Articulațiile reprezintă punctele de legătură dintre oasele corpului, iar sănătatea acestora este vitală pentru o viață activă și lipsită de disconfort. Cu toate acestea, mulți oameni observă apariția anumitor sunete în timpul mișcărilor precum pocnituri, trosnituri sau „scârțâituri” venite din interiorul articulațiilor. Aceste sunete, cunoscute sub numele de cracmente articulare, chiar dacă par inofensive, de multe ori indică probleme mai profunde de sănătate. De ce „pocnesc” articulațiile? Ce afecțiuni se pot ascunde în spatele acestui simptom? Când e nevoie să apelezi la un specialist? Dr. Marius Florea, medic primar reumatolog la Spitalul Clinic Căi Ferate Craiova, îți oferă răspunsurile.
Mulți oameni sunt deja obișnuiți să audă diverse zgomote atunci când se mișcă sau se apleacă, dar puțini dintre ei își pun întrebări dacă acest fenomen este normal sau nu. În momentul în care articulațiile mari „pocnesc” la fiecare mișcare, ar trebui să te îngrijorezi. Aceste cracmente articulare sunt, de fapt, niște indicii ale unei posibile disfuncționalități în mecanismul articulației. În unele cazuri, poate fi vorba de un cartilaj uzat, un menisc deteriorat sau chiar o ligatură tensionată. Concret, apariția acestor zgomote semnalează că articulația nu se mișcă cum ar trebui, deci trebuie investigat.
„Medical vorbind, aceste zgomote pe care pacientul le percepe ca survenind la mobilizarea articulațiilor poartă denumirea de cracmente. Cel mai frecvent, ele sunt resimțite de pacient la nivelul articulațiilor mari: genunchi, șold, umăr, coloană vertebrală, coloană cervicală. Acestea sunt segmentele articulare care au un grad de mobilitate mai mare. Uneori, aceste zgomote articulare sunt resimțite inclusiv din articulația temporomandibulară de la nivelul feței. Cracmentele sunt întotdeauna un semn al unei probleme, că este ceva în neregulă la nivelul articulației, cum ar fi: leziuni simple la nivelul cartilajului, leziuni mai complexe la nivelul cartilajului și la nivelul meniscului, al ligamentelor care stabiliezează articulația”, precizează medicul.
De ce îți trosnesc articulațiile?
Sunetele articulare pot avea mai multe cauze, variind de la modificări inofensive ale presiunii fluidului sinovial din articulații până la semne ale unor afecțiuni degenerative grave. Printre cele mai frecvente motive pentru care articulațiile trosnesc se numără înaintarea în vârstă și procesele fiziologice de uzură articulară. Totuși, nu doar vârsta este de vină. Stilul de viață, moștenirea genetică, dar și activitățile fizice intense sau lipsa mișcării pot influența sănătatea articulațiilor.
„Cea mai frecventă cauză este reumatismul articular al vârstnicului, respectiv reumatismul degenerativ întâlnit frecvent la o bună parte dintre pacienții peste 50 de ani. În practica de zi cu zi, avem și pacienți mai norocoși care ating vârste venerabile și nu dezvoltă forme de reumatism degenerativ sever. Poate datorită faptului că moștenesc un teren genetic mai sănătos. Totuși, sunt și pacienți care la vârsta de 50 de ani au ambii genunchi protezați din cauza faptului că reumatismul degenerativ a ajuns la cote extreme și a fost nevoie de înlocuirea articulațiilor”, spune dr. Marius Florea, medic primar reumatolog la Spitalul Clinic Căi Ferate Craiova.
În ce afecțiuni pot apărea cracmentele articulare?
Deși multe persoane percep cracmentele ca fiind simple zgomote mecanice, acestea pot fi semnul unor afecțiuni complexe care afectează structurile articulațiilor. Printre acestea se numără leziuni ale meniscului, instabilități provocate de slăbiciunea ligamentelor sau chiar boli ereditare ce afectează calitatea colagenului. Aceste probleme pot duce la instabilitate articulară, uzură accelerată sau traumatisme repetate.
„Alte afecțiuni întâlnite frecvent sunt leziunile de menisc de la nivelul genunchiului sau de la nivelul unor anumite structuri din articulația șoldului. De asemenea, vorbim și de instabilitatea articulară dată de anumite defecte la nivelul tendoanelor articulare. De exemplu, sunt pacienți care moștenesc niște gene implicate în sinteza unui colagen de calitate slabă. Acest colagen intră în componența ligamentelor și tendoanelor. Prin urmare, toate structurile au o calitate mai puțin bună: au tendința la elongație, se întind foarte mult, se rup repede. Sunt pacienți care suferă leziuni tendinoase la traumatisme minore. Să ne imaginăm o articulație care este stabilizată de niște tendoane făcute din fibre de colagen rezistente și se ține foarte bine. În schimb, dacă în componența tendoanelor ce fixează articulația sunt niște fibre de colagen slabe, atunci articulația nu este foarte stabilă, este supusă unei uzuri mecanice mult mai rapide și apar genul acesta de probleme”, afirmă medicul.
Când trebuie să mergi la medic?
Deși mulți oameni ignoră cracmentele articulare, considerându-le inofensive, există situații în care acestea devin un semnal de alarmă. Cracmentele articulare nu trebuie trecute cu vederea, mai ales atunci când sunt acompaniate de alte simptome. Acestea pot indica o serie de afecțiuni care, fără tratament, pot duce la complicații severe. De aceea, este important să nu subestimezi nici măcar cele mai mici modificări ale articulațiilor. O diagnosticare timpurie poate preveni complicațiile.
„Chiar dacă trosnirea articulațiilor nu este, de multe ori, luată în seamă, trebuie să mergem la medic atunci când apare. De multe ori, acest <<trosnit>> articular nu este singular, ci are simptomatologie de însoțire: durere, redoare articulară. Senzația de rigiditate articulară apare după imobilizarea mai prelungită a articulației. Spre exemplu, un pacient cu artroza genunchiului are această senzație de rigiditate articulară dimineața, când face primii pași. La trezire, articulațiile sunt dureroase și puțin rigide. Uneori, cracmentele sunt însoțite și de instabilitate articulară. De exemplu, o mobilitate anormală a articulației ce reflectă o leziune a ligamentelor care stabilizează articulația. Se întâmplă rar ca pacientul să se prezinte la medic doar cu cracmente articulare. Dacă punem întrebările țintite, vom regăsi la acest pacient durere, redoare matinală și inclusiv instabilitate, în unele cazuri”, concluzionează dr. Marius Florea.
