Norovirusul este un virus extrem de contagios, care provoacă gastroenterită acută, manifestată prin inflamația tubului digestiv. Simptomele includ greață, vărsături, diaree și crampe abdominale. Norovirusul este responsabil pentru majoritatea cazurilor de gastroenterită virală. Infecția cu norovirus poate apărea în orice moment al anului, chiar și în perioada verii. Cum se transmite infecția? Ce soluții de tratament există? De ce recomandări trebuie să ținem cont în concediu? Aflăm de la dr. Alexandra Corobea, medic primar boli infecțioase la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova.
Media10: Cum definim norovirusul și cum se diferențiază acesta de alte virusuri ce cauzează gastroenterită?
Dr. Alexandra Corobea: Norovirusul reprezintă cea mai frecventă cauză a gastroenteritelor virale. Este un virus care pătrunde în tractul gastrointestinal și perturtbă reabsorbția apei și a electroliților, determinând gastroenterită. Din păcate, nu prea putem să îl diferențiem clinic de alte gastroenterite virale, ci doar prin metode de laborator.
Cum se transmite virusul?
Media10: Care sunt principalele moduri de transmitere ale norovirusului și cum putem preveni infecția?
Dr. Alexandra Corobea: Pe de-o parte, transmiterea se poate face pe cale orală, prin contactul direct cu persoanele infectate. De exemplu, atunci când dăm mâna cu cineva. Pe de altă parte, virusul se poate transmite și indirect, prin contactul cu suprafețele contaminate. Spre exemplu, prin schimbul de jucării la copii, atingerea unor obiecte comune, consumul unor alimente contaminate.
Media10: De ce apare norovirusul? Care sunt cauzele?
Dr. Alexandra Corobea: Cauzele principale de apariție ale norovirusului sunt: igiena precară, consumul de alimente care nu au fost spălate sau preparate termic corespunzător (fructele de mare, peștele, fructele, legumele), consumul apei contaminate, conviețuirea în spații închise pe o perioadă mai lungă de timp (cum ar fi pe vasele de croazieră, la azilurile de bătrâni, creșe, grădinițe).
Simptomele persistă, de obicei, una – trei zile
Media10: Care sunt simptomele specifice infecției cu norovirus și cât durează?
Dr. Alexandra Corobea: Indiferent de vârstă, simptomele debutează brusc, la câteva ore de la infectare sau la una-două zile de la contactul cu virusul. Norovirusul se manifestă prin: greață, vărsături, scaune diareice și apoase, dureri abdominale, uneori febră (în general subfebrilități). Simptomele persistă, de obicei, una – trei zile, după care se remit. De asemenea, un procent de aproximativ 20% dintre pacienți nu prezintă manifestări, sunt asimptomatici sau au doar câteva simptome ușoare, discrete. Categoriile de persoane cu risc sunt bătrânii și sugarii. În general, infecția cu norovirus nu este o boală severă. De aceea, pacienții vin la medic numai în momentul în care apare deshidratarea sau dacă simptomatologia persistă mai mult de două-trei zile.
Media10: Cum se diagnostichează în mod obișnuit o infecție cu norovirus? Este necesară o testare de laborator?
Dr. Alexandra Corobea: Diagnosticul se stabilește pe baza examenului clinic și a datelor aflate din anamneză, însă diagnosticul de certitudine se pune pe baza analizei de laborator din materiile fecale (antigenul norovirus). Aceasta este singura metodă prin care putem diferenția gastroenterita cu norovirus de alte gastroenterite virale. Totodată, având în vedere că simptomatologia este foarte ușoară și manifestările dispar în două-trei zile, de multe ori pacienții nu mai ajung la medic.
Atenție la IGIENĂ și la prepararea corectă a alimentelor
Media10: Ce tratamente sunt disponibile pentru infecția cu norovirus și care sunt opțiunile pentru gestionarea simptomelor?
Dr. Alexandra Corobea: În general, tratamentul este simptomatic și se bazează pe adoptarea unor măsuri igieno-dietetice. În primul rând, trebuie să ne hidratăm corect, cu apă plată sau ceai de mentă fără zahăr. În cazul sugarilor, se va continua alăptarea la sân sau, după caz, administrarea formulei de lapte (FĂRĂ lactoză). De asemenea, se pot folosi și soluții orale de rehidratare atât pentru copil, cât și pentru adult. Atenție! În cazul în care vărsăturile persistă și nu putem rehidrata copilul, este obligatorie prezentarea la medic. În al doilea rând, alimentația este foarte importantă. Este recomandat un regim de curățare digestivă care contă în: pâine prăjită, grisine, sticks-uri, pilaf de orez, morcov fiert, banane și mere coapte, supă de rădăcinoase, carne de pui la grătar.
Acesta este un regim de „cruțare” digestivă, prin care ajutăm tubul digestiv, care este afectat în întregime, să revină la normal și să oprim scaunele diareice. Acest regim trebuie ținut pe întreaga perioadă a simptomatologiei, dar și o zi-două după reluarea tranzitului. Ulterior, putem reveni treptat la alimentația obișnuită. De mare folos pot fi și probioticele, care contribuie la refacerea florei intestinale. Nu în ultimul rând, vorbim de tratamentul simptomatic, care se administrează în funcție de manifestările pacientului: antiemetice pentru vărsături, antidiareice pentru diaree sau antitermice pentru febră.
Apariția deshidratării, semnal de alarmă!
Media10: Ce complicații pot apărea în cazul infecțiilor severe cu norovirus?
Dr. Alexandra Corobea: Complicația cea mai frecventă și de temut este deshidratarea, atât la copii, cât și la adulți. Apariția deshidratării la sugar și copilul mic este un semnal de alarmă, ce trebuie să ne trimită imediat la medic. De asemenea, persistența vărsăturilor trebuie să aducă pacientul la medic pentru rehidratare parenterală, pe cale intravenoasă. Atunci când vărsăturile sunt dese, nu putem administra nici alimentația și nici tratamentul corespunzător. Prin urmare, nu putem face rehidratarea, situație în care este nevoie să ne adresăm unui specialist.
Nu lua singur antibiotic acasă
Media10: Ce greșeli observați că fac adesea pacienții?
Dr. Alexandra Corobea: De multe ori, pacienții ajung la noi autodiagnosticați și cu antibiotic administrat la domiciliu. Este o greșeală frecventă, mai ales că antibioticul nu ajută cu nimic în această situație. Dacă simptomele persistă peste trei zile, trebuie să ne prezentăm la medic. În urma analizelor de laborator, vom putea stabili dacă există o suprainfecție bacteriană pe lângă acest norovirus. Fiind un virus, antibioticul nu ajută, ci din contră, poate să perturbe flora intestinală.
Spălatul pe mâini cu apă și săpun este ESENȚIAL
Media10: Ce recomandări aveți pentru persoanele care călătoresc în locuri unde infecțiile cu norovirus sunt frecvente?
Dr. Alexandra Corobea: În general, ar trebui să evităm zonele endemice. Totuși, în cazul în care este necesar să mergem într-o astfel de zonă, recomandarea principală este să ne spălăm cât mai frecvent mâinile cu apă și săpun. Acest lucru trebuie făcut îndeosebi înainte și după ce am mers la toaletă sau după ce am schimbat scutecul bebelușului, înainte de a mânca și de a intra în contact cu alte persoane. În situația în care nu avem posibilitatea să ne spălăm pe mâini cu apă, e bine să folosim măcar un dezinfectant. Oriunde am fi, acasă sau în concediu, trebuie să ne asigurăm că avem o igienă riguroasă, să spălăm fructele și legumele pe care le consumăm, să alegem cu grijă locurile în care mergem să mâncăm și să ne interesăm de modul în care sunt preparate alimentele.
