Odată cu venirea toamnei, pacienții care suferă de afecțiuni gastrointestinale, precum ulcer și gastrită, observă o intensificare a simptomelor. Disconfortul abdominal, arsurile gastrice, greața și durerile se pot intensifica în această perioadă. De aceea, este important să înțelegi cum poți preveni și controla aceste simptome pentru a evita complicațiile. Care este diferența dintre cele două afecțiuni? La ce simptome trebuie să fii atent? Cum poate alimentația să influențeze agravarea gastritei și a ulcerului? Ce alimente îți fac bine? Află răspunsurile de la prof. univ. dr Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea.
Gastrita și ulcerul sunt două afecțiuni gastrointestinale frecvent întâlnite, care implică inflamația sau deteriorarea mucoasei stomacului. Totuși, ele prezintă diferențe esențiale în ceea ce privește severitatea, cauzele și simptomele. În timp ce ambele afecțiuni sunt strâns legate și pot avea manifestări similare, înțelegerea diferențelor dintre ele este esențială pentru a primi tratamentul corect și pentru a preveni complicațiile.
Gastrita și ulcerul: care este diferența dintre cele două afecțiuni?
Gastrita reprezintă o inflamație a mucoasei stomacului, care poate fi acută sau cronică. Gastrita acută apare brusc și poate fi cauzată de factori precum infecția cu Helicobacter Pylori, consumul excesiv de alcool, stresul sever sau utilizarea pe termen lung a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS). Gastrita cronică se dezvoltă lent în timp și poate fi asociată cu aceleași cauze. Totuși, are tendința de a dura o perioadă mai lungă de timp, putând duce la deteriorarea progresivă a mucoasei stomacului. Pe de altă parte, ulcerul gastric sau duodenal este o leziune mai profundă, o eroziune care apare în mucoasa stomacului sau a duodenului (prima parte a intestinului subțire). Ulcerul este o afecțiune mai gravă decât gastrita, deoarece implică o deteriorare semnificativă a țesutului protector, care poate duce la complicații, cum ar fi hemoragia sau perforația.
„Gastrita înseamnă inflamația mucoasei gastrice. Uneori apar eroziuni superficiale la nivelul mucoasei gastrice, nu pătrund în profunzime, dar sunt difuze și cuprind aproape toată mucoasa gastrică. Sunt multe tipuri de gastrite și clasificarea lor este foarte stufoasă. De exemplu, cel mai frecvent apar gastrite acute după antiinflamatoare nesteroide (aspirină, indomethacin, diclofenac), pot să apară prin eroziunea mucoasei gastrice difuze și să dea chiar sângerări, dureri foarte intense. Helicobacter Pylori, de asemenea, poate să cauzeze gastrită acută. Sunt și gastrite legate de anumite evoluții: gastrite atrofice, gastrite date de patologie oncologică, gastrite hipertrofice. Ulcerul înseamnă ulcerație prezentă, gastrita înseamnă inflamația mucoasei gastrice. Ulcerația este specifică acestei boli și depășește mucoasa, uneori ajunge chiar sub mucoasă și poate să fie benignă sau malign”, explică prof. univ. dr Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea.
Helicobacter Pylori, o cauză importantă
Cauzele care duc la apariția gastritei și ulcerului sunt variate, însă două dintre cele mai frecvente sunt infecția cu Helicobacter Pylori și alimentația necorespunzătoare. Helicobacter Pylori este o bacterie prezentă în mediul înconjurător, ce se transmite foarte ușor. Această infecție afectează o mare parte din populație, fiind capabilă să supraviețuiască pentru mult timp în mediul acid al stomacului. Prezența ei în organism provoacă inflamații și, în cazuri grave, ulcerații. Totuși, și alimentația joacă un rol major în apariția acestor afecțiuni. Consumul de alimente agresive pentru mucoasa stomacală poate accentua riscul apariției eroziunilor și ulcerațiilor.
„Una dintre cele mai importante cauze ale apariției gastritei și ulcerului este reprezentată de infecția cu Helicobacter Pylori, care este foarte frecventă la ora actuală. Putem lua Helicobacter Pylori de oriunde din mediul înconjurător. Transmiterea se face pe cale orală, prin mâini murdare, putem lua chiar de la pacienții infectați sau prin contact direct cu obiecte sau suprafețe infectate putem să facem și noi. Helicobacter Pylori este un germen particular pentru că trăiește în mediul acid din stomac, având capacitatea de a se adapta. Pe lângă aceasta, și alimentația este o cauză importantă, care poate fi destul agresivă uneori și poate să ducă la ulcerații, eroziuni”, declară prof. univ. dr Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea și SCJU Craiova.
Gastrita și ulcerul se agravează în sezonul rece
Când temperaturile încep să scadă, pacienții observă o înrăutățire a manifestărilor gastritei și ulcerului. Așadar, există o legătură directă între modificările sezoniere și incidența crescută a simptomelor de tip ulceros. Chiar dacă nu sunt cunoscute pe deplin cauzele, simptomele par să fie stimulate de schimbările în alimentație și de activitatea zilnică, care duc la o creștere a secreției gastrice.
„În sezonul de toamnă-iarnă, incidența simptomatologiei de tip ulceros crește. Nu se știe foarte bine de ce, însă nu a fost așa de la început. De exemplu, la începutul secolului trecut, ulcerul duodenal era întâlnit mai des vara și iarna, iar după aceea și-a schimbat evoluția. Se pare că, din cauza schimbărilor în alimentație și în activitate, se stimulează anumiți factori de risc (mesele neregulate, consumul alimentelor procesate, stresul), care duc la creșterea secreției gastrice”, afirmă prof. univ. dr. Paul Mitruț.
Simptomele sunt influențate de ceea ce mănânci
Un alt aspect esențial în gestionarea ulcerului și gastritei este identificarea corectă a simptomelor. Durerea resimțită în zona stomacului poate avea cauze variate. De aceea, corelarea acestui disconfort cu alimentele pe care le consumi la masă reprezintă un indiciu important. În general, durerea specifică gastritei și ulcerului este influențată de ceea ce mănâncă. Totuși, simptomele acestor afecțiuni, cum ar fi durerea însoțită de arsuri sau balonare, pot varia de la un pacient la altul, dar este important de observat modul în care durerea se manifestă în relație cu mesele.
„Durerea în capul pieptului, uneori însoțită de arsuri (pirozis), este ritmată de mese. Se ameliorează după masă, după care reapare. Uneori, este mai intensă la o jumătate de oră – o oră după masă, în funcție de localizarea ulcerului. Mulți pacienți se plâng de dureri pe timpul nopții, care îi trezesc din somn. În general, durerea este influențată de mâncare. De aceea, unii pacienți mănâncă mai mult în perioada aceea, consumă pâine și biscuiți ca să calmeze durerile. În cazul în care apar vărsăturile, acestea sunt fie alimentare, fie asociate cu suc gastric, un gust mai mult acru decât amar. Totuși, după un astfel de episod, pacientul resimte o ameliorare a durerii. De asemenea, un alt simptom resimțit de pacient este balonarea (meteorismul abdominal)”, spune prof. univ. dr Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea și SCJU Craiova.
Alimentația corectă, cheia pentru a controla simptomele deranjante
Unul dintre cele mai eficiente moduri de a preveni agravarea simptomelor ulcerului și gastritei este adoptarea unei alimentații corecte. Pacienții care suferă de aceste afecțiuni sunt adesea conștienți de alimentele care le declanșează disconfortul, însă menținerea unei diete echilibrate este esențială pe termen lung. Se recomandă o alimentație care să nu stimuleze secreția gastrică și să fie ușor de digerat.
„Este important ca pacienții să adopte o dietă ușoară, care să nu stimuleze excesiv secreția gastrică și să atenueze aciditatea. Brânzeturile slabe, de exemplu, sunt o sursă bună de proteine. Ele conțin un procent mai mic de grăsimi, ceea ce le face mai ușor de digerat și mai puțin iritante pentru mucoasa stomacului. De asemenea, pâinea nu foarte proaspătă este de preferat în acest caz, în locul celei moi, proaspăt coapte, deoarece nu crește la fel de mult secreția de acid gastric și este mai ușor tolerată de pacienții cu sensibilitate digestivă. Un alt aliment recomandat este carnea fiartă. Spre deosebire de cea prăjită sau gătită în ulei, carnea fiartă este mult mai ușor de digerat și nu adaugă un plus de grăsimi care ar putea irita stomacul”, precizează medicul.
Evită alimentele care îți fac rău!
Există anumite alimente care pot înrăutăți simptomele gastritei și ale ulcerului. De aceea, ele trebuie identificate și evitate, mai ales în perioadele în care simptomele sunt mai acute. Consumul unor alimente iritante poate stimula secreția gastrică și, astfel, poate duce la exacerbarea manifestărilor. Așadar, adoptarea unei diete echilibrate și evitarea alimentelor agresive pentru stomac sunt pași esențiali pentru a preveni recurența ulcerului și a gastritei în sezonul de toamnă. În plus, pacienții trebuie să fie conștienți de impactul pe care obiceiurile alimentare nesănătoase îl pot avea asupra sănătății digestive. Prin urmare, este indicat să își ajusteze stilul de viață pentru a reduce riscul de complicații pe termen lung.
„Alimentația de tip fast-food, condimentele puternice (piper, ardei iute), maioneza, ceapa și usturoiul, lămâia, cafeaua, băuturile alcoolice tari, băuturile carbogazoase trebuie evitate. Chiar și legumele și vegetalele proaspete ar trebui evitate în momentul acela. Consumul excesiv de condimente poate să ducă la probleme digestive, la fel și băuturile carbogazoase. Mai mult decât atât, trebuie evitate acele cure de slăbire văzute pe internet în care, de exemplu, se recomandă să consumi lămâie timp de câteva luni. Fiind un aliment acid, lămâia poate să declanșeze o patologie digestivă, gastrită, chiar și ulcer sau complicații ale ulcerului. De aceea, nu este recomandată a fi consumată de acești pacienți”, concluzionează prof. univ. dr Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea și SCJU Craiova.
