În ultimii ani, tot mai mulți tineri se confruntă cu apariția problemelor cardiovasculare. Dacă în trecut bolile de inimă erau asociate în special cu vârstele înaintate, astăzi tot mai multe cazuri sunt diagnosticate în rândul celor care nu au trecut încă de 40 de ani. Cauzele acestei schimbări sunt complexe și variate, dar majoritatea pot fi legate de stilul de viață „modern”. De ce tot mai mulți tineri au probleme cu inima? Care sunt principalii factori de risc implicați? Cum diagnosticăm la timp afecțiunile cardiovasculare? Ce măsuri trebuie să luăm pentru a preveni îmbolnăvirea inimii? Dr. Andra Mihaela Fugaciu, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Prima Clinic, ne oferă răspunsurile la aceste întrebări, într-un interviu acordat Media10.
Media10: În ultimii ani, afecțiunile cardiovasculare apar la vârste din ce în ce mai mici. De ce a crescut incidența bolilor de inimă la tineri?
Dr. Andra Fugaciu: În primul rând, stilul de viață joacă un rol esențial, fumatul fiind unul dintre factorii principali. Tot mai mulți tineri încep să adopte acest obicei de la vârste din ce în ce mai fragede. În al doilea rând, lipsa somnului, precum și expunerea prelungită la gadgeturi (televizor, calculator) în copilărie și adolescență au efecte vizibile mai târziu, când tinerii ajung la 18-19 ani. În al treilea rând, alimentația joacă un rol important. Tot mai mulți tineri suferă de obezitate în prezent, iar acest cumul de factori are un impact major asupra organismului. De exemplu, am observat că tot mai mulți tineri, chiar și de peste 20 de ani, dezvoltă diabet de tip 2. Așadar, stilul de viață nesănătos pe care îl avem este cel care dictează consecințele asupra organismului.
„Am întâlnit un tânăr de numai 28 de ani cu o afecțiune cardiovasculară gravă”
Media10: Care a fost cel mai tânăr pacient cu o boală cardiovasculară pe care l-ați întâlnit?
Dr. Andra Fugaciu: Îmi aduc aminte că, în perioada rezidențiatului, am întâlnit un tânăr de numai 28 de ani cu o afecțiune cardiovasculară gravă. Eram de gardă și pacientul fusese adus de urgență la spital pentru că suferise un infarct miocardic acut. În urma evaluării, am descoperit că fumatul era un factor de risc major în cazul său. Pacientul era fumător încă din adolescență, de la vârsta de 11 ani.
Media10: Ce rol joacă factorul genetic în apariția bolilor cardiovasculare la vârste tinere?
Dr. Andra Fugaciu: Există un risc în ceea ce privește predispoziția genetică. Sunt anumite investigații genetice care ar putea ajuta la identificarea riscurilor, însă acestea sunt destul de costisitoare. Totuși, chiar și în absența unor astfel de teste, stilul de viață pe care îl adoptăm, care adesea nu este gestionat corespunzător sau nu este conștientizat, poate contribui semnificativ la apariția bolilor cardiovasculare. Dacă nu avem grijă de sănătatea noastră, mai devreme sau mai târziu vom moșteni și patologiile părinților noștri.
Stresul, un factor de risc
Media10: Stresul cotidian poate pune în pericol sănătatea inimii la vârste tinere? Cum ne afectează?
Dr. Andra Fugaciu: Încă din adolescență, observăm că tinerii sunt expuși unui nivel din ce în ce mai mare de stres. Un factor important al acestui stres poate fi reprezentat de jocurile pe calculator, care sunt foarte solicitante și care le ocupă o mare parte din timp. Copiii din ziua de azi nu mai au activități relaxante, cum ar fi să citească o carte sau să meargă la un spectacol de teatru. Așadar, acest stil de viață agitat poate afecta sănătatea inimii. Cred că este necesar să intervenim și să modificăm puțin abordarea educațională a copiilor, încurajându-i să își gestioneze mai bine timpul și să își găsească modalități mai sănătoase de relaxare.
Care sunt cele mai des întâlnite afecțiuni la tineri?
Media10: Care este legătura dintre obezitatea și apariția bolilor cardiovasculare? Care sunt cele mai frecvente afecțiuni întâlnite la vârste tinere?
Dr. Andra Fugaciu: Cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare întâlnite la vârste tinere sunt: hipertensiunea arterială, diabetul și dislipidemia. Hipertensiunea arterială este tot mai des diagnosticată la tineri și este considerată o afecțiune extrem de periculoasă. În multe cazuri, nu prezintă simptome evidente până în momentul în care apar complicații severe, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Diabetul, pe de altă parte, reprezintă un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Se spune că un pacient cu diabet este egal unui pacient care va suferi un infarct miocardic.
Dislipidemia, caracterizată de un nivel ridicat al colesterolului în sânge, este adesea asociată cu obezitatea. Din păcate, tinerii consumă din ce în ce mai mult fast food, în detrimentul fructelor și legumelor, iar băuturile carbogazoase, bogate în zahăr, agravează acest dezechilibru. La acești factori se adaugă fumatul, care crește riscul de a dezvolta dislipidemie, și stresul, care contribuie atât la creșterea tensiunii arteriale, cât și la alte dezechilibre metabolice.
Colesterolul ridicat, un pericol pentru sănătatea inimii
Media10: Mulți pacienți sunt retincenți în ceea ce privește tratamentul dislipidemiei. Cum îi faceți să înțeleagă cât de important este?
Dr. Andra Fugaciu: Mulți pacienți nu conștientizează importanța menținerii unui nivel normal al colesterolului și sunt adesea reticenți față de tratamentul dislipidemiei. De multe ori, aceștia sunt influențați de mitul conform căruia „tratamentele pentru colesterol afectează ficatul”, ceea ce le creează o temere nejustificată. Totuși, ei trebuie să înțeleagă că un nivel crescut al colesterolului (în special al LDL colesterol), poate duce la formarea plăcilor de aterom în vasele de sânge. Aceste plăci pot provoca, pe termen lung, evenimente vasculare acute grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic. Este o provocare constantă în practica medicală să îi fac pe pacienți să înțeleagă importanța tratamentului dislipidemiei și a riscurilor pe care le implică neglijarea sa.
Încerc să subliniez faptul că este mult mai eficient să prevenim aceste complicații decât să le tratăm ulterior. De asemenea, este important de menționat că un nivel foarte ridicat al colesterolului nu doar că afectează vasele de sânge, dar pune și o presiune suplimentară pe ficat. În termeni medicali, acest lucru poate duce la hepatosteatoză, o afecțiune care afectează sever funcția hepatică și atunci intrăm într-un cer vicios. De aceea, recomand cu insistență tratamentul pentru menținerea unui echilibru sănătos al colesterolului, care ajută la protejarea atât a inimii, cât și a ficatului. Insist foarte mult pe acest aspect și explic fiecărui pacient, într-un limbaj accesibil, cum să ia decizii informate pentru sănătatea sa pe termen lung, astfel încât să înțeleagă ce este cel mai bine pentru organismul său.
„Tot mai mulți tineri ajung să dezvolte tahicardie”
Media10: Sunt foarte mulți tineri care consumă energizante, cofeină. Cât de periculoase sunt acestea pentru inimă?
Dr. Andra Fugaciu: Energizantele și cafeaua reprezintă un real pericol pentru sănătatea inimii tinerilor. Pe lângă faptul că au un nivel ridicat de cofeină, conțin și alte substanțe nocive pentru organism. Tot mai mulți tineri ajung să dezvolte tahicardie (bătăi rapide ale inimii). Este important de menționat că valorile de 130/80 mmHg sunt considerate valori tenstionale „normale înalte”. În America, pragurile de tensiune arterială au scăzut, având în vedere prevalența obezității. Din păcate, și în România observăm tendința de a adopta acest stil de viață nesănătos. În opinia mea, ar trebui interzisă comercializarea acestor băuturi, în special în apropierea școlilor, pentru a proteja sănătatea tinerelor generații. De asemenea, este important de menționat că, de la o anumită vârstă, o cafea poate avea beneficii pentru organism, dar excesul de cofeină nu aduce nimic bun.
Media10: Sedentarismul este o altă problemă a generațiilor de astăzi. Cât de importantă este activitatea fizică pentru sănătatea inimii?
Dr. Andra Fugaciu: Sedentarismul reprezintă o problemă tot mai răspândită, care poate contribui semnificativ la declanșarea afecțiunilor cardiovasculare în rândul tinerilor. Pentru a combate acest obicei nesănătos, activitatea fizică ar trebui să fie promovată mai mult, mai ales în școli. Au existat, la un moment dat, inițiative și campanii publicitare despre importanța celor 30 de minute de activitate fizică zilnică, dar consider că e necesar să insistăm mai mult asupra acestui subiect. De exemplu, se pot organiza competiții sportive în școli, care să îi motiveze pe copii să participe activ și să facă mișcare. De asemenea, ar trebui să existe o diversitate mai mare de activități fizice, pentru ca fiecare copil să poată alege acele sporturi sau exerciții care îi plac și care îl motivează. În plus, consider esențial ca elevii să susțină orele de sport la școală și să nu „sară” peste ele.
„E bine să consultăm medicul cardiolog măcar o dată pe an și să ne facem investigațiile de rutină”
Media10: Cum putem diagnostica precoce bolie cardiovasculare? Cât de des ar trebui să mergem la un control la medicul cardiolog?
Dr. Andra Fugaciu: Diagnosticul precoce al bolilor cardiovasculare depinde în mare măsură de stilul de viață al fiecărei persoane. De regulă, ar trebui să începem să ne facem un screening după vârsta de 40 de ani. E bine să consultăm medicul cardiolog măcar o dată pe an și să ne facem investigațiile de rutină, cum ar fi electrocardiograma și măsurarea tensiunii arteriale. Aceste controale sunt cu atât mai importante în cazul unui stil de viață sedentar, al unei diete dezechilibrate sau atunci când există alți factori de risc, precum fumatul sau consumul excesiv de cofeină. De asemenea, dacă o persoană observă prezența anumitor simptome, cum ar fi valorile tensionale arteriale „normale înalte” sau chiar atingerea pragului de diagnostic pentru hipertensiunea arterială, este esențial să se adreseze unui medic cât mai curând posibil. Intervenția timpurie poate ajuta la prevenirea complicațiilor grave și la menținerea unui stil de viață sănătos.
Cum prevenim afecțiunile cardiovasculare?
Media10: Ce măsuri putem lua pentru a preveni apariția bolilor cardiovasculare?
Dr. Andra Fugaciu: Prevenirea bolilor cardiovasculare începe cu adoptarea unui stil de viață sănătos. Primul și cel mai important pas este renunțarea la fumat, care reprezintă un factor major de risc, dar și unul pe care îl putem corecta relativ ușor prin voință și motivație. Este esențial ca fiecare persoană să conștientizeze că fumatul este extrem de dăunător pentru organism, fiind o „otrăvire” voluntară a corpului. În paralel, trebuie să acordăm atenție activității fizice și alimentației. Adoptarea unui regim echilibrat, care include trei mese principale și două gustări, poate contribui semnificativ la menținerea sănătății cardiovasculare. De asemenea, gestionarea stresului este un alt factor esențial, deși, de multe ori, este dificil de controlat.
Nu în ultimul rând, este important să monitorizăm și să controlăm afecțiunile preexistente, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau colesterolul mărit, deoarece acestea pot contribui semnificativ la riscul de boli cardiovasculare dacă nu sunt tratate corespunzător. Prevenția este întotdeauna mai ușoară și mai eficientă decât tratarea complicațiilor.
