Banalele întinderi musculare ne pot cauza probleme dacă nu sunt luate în serios de la început. Pe lângă durerile deranjante și imposibilitatea mișcării, întinderile musculare netratate pot ajunge să se cronicizeze și chiar să ne afecteze sănătatea întregului corp. De ce ajungem să facem întindere musculară? Cum știm că avem o astfel de problemă? Când ar trebuie să cerem ajutor? Ce rol are kinetoterapia? Care sunt cele mai importante exerciții? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la Vlad Gîlcă, fizioterapeut cu specialitate de terapeut manual ortopedic în abordarea patologiilor musculoscheletale la Clinica Kineto-Plus.
Media10: Ce este mușchiul și cum apare întinderea musculară?
Vlad Gîlcă: Mușchiul este partea dinamică a corpului care ne ajută să realizăm mișcările. Mecanismul de întindere a mușchiului reprezintă un efect de suprasarcină. Eu l-am catalogat în două feluri, și anume: întinderea până în bariera anatomică (cât ne permite articulația și mușchiul propriu-zis) și întinderea dincolo de bariera anatomică (în care elasticitatea mușchiului este pertubată și apar leziuni atât în mecanism de întindere, cât și în scurtare).
Tipuri de leziuni musculare
Media10: Ce tipuri de leziuni poate suferi mușchiul?
Vlad Gîlcă: Leziunile musculare sunt împărțite în mai multe tipuri, cum ar fi: întinderea musculară; contuzia musculară, care are ca efect o parte lezională sau un traumatism (mă lovește cineva sau mă lovesc singur în mușchi și atunci apare un hematom care îmi perturbă funcționalitatea mușchiului); ruptura parțială sau completă de mușchi; tendinita musculară (care apare ca urmare a unei patologii sau a unei suprasolicitări) și cotractura musculară (dată de suprasolicitarea musculaturii).
Cele mai des întâlnite cauze ale întinderilor musculare
Media10: De ce facem întindere musculară? Care sunt cauzele?
Vlad Gîlcă: În general, pacienții ajung la noi din cauza unei suprasolicitări musculare. Sunt persoane care au un tonus muscular scăzut și se duc la sală sau practică o anumită activitate fizică prin care își forțează mușchii. În acest fel, nu fac decât să își suprasolicite musculatura din cauza lipsei de antrenament. O altă cauză a producerii unor întinderi musculare este dată de mișcările bruște. Acestea le întâlnim, de obicei, la sportivi sau la persoanele care practică exerciții de explozie, alergare rapidă sau care vor să își dezvolte viteza de reacție. De asemenea, vorbim aici și de adoptarea unei posturi incorecte, care poate să ne creeze tensiune musculară. De exemplu, dacă stăm la cocoșați birou, musculatura paravertebrală se întinde și atunci are de suferit.
Întinderile musculare mai pot să apară și din cauza lipsei încălzirii. Dacă nu practicăm exerciții de elasticizare a mușchilor, de mobilitate articulară, în momentul în care vom face un exercițiu care ne solicită musculatura va apărea întinderea musculară. Mai mult decât atât, leziunile musculare pot avea ca și cauză un dezechilibru muscular. Acest lucru se întâmplă, de obicei, la sportivi. De exemplu, coapsa anterioară a fotbaliștilor este foarte puternică. În momentul în care facem extensie, mecanismul acesta, din față și din spate, lezează musculatura ischiogambieră, mai ales dacă nu are elasticitate.
Întinderile musculare apar cel mai des la nivelul picioarelor și a spatelui
Media10: Care sunt, de obicei, zonele cele mai afectate?
Vlad Gîlcă: Zonele cele mai afectate sunt, de obicei, cele mai dinamice. Cu brațele facem mai puține lucruri: gesticulăm, scriem la calculator sau la telefon, însă picioarele sunt cele mai solicitate și atunci apar leziuni musculare pe întindere. De asemenea, apar tensiuni musculare și la nivelul spatelui pentru că e la modă să lucrăm la birou și, de multe ori, avem tendința de a sta cocoșați. Prin urmare, mușchii se întind. De exemplu, dacă ținem un elastic în tensiune foarte mult timp, acesta își va pierde capacitatea de a reveni în poziția lui inițială. Același lucru se întâmplă și cu mușchii noștri.
Media10: Cum recunoaștem o întindere musculară?
Vlad Gîlcă: Întinderea musculară apare în momentul în care ducem musculatura către bariera anatomică. Fiind deja lezat mușchiul și simțind că se întinde, corpul nostru va reacționa la stimul. Structurile lezate transmit informația, că mișcarea și direcția în care se îndreaptă nu sunt în regulă, și automat apare durerea. Dacă această durere este prezentă în momentul în care întindem mușchiul, atunci este clar că direcția în care a fost afectat este pe întindere. De asemenea, pot să apară și contracturi musculare care să ne împiedice să realizăm mișcările. De exemplu, dacă miofibrilele (n.r. filamente foarte fine ale țesutului muscular, care determină contracția mușchilor) sunt blocate, acestea nu ne vor permite să întindem în totalitate mușchiul. În acest caz, atunci când vom încerca să facem o mișcare în direcție de scurtare cu mușchiul respectiv, va apărea durerea.
„Pacientul ar trebui să vină în momentul în care apare durerea musculară”
Media10: Când ar trebui să ne adresăm unui specialist?
Vlad Gîlcă: De obicei, pacienții vin la noi în faza subacută sau chiar cronică, când situația e cel mai greu de gestionat. După părerea mea, pacientul ar trebui să vină în momentul în care apare durerea musculară. Nu trebuie să așteptăm să ne treacă de la sine, mai ales că poate să fie o afectare lezională, ci mergem la un specialist ca să vedem despre ce este vorba și să ne recuperăm cât mai repede. Dacă stăm acasă, după o săptămână-două vedem că ne simțim bine și facem din nou activitatea care ne-a declanșat întinderea, atunci aceasta poate să recidiveze. La un moment dat, recidiva duce la leziuni din ce în ce mai mari. Prin urmare, pentru a preveni astfel de probleme, e bine să ne adresăm de la început unui specialist.
Cum ajută kinetoterapia?
Media10: Care este rolul kinetoterapiei în tratarea unei întinderi musculare? Ce tip de exerciții faci cu pacienții tăi?
Vlad Gîlcă: Pacienții care vin cu o leziune musculară ușoară, de gradul I, beneficiază de tot ceea ce înseamnă kinetoterapie sau, mai bine zis, fizioterapie. Aceasta are rolul de a reduce durerea, inflamația și de a accelera procesul de vindecare a țesuturilor (se poate folosi și terapia TECAR pentru a grăbi procesul de refacere a corpului). În primă fază, împreună cu exercițiile de tip stretching activ, stretching pasiv, exerciții de mobilitate articulară, de îmbunătățire a tonusului muscular, fizioterapeutul are rolul și datoria de a reface funcționalitatea segmentului. Mai apoi, în partea a doua a procesului de recuperare, se fac exerciții de consolidare și de prevenție menite să crească tonusul muscular, rezistența la efort, să îmbunătățească stabilitatea articulară și nivelul de propriocepție (cum poate corpul să reușească să activeze mușchiul respectiv rapid și funcțional).
Dacă vorbim de partea de prevenție, fizioterapeutul are rolul de a face o evaluare funcțională: cum ne mișcăm și cum ar trebui să o facem corect la nivel de tonus muscular, elasticitate musculară, amplitudine de mișcare, stare generală. În baza testelor pe care le efectuăm, ne vom seta niște obiective reale cu pacientul. Prin intermediul exercițiilor fizicale, încercăm să le atingem. Ne dorim ca pacientul, în momentul în care revine în activitatea lui fizică, să nu mai aibă parte de leziuni musculare. Mai mult decât atât, pe parcursul procesului de recuperare, pacientul primește și informații despre cum să gestioneze acasă situația pentru că acolo se întâmplă, de fapt, toată magia. Pacientul vine la noi ca să se facă bine, însă după aceea trebuie să învețe cum să gestioneze activitatea fizică în mod independent.
Procesul de recuperare poate dura de la săptămâni până la câteva luni de zile
Media10: Cât durează, în general, recuperarea după o întindere musculară și ce factori pot influența acest timp?
Vlad Gîlcă: Dacă avem o leziune musculară completă, cu intervenție chirurgicală, pacienții trebuie să se aștepte la o perioadă mai lungă de recuperare, de câteva luni. Dacă avem o leziune ușoară, procesul poate dura numai câteva săptămâni (două-trei). Dacă vorbim de o leziune medie, în care s-a rupt un grup de filamente musculare, recuperarea se va face pe parcursul a trei-șase săptămâni și poate să ajungă chiar și până la chiar trei luni. În ceea ce privește frecvența ședințelor, acestea sunt adaptate în funcție de tipul leziunii.
De asemenea, persoanele care au nivel de antrenament ridicat, care fac sport constant sau de performanță, se vor reface mult mai rapid. Corpul lor are capacitatea de a se regenera mai ușor după o leziune datorită memoriei musculare. Așadar, pacientul va reuși să-și reintegreze mușchiul în activitatea pe care o are destul de rapid.
„Cea mai bună metodă de prevenție este autoeducația”
Media10: Cum prevenim întinderile musculare? De ce aspecte trebuie să ținem cont?
Vlad Gîlcă: Pacienții trebuie să își seteze obiective reale, să își facă o autoanaliză și să accepte ajutor. La început, e bine să ne ajute cineva, să ne învețe cum să facem lucrurile corect pentru ca mai apoi să le putem realiza singuri. Cea mai bună metodă de prevenție este autoeducația, care nu vine întotdeauna de una singură, ci poate să fie și din mediul extern. Merg la terapeut ca să mă învețe cum să fac anumite lucruri, iar în baza obiectivelor pe care mi le-am setat, le voi putea atinge în timp. Important este să nu ne oprim niciodată din a face mișcare. Alergarea, mersul, activitatea fizică în sine sunt recomandate pentru sănătatea întregului corp.
În programul de recuperare, unul dintre obiectivele pe care le avem este redobândirea capacității de alergare. Trebuie să învățăm pacientul să alerge chiar dacă nu a știut niciodată. Mușchiul respectiv trebuie să învețe, să fie funcțional pentru ce a fost el creat, și anume: mers, alergat, schimbări de direcție, ridicări de greutăți, adoptarea unor diferite poziții. La recuperare, pacientul trece prin toate procesele naturale pe care mușchiul ar trebui, în mod normal, să le facă.
„Durerea nu se tratează cu durere”
Media10: Ce NU e bine să facem în momentul în care avem o întindere musculară?
Vlad Gîlcă: Este indicat să nu suprasolicităm zona respectivă în acele momente pentru că altfel putem să creăm o leziune mai mare. Durerea nu se tratează cu durere. Dacă avem o leziune musculară dureroasă, nu ne apucăm să facem acel tip de efort care ne-a produs leziunea. Vom simți că ne trece pe moment, însă important este să reluăm exercițiile în direcția în care mușchiul trebuie să lucreze.
