Generațiile de elevi se schimbă, iar asta înseamnă că școala trebuie să se adapteze și să țină pasul cu ei. Pentru a ne asigura că informația ajunge la copii, trebuie să căutăm metode și activități atractive, moderne, dar care, în același timp, să fie eficiente, iar elevii să dea rezultate. Matematica și informatica sunt unele dintre cele mai dificile discipline pentru elevi, însă dacă venim la clasă cu idei noi și metode distractive, totul pare a fi mult mai ușor. Despre noile activități implementate la orele de informatică și matematică, metode și aplicații inovative aplicate la clasă, dar și despre cum facem să asigurăm o educație de calitate elevilor vorbim cu prof. Adela Barbuceanu, profesor de matematică și informatică la Școala Gimnazială „Terraveda”.
Media10: Cum le prezentați elevilor de la clasele primare matematica astfel încât să nu o vadă ca pe un coșmar?
Prof. Adela Barbuceanu: La nivel de primar, predau matematică claselor a III-a și a IV-a. Elevii au un opțional de matematică care este undeva la mijloc între a învăța matematica și a descoperi-o prin joc. Pe parcurs, încercăm să o ducem către partea de performanță și lucrăm probleme cu grad ridicat de dificultate. Astfel, pregătim elevii pentru olimpiade, concursuri școlare în așa fel încât să nu o perceapă ca pe o corvoadă. Încercăm să descoperim împreună cum se rezolvă problemele și nu intru pur și simplu la oră să le spun: „Astăzi facem pregătire pentru concurs”. Odată ce îi punem un titlu, copilul, și mai ales atunci când este mic, are tendința de a avea o oarecare reticență față de cum este să intru la oră și să zic: „Astăzi ne jucăm”. Deși scopul final este să rezolvăm problemele de matematică, diferența este felul în care percepe copilul informația.
„Elevii de clasa a VII-a dau simulări la matematică odată cu cei de a VIII-a”
Media10: Care sunt cele mai noi activități pe care le-ați integrat la orele de matematică, atât cu cei mici, cât și cu cei mari?
Prof. Adela Barbuceanu: La nivel de clasa a IV-a, am implementat partea de brainstorming. Aici nu există critică, că unul a greșit sau că altul a știut. Scopul este să reuștim împreună să rezolvăm acea problemă. Brainstorming-ul îi încurajează pe elevi să vină cu idee. Fiecare copil se uită la problemă, o citește de mai multe ori și după 10 minute îmi aduce o idee. Apoi încercăm împreună să găsim rezolvarea. La clasa a V-a, am implementat metoda piramidei. Am intrat în clasă, le-am dat câte o fișă fiecăruia și le-am explicat regulile jocului, după care le-am spus: „Aveți 10 minute la dispoziție să rezolvați prima parte.” După acest timp, i-am împărțim în echipe de câte doi și le-am spus să rezolve a doua parte de exerciții împreună, în 15 minute.
La partea a treia, le-am scris pe tablă două probleme cu un grad de dificultate un pic mai înalt , unde am format echipe de câte trei. Fiecare grupă își desemna un căpitan, lucrau împreună, iar la final își prezentau rezultatele. De anul acesta, elevii de clasa a VII-a dau simulări la matematică odată cu cei de a VIII-a. Am zis să începem să-i învățăm din timp ce înseamnă un examen și să aibă răbdarea necesară să stea două ore în bancă. Au primit subiectele exact în același format, însă de nivel de clasa a VII-a. În plus, în fiecare weekend le dăm ca temă pentru acasă să rezolve un astfel de test.
De asemenea, atunci când îmi permite timpul, folosesc și softuri educaționale. De exemplu, am avut ore de asemănare, în care le arătam rapoartele de proporționalitate. Mi-a fost mult mai ușor să pornesc tabla, să intru în GeoGebra și să le arăt că oricum am muta acele linii, ele sunt paralele, iar raportul se păstrează. Calculul se face în timp real și atunci nu mai pierd o oră întreagă să stau să calculez și să le demonstrez că așa este, iar copiilor le-a plăcut foarte mult.
Ce abilități dobândesc elevii la ora de informatică?
Media10: Cum lucrați cu elevii la orele de informatică? Ce ați adus nou la clasă?
Prof. Adela Barbuceanu: Pe partea de informatică, cei mici sunt lipsiți de teamă, curioși și fascinați. Când i-am dus prima dată pe cei de la clasa pregătitoare în laboratorul de informatică și le-am pus tabla interactivă, erau fermecați și îmi spuneau „doamna magică”. Lucrăm foarte mult în Print la clasele mici, unde sunt tot felul de culori, forme, îi pun să deseneze și este ceva uimitor pentru ei. Când ajungem la lucruri mai complexe, cum ar fi linii, curbe, le arăt cum să tragă de ele să creeze o formă, sunt pur și simplu fascinați.
De asemenea, mă axez și pe fișe, povești. De exemplu, deschid tabla interactivă, împart pagina în patru părți și le spun să deseneze câte un tablou de vis pentru fiecare anotimp. Astfel, văd ce imaginație au, dar și talentul fiecăruia. În plus, copiii învață să lucreze cu mouse-ul, lucru care îi ajută mai departe să își stabilizeze scrisul, să capete dexteritate. Din clasa a II-a, elevii învață să scrie la calculator în format colorat, să-și aducă aportul creativ într-un text, să sublinieze și să creeze propriile documente. În clasa a III-a spre a IV-a, intrăm și pe partea de internet. Dacă cei mici învață teorie de nivel minim, adică cum să folosească calculatorul în siguranță, la cei mari ne axăm pe regulile de navigare pe internet.
La cei mari, învățarea se bazează foarte mult pe realizarea unor proiecte. De exemplu, cei de clasa a VII-a au avut de făcut editare video despre cartea sau filmul preferat. Și-au luat telefoanele și s-au intervievat unii pe alții, au argumentat, și-au adus aportul personal. Astfel, am combinat partea de editare de la informatică cu partea argumentativă de la limba română. Prin urmare, evaluarea a fost una interdisciplinară, din ambele părți.
Cum folosim corect internetul?
Media10: În ziua de astăzi, toți copiii știu să folosească internetul, chiar de la vârste fragede. Cum îi învățăm să selecteze informațiile corecte, să fie în siguranță, dar și că pot folosi internetul în scop educativ, nu doar de divertisment?
Prof. Adela Barbuceanu: Avem ore întregi despre ce înseamnă fraudă pe internet, siguranță pe internet și cum să alegem informațiile corect. În momentul în care căutăm ceva pe internet, nu ne ducem la primul site pe care îl vedem și nu luăm de bun tot ceea ce găsim acolo. În primul rând, trebuie să facem o selecție a ideilor, să vedem dacă mai sunt de actualitate. De cât timp sunt aceste informații? Există noutăți? În al doilea rând, analizăm persoana care a scris acel articol, dacă mai are și alte materiale, ne uităm cum este scris textul din punct de vedere gramatical, dacă sunt greșeli. În al treilea rând, verificăm dacă informațiile găsite coincind, căutăm pe mai multe site-uri, ne documentăm și nu ne încredem în primul site pe care îl găsim.
În ceea ce privește partea de siguranța, îi învățăm pe copii să nu comunice niciodată datele persoanele pe internet, cum ar fi: parolele, adresele, vârsta, locuința. Dacă avem dubii, trebuie să întrebăm un adult – părintele sau cadrul didactic. În ultima vreme, informatica a explodat într-un mod exoponențial. Se întâmplă atât de multe lucruri încât dacă nu știm ce facem, situația poate să scape ușor de sub control și să ne punem în pericol. De asemenea, la orele de informatică, elevii învață și despre drepturile de autor, despre faptul că nu putem să folosim informații care aparțin altor persoane cu numele nostru.
Elevii în rol de profesori
Media10: Ce idei noi aveți și pe care doriți să le puneți în practică în perioada următoare?
Prof. Adela Barbuceanu: Pe partea de informatică, am un proiect în lucru la clasa a VIII-a. Elevii vor fi împărțiți în trei grupe, unde vor avea de creat un web design pe următoarele teme: un site cu recenzii pentru filme, un jurnal de călătorie și un site de vânzări. În schimb, la cei mici, sunt la capitolul de programare, așa că lucrăm în Scratch. Schretch-ul este un program prin care elevii pot creea jocuri și animații utilizând blocuri pentru lipire. La matematică, ideea de bază este să îi facem pe copii să înțeleagă ceea ce le predăm și să ne asigurăm că la finalul orei au rămas cu ceva. Anul acesta, la elevii de clasa a VII-a, introducem evaluarea orală la matematică. Fiecare copil va alege un bilețel, urmând să fie evaluat nu doar pentru rezolvarea problemei, ci și pentru folosirea unui limbaj matematic fluent, pe înțelesul tuturor.
Mai mult decât atât, ne dorim să îi încurajăm pe elevi să fie și ei în rolul de profesor și să predea o lecție la clasă. Îi punem în postura de fi responsabili, de a-i învăța să transmită ideile astfel încât să-i facă și pe ceilalți să înțeleagă. Ne gândeam să aplicăm această activitate acasă, unde copiii să le predea părinților. Este o evaluare pe toate planurile, în care copilul este pus în postura de a-și însuși niște cunoștințe pe care mai apoi să le poată preda mai departe. În acest fel, părintele implicat va vedea și el cum s-a pregătit copilul.
Aplicații educative de succes
Media10: Care sunt cele mai eficiente aplicații educative pe care le folosiți la orele dumneavoastră și care vă ajută să obțineți rezultate?
Prof. Adela Barbuceanu: Kahoot este una dintre aplicațiile care tot timpul dă randament la clasă, atât la cei mici, cât și la cei mari. Sunt familiarizați cu ea și le place foarte mult. Avem și GeoBebra, care le permite elevilor să realizeze singuri figurile și să experimenteze. De asemenea, Wordwall este o aplicație extrem de eficientă, care ne permite nouă, profesorilor, să facem fișe de lucru, să le aducem la clasă și să le rezolvăm împreună cu ei. Pe parte de informatică și internet, ne ajută foarte mult pachetul Microsoft Office, care ne oferă o suită întreagă de programe în care putem lucra. Cu cei mari lucrăm și în Canva pentru realizarea videoclipurilor și a proiectelor.
Media10: Elevii au participat la concursuri la matematică și informatică? Ce rezultate au obținut?
Prof. Adela Barbuceanu: Elevii noștri au participat la concurul Comper la matematică și la olimpiada la matematică, unde au trecut mai departe la faza locală. La Comper, mulți elevi au obținut chiar 100 de puncte. Pe parte de informatică, ne pregătim intens pentru că urmează olimpiada la informatică. La matematică, la clasele de gimnaziu, am dat niște evaluări sumative pe standarde curriculare, bazate pe niveluri: minim, mediu sau avansat. Nu s-au pus note, ci s-au corectat doar cu obiectiv realizat, parțial realizat sau neatins. Ne-am dorit să nu-i presăm cu note, ci doar să vadă care este nivelul lor în acel moment și unde au probleme. A fost o evaluare riguroasă, dar am scos din ecuație nota ca să nu punem presiune pe copii.
