Incontinența urinară. Cum o controlezi și când este nevoie de operație?

Pîrlogea Claudia
8 Min Read

Incontinența urinară este o problemă des întâlnită în cabinetele medicilor, mai frecventă la femei decât la bărbați, contrar așteptărilor. Aceasta apare, de obicei, la pacienții cu vârste înaintate și poate fi favorizată de mai mulți factori precum: nașterile multiple, obezitatea, tusea cronică, constipația, efortul fizic intens sau anumite intervenții chirurgicale ginecologice. Pacienții care au această afecțiune ajung la medic din cauza simptomelor supărătoare, cum ar fi: nevoia urgentă de a urina, urinarea frecventă și involuntară. Tratamentul poate fi pe bază de medicație pentru ameliorarea manifestărilor sau chirurgical pentru tratamentul curativ.

Dacă ar fi să definim incontinența urinară pe înțelesul tuturor, am putea spune simplu urinare involuntară. Chiar dacă se credea că este o afecțiune tipică bărbaților, incontinența urinară este mai frecventă la sexul feminin decât la cel masculin. Ea apare odată cu înaintarea în vârstă, în decada 5 de viață. În unele situații, poate fi întâlnit și  mai devreme, însă sunt cazuri destul de rare.

„Incontinența urinară este o afecțiune care se traduce prin pierderea involuntară de urină pe cale naturală, adică pe uretră. Este mult mai frecventă la femei decât la bărbați. 7 din 10 pacienți care se prezintă cu acest tip de simptomatologie sunt femei. Ca și debut, o întâlnim mai frecvent la pacienții cu vârste peste 50 de ani”, spune dr. Meronică Gîdea, medic primar urolog, doctor în științe medicale în cadrul Ambulatoriului de Specialitate Adulți al Spitalului Clinic Municipal „Filantropia”.

Tipuri de incontinență urinară

Trebuie să știm, însă, că incontinența urinară este de mai multe tipuri. De exemplu, avem incontinență urinară de efort, prin imperiozitate, mixtă sau prin supraplin. Acestea sunt cele mai întâlnite tipuri, care afectează cei mai mulți dintre pacienți.

„Cele mai întâlnite forme de incontinență urinară sunt: incontinența urinară de efort, adică pierderea involuntară de urină apare în afara actului micțional; incontinența urinară prin imperiozitate, când pierderea urinară apare în momentul în care se declanșează primul impuls și pacientul nu reușește să ajungă în timp util la toaletă; incontinența urinară mixtă, când vorbim de cele două tipuri combinate și incontinența urinară prin supraplin, întâlnită mai des la bărbați”, precizează specialistul.

De ce apare incontinența urinară?

Probabil că mulți dintre noi ne punem întrebare: „De ce am această problemă?” Ei bine, incontinența urinară poate să fie influențată de mai mulți factori, iar aici vorbim de: femeile care au avut mai multe nașteri de-a lungul vieții sau intervenții chirurgicale ginecologice, pacienții în vârstă, persoanele supraponderale sau obeze, precum și persoanele care suferă de constipație sau tuse cronică. Totuși, incontinența urinară poate fi dată și de suprasolicitarea corpului în urma unui efort fizic intens.

„Există o serie de factori care favorizează apariția incontinenței urinare. Cei mai importanți sunt: nașterile multiple; vârsta – este mai întâlnită odată cu înaintarea în vârstă și din cauza modificărilor hormonale prin scăderea nivelului estrogenic; obezitatea și indicele de masă corporală crescut favorizează incontinența urinară; constipația și tusea cronică; efortul fizic intens; intervenții chirurgicale din sfera ginecologică”, afirmă dr. Meronică Gîdea.

Cum se diagnostichează boala?

Pentru a stabili diagnosticul este nevoie de un consult medical medical. De asemenea, se vor efecuta și investigații uzuale precum: analize de laborator, investigații imagistice și teste specifice pentru stabilirea tipului de incontinență urinară.

„Pacientul care nu mai poate controla actul micțional și care se soldează cu pierderi de urină de la câteva picături și până la cantități din ce în ce mai mari trebuie să se adreseze medicului pentru a stabili un diagnostic și un tratament adecvat. De multe ori, putem stabili diagnosticul printr-o simplă discuție cu pacientul. Ulterior, se fac  și investigațiile uzuale, cum ar fi: analize de laborator, investigații imagistice și unele teste specifice care pot stabili diagnosticul de certitudine, precum și tipul de incontinență urinară”, explică dr. Meronică Gîdea, medic primar urolog.

Soluții eficiente de tratament

Tratamentul acestei afecțiuni are două componente. În primul rând, vorbim de tratamentul medicamentos, care ajută pacientul să țină sub control simptomele și să aibă o viață normală. Atâta timp cât medicația este luată conform indicațiilor medicului și într-un mod corect, pacientul nu va mai avea probleme. În schimb, dacă întrerupem tratamentul, simptomele vor reapărea.

„Pentru acest tip de afecțiune există tratament medicamentos și tratament chirurgical. Trebuie să reținem că pastilele nu vindecă incontinența urinară. Ele conferă o ameliorare a simptomelor, creșterea confortului și calității vieții pacientului cu acest diagnostic. Ca și în cazul hipertensiunii arteriale, cât timp urmăm tratamentul, aceasta se menține la valori normale. Când încetăm să le mai luăm, hipertensiunea crește. Același lucru se întâmplă și în incontinența urinară. Tratamentul are efect doar dacă este luat permanent. Dacă este să vorbim de eficiența cea mai mare, aceasta o reprezintă intervenția chirurgicală, acolo unde există indicație în acest sens”, precizează medicul urolog.

În al doilea rând, există și varianta de tratament chirurgical. Este important să ținem cont de indicațiile medicului.

„Ori de câte ori intervenția chirurgicală este indicată și pacientul poate suporta din punct de vedere biologic, aceasta trebuie efectuată pentru o viață cât mai normală. Sunt intervenții noi, mai puțin invazive, cu rezultate foarte bune pe termen scurt și lung. La bărbații cu incontinență urinară după o intervenție chirurgicală la prostată, tratamentul medicamentos și mai puțin chirurgical au rolul lor. Sunt mult mai puține intervenții chirurgicale la bărbați decât la femei pentru corectarea incontinenței urinare”, spune dr. Meronică Gîdea.

Exercițiile Kegel ajută pacientul să țină sub control incontinența urinară

Pentru a ne îmbunătăți stilul de viață, trebuie să avem în vedere mai multe sfaturi legate de stilul nostru de viață. De exemplu, pacienții supraponderali sau obezi trebuie să slăbească, să evite alimentele care favorizează constipația și să trateze cât mai rapid problemele de sănătate respiratorii. În plus, trebuie evitat și efortul fizic intens. Mai mult, există chiar și un plan de antrenament, cu exerciții potrivite pentru pacienții care suferă de incontinență urinară. Exercițiile Kegel ajută la tonifierea musculaturii din partea inferioară a pelvisului și sunt recomandate dacă suferim de această afecțiune.

„Recomandările pentru pacientul cu incontinență urinară sunt legate de stilul de viață. Pacientul trebuie să slăbească (dacă este cazul), să evite alimentele care produc sau accentuează constipația, să trateze afecțiunile respiratorii existente (prin tuse, punem o presiune suplimentară pe vezica urinară), să evite efortul fizic intens. De asemenea, exercițiile Kegel ajută pacientul să țină sub control incontinența urinară. Aceste exerciții reprezintă un antrenament fizic pentru reeducarea planșeului pelvin. Astfel, pacientul poate să-și tonifice musculatura din partea inferioară a pelvisului. Aceste exerciții trebuie să fie făcute sub îndrumarea unui specialist”, conchide dr. Meronică Gîdea, medic primar urolog, doctor în științe medicale.
Share This Article