți o tratează acasă, cu tratament simptomatic (analgezice și dezinfectante orofaringiene pentru calmarea inflamației), este foarte important ca pacienții să ajungă la medic în momentul în care se confruntă cu durere în gât care durează mai mult de 48-72 de ore, probleme la înghițire, febră 380 C, dificultate la respirație”, declară dr. Raluca Milcu, medic specialist ORL la Centrul Medical Renașterea.
Cum depistezi boala la timp?
În fața simptomelor sugestive pentru amigdalită, stabilirea unui diagnostic corect este esențială pentru a diferenția formele virale și bacteriene ale afecțiunii. Un diagnostic precis nu doar că ajută la administrarea tratamentului potrivit, dar previne și complicațiile ce pot apărea din cauza unei terapii inadecvate, cum ar fi rezistența la antibiotice sau progresia infecției. Procesul de diagnosticare implică o evaluare detaliată, de la anamneză și examinare clinică la investigații de laborator care confirmă natura infecției. Identificarea corectă a agentului patogen permite un tratament direcționat, reducând riscurile asociate infecțiilor streptococice severe.
„Diagnosticul de amigdalită se poate stabili pe baza anamnezei și a examenului clinic al pacientului. Medicul va examina interiorul cavității bucale pentru a identifica posibilele inflamații ale mucoasei bucale și ale amigdalelor, va verifica urechile cu ajutorul otoscopului și cavitatea nazală pentru a depista eventuale inflamații, se vor palpa ganglionii limfatici submandibulari și laterocervicali. După diagnosticare, medicul va solicita investigații de laborator, precum examenul bacteriologic al exudatului faringian (cultură + antibiogramă). Această analiză va evidenția dacă este prezentă o anumită bacterie, dar și antibioticele la care aceasta este sensibilă. De asemenea, se mai recomandă o hemoleucogramă completă, VSH, determinarea anticorpilor antistreptolizină-O (ASLO), proteina C reactivă”, concluzionează medicul ORL.
