În sezonul de primăvară, multe persoane se confruntă cu simptomele deranjante specifice rinitei alergice sezoniere. Pacienții care suferă de această afecțiune trebuie să se prezinte la medicul ORL chiar înainte de începerea sezonului. Cu ajutorul tratamentului, dar și prin respectarea unor măsuri simple, rinita alergică poate fi ținută sub control. Totodată, este important să fim atenți la simptomele pe care le avem. De multe ori, se poate întâmpla să confundăm rinita cu răceala, mai ales că manifestările sunt asemănătoare. Medicul este cel care ne poate ajuta să depistăm afecțiunea, dar și cauza care a dus la declanșarea rinitei. Mai apoi, se poate institui un plan de tratament corect.
În sezonul de primăvară pacienții pot să experimenteze rinita sezonieră, rinita perenă poate să creeze disconfort pe tot parcursul anului. Rinita alergică sezonieră este cauzată, cel mai des, de polenul plantelor (flori, iarbă, pomi, buruieni). În schimb, rinita alergică perenă are numeroase cauze precum: praf, păr de animale, gândaci de bucătărie sau mucegai. Atunci când pacientul ia contact cu o substanță alergenică la care este sensibiliat, devine simptomatic.
„Rinita alergică este de două feluri. În primul rând, avem rinita sezonieră, care poate fi cauzată de polenul florilor (primăvara), al ierbii (primavăra târziu și vara) sau al buruienilor precum ambrozia (toamna). În al doilea rând, avem rinita perenă, care persistă pe parcursul întregului an. Ea poate fi cauzată de praf, animale, gândaci de bucătărie și mucegaiuri. Principala cauză a rinitei alergice o constituie contactul mucoasei nazale cu substanța alergenică, în urma inhalării. Cele mai des întâlnite substanțe alergice sunt: polenul (de cereale, pomi, ambrozie, puful de plop); praful de casă ce conține acarieni; mucegaiul; părul de animale (pisică, iepure, câine, cal, hamsteri etc.) și penele; diferite substanțe chimice sau pulbere folosite în gospodărie/la locul de muncă (parfum, clor, detergenți, amoniac, formol, făină, piper)”, spune dr. Elena Potîrcă, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
Ce simptome trebuie să ne trimită la medic?
Pacienții care suferă de rinită alergică experimentează o serie de simptome specifice, cum ar fi: strănut, nas înfundat, secreții nazale apoase, mâncărime oculară și nazală, tuse, dureri de cap, stare de oboseală. În momentul în care avem o avalanșă de manifestări care nu se ameliorează și persistă mult timp, trebuie să ne adresăm medicului ORL pentru a primi un tratament corect.
„Simptomele specifice rinitei alergice sunt: strănutul în salve; congestia mucoasei nazale însoțită de secreții nazale apoase – rinoree apoasă; prurit ocular și nazal – mâncărimile pot să apară inclusiv la nivelul gâtului; tuse neproductivă; dureri de cap; disconfort cauzat de creșterea cantității de mucus în nas și gât; oboseală. Trebuie să mergem la medic în momentul în care simptomatologia persistă, dacă tratamentul luat nu are niciun efect sau dacă avem, pe lângă această rinită, și alte afecțiuni (polipoză nazală, astm bronsic sau sinuzită)”, explică medicul.
Rinită sau răceală?
Sunt multe cazuri în care pacienții confundă simptomele rinitei alergice cu o simplă răceală. De aceea, este important să știm cum facem diferența între cele două afecțiuni. De exemplu, în rinita alergică, simptomele apar imediat ce ne expunem la un alergen și pot să persiste câteva săptămâni. În schimb, răceala se manifestă cu febră și dureri musculare, iar manifestările apar după câteva zile de la infectare. În plus, acestea se mențin, de obicei, trei-șapte zile.
„Deși simptomele rinei alergice și manifestările unei răceli pot fi similare, diferența majoră este că o răceală va cauza febră și dureri, respectiv neplăceri în tot corpul. De asemenea, tratamentele pentru ambele afecțiuni sunt foarte diferite. Este important să facem diferența dintre rinita alergică și o răceală banală pentru a putea trata afecțiunea în mod corespunzător. Când vine vorba de momentul debutului, febra fânului (n.r. rinita alergică) debutează imediat după expunerea la un alergen. În schimb, răceala debutează la una – trei zile după expunerea la un virus. Durata este un alt criteriu care face diferența dintre rinita alergică și răceală. Febra fânului durează atâta timp cât ești expus la alergeni. De obicei, câteva săptămâni. Răcelile, în schimb, durează în medie trei – șapte zile”, precizeazădr. Elena Potîrcă, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
În ceea ce privesc simptomele, acestea sunt ușor diferite. În rinita alergică, pacienții prezintă secreții nazale apoase, pe când în răceală acestea sunt mai groase și de culoare galbenă. De asemenea, un alt factor de diferențiere este febra. Febra este un simptom specific răcelii. În schimb, pacienții cu rinită alergică nu au această manifestare.
„De asemenea, simptomele sunt un alt factor ce trebuie reținut. Rinita alergică produce secreții nazale subțiri și apoase. Pe de altă parte, răcelile cauzează secreții nazale care pot fi mai consistente (mai groase), de culoare galbenă. Febra este un alt factor care face diferența între cele două afecțiuni. Febra fânului, în ciuda denumirii sale, nu cauzează febră pacientului, pe când în răceală poate să apară și febră, de multe ori”, completează medicul ORL.
Cum diagnosticăm rinita alergică?
Înainte de a institui un plan de tratament, pacienții trebuie să facă consultații la medicul alergolog și ORL. Se va efectua un examen clinic ORL pentru a observa anumite semne specifice rinitei precum: hipertrofie de cornete nazele, mucoasă nazală inflamată, palidă sau cianotică, cu secreții apoase sau mucoase. Mai apoi, este necesar să se efectueze o hemoleucogramă, precum și teste de provocare oculare, nazale și cutanate.
„Pacientul trebuie să fie consultat atât de medicul alergolog, cât și de medicul ORL. Mai întâi se face un examen clinic ORL pentru a evidenția o hipertrofie de cornete nazale, o mucoasă nazală inflamată, palidă sau cianotică, de multe ori tapetată de secreții apoase sau mucoase. Apoi se fac investigații de laborator precum: hemoleucogramă, care poate să indice o creștere a eozinofilelor și teste de provocare oculare, nazale și cutanate – teste standard pentru diagnosticul alergiilor. Totuși, aceste teste nu se efectuează în puseul acut”, declară dr. Elena Potîrcă, medic specialist ORL.
Soluții eficiente de tratament
Tratamentul rinitei alergice constă în folosirea unor spray-uri nazale ce conțin corticosteroizi și administrarea de antihistaminice. Acestea ajută la ținerea sub control a simptomelor, însă nu și la vindecarea de alergie. În cazul în care pacienții nu mai răspund la tratament, se poate apela la terapia de desensibilizare. Totuși, această terapie este eficientă numai în cazul pacienților alergici la polen sau acarieni.
„În ceea ce privește tratamentul, se pot folosi spray-uri nazale cu corticosteroizi. Acestea pot ameliora considerabil simptomele rinitei alergice, dar pot provoca, de asemenea, efecte secundare, cum ar fi: dureri de cap, iritații nazale, sângerări nazale sau tuse. Se dau și antihistaminice, care acționează asupra procesului inflamator, asupra secrețiilor nazale, pruritului, strănutului. În unele cazuri, se poate apela chiar și la terapia de desensibilizare. Aceasta se aplică atunci când tratamentul cu medicamente nu are eficiență. Terapia constă în injectarea unor doze progresive de substanțe alergene. Se practică pentru alergii la polen sau acarieni”, afirmă medicul specialist.
Metode de prevenție
Pentru a preveni avanlașa de simptome, cel mai important lucru este să știm la ce alergen reacționează corpul nostru și să îl evităm pe cât posibil. Pe lângă asta, este indicat să ne luăm niște măsuri de protecție, mai ales dacă suntem nevoiți să luăm contact cu alergenul respectiv. Printre acestea putem enumera: administrarea de antihistaminice, folosirea spray-urilor nazale, evitarea stresului și a fumatului, precum și întărirea sistemului imunitar. De asemenea, este important să folosim filtre de alergie în sistemul de ventilație al locuinței, să evităm plimbările în aer liber dimineața, să nu uscăm hainele în casă și să folosim dezumidificatoare în locul în care stăm.
„Indiferent de alergia de care suferim, cea mai bună soluție este identificarea și evitarea alergenului. De asemenea, este indicată administrarea de antihistaminice orale sau de suplimente alimentare care inhibă acțiunea factorilor alergeni, folosirea spray-urilor nazale, evitarea stresului (stresul mărește nivelul de cortizon, o substanță care accentuează simptomele alergice), întărirea sistemului imunitar, evitarea fumatului (activ sau pasiv), folosirea filtrelor de alergie în sistemul de ventilație al locuinței. Le recomand pacienților să evite activitățile în aer liber dimineața devreme, când nivelul polenului este cel mai ridicat, să utilizeze dezumidificatoare în locuințe; să evite uscarea hainelor în casă; să folosească filtre de aer de înaltă calitate”, conchide dr. Elena Potîrcă, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
