Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o problemă medicală cu care se confruntă din ce în ce mai mulți pacienți. Vorbim despre o afecțiune a tractului digestiv în care acidul gastric și alte conținuturi ale stomacului revin în esofag în mod frecvent și persistent. Esofagul este tubul care transportă alimentele de la gât la stomac, iar refluxul acidului în esofag poate cauza iritații și inflamații ale mucoasei acestuia, provocând simptome neplăcute.
Refluxul gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune în care conținutul stomacului revine în esofag. Esofagul este tubul care transportă alimentele și lichidele de la gât în stomac. Când acest conținut gastric (care conține acid stomacal, enzime și alimente nedigerate) se întoarce în esofag în mod repetat și provoacă simptome sau complicații, se numește reflux gastroesofagian.
„Aproximativ 30% din prezentările pentru gastroenterologie sunt pentru simptome de reflux gastroesofagian. În pandemie numărul pacienților a crescut, pentru că mulți au luat kilograme în plus. Boala de reflux se asociază foarte mult cu creșterea în greutate, cu obezitatea, iar la ora actuală există o pandemie de obezitate în lume. Sunt peste un miliard de oameni cu obezitate, iar în paralel și boala de reflux gastroesofagian a crescut în incidență”, explică prof.univ.dr Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie, la Centrul Medical Renașterea.
Simptome? Durerea, regurgitarea și arsura în piept
Simptomele refluxului gastroesofagian pot include arsuri la stomac, regurgitare acru sau gust amar în gură, dureri în piept, dificultăți la înghițire și senzație de balonare. Tratamentul poate implica modificări ale dietei și stilului de viață, medicamente pentru a reduce aciditatea gastrică și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale pentru a repara sfincterul esofagian sau hernia hiatală.
„Cel mai caracteristic simptom este durerea, care are caracter, în primul rând, de arsură. Se mai numește pirozis, îi zicem noi, medicii. În zona noastră, pacienții, mai ales cei de la țară, îi zic „ojic”, arsură restrosternală. Mai sunt și alte simptome, de exemplu odinofagia, adică dificultatea de a înghiți, care poate să fie prezentă sau durerea retrosternală permanentă. Unii pacienți se plâng că au durere în permanență și seamănă, de multe ori, cu durerea coronariană. Ni se întâmplă să avem pacienți suspicionați de boală coronariană, dar care au boală de reflux. De asemenea, pe lângă aceste simptome dureroase, pacienții prezintă regurgitații, adică simt frecvent sucul gastric în cavitatea bucală sau pe esofag, regurgitează. De fapt, regurgitația este o vărsătură fără efort, cum fac copiii mici care regurgitează laptele”, declară prof.univ.dr Paul Mitruț.
De ce apare boala de reflux gastroesofagian?
Stilul de viață nesănătos este principalul vinovat pentru apariția bolii de reflux gastroesofagian. În general, BRGE-ul poate fi rezultatul unei combinații de factori de mediu, stil de viață și predispoziție genetică. Slăbiciunea sfincterului esofagian inferior (SEI) poate declanșa simptomele. SEI este un mușchi circular situat între esofag și stomac, care se deschide pentru a permite hrana să intre în stomac și se închide pentru a împiedica refluxul acidului gastric. Slăbirea sau relaxarea anormală a acestui sfincter poate permite acidului să revină în esofag. Mai mult, consumul excesiv de alimente grase, picante, acide sau prăjite, consumul de cafea, alcool, ciocolată, mentă și produsele lactate pot irita stomacul și pot crește producția de acid gastric, favorizând astfel refluxul.
„Cauzele sunt, în primul rând, creșterea presiunii intraabdominale. Practic, la nivelul esofagului inferior există un sfincter, se numește sfincter esofagian inferior, care este la nivelul cardiei și acolo se produce o potenție, se strânge acel sfincter și sucul gastric nu refluează înapoi. În anumite situații, se produce relaxarea acelui sfincter din cauza creșterii presiunii intraabdominale. De exemplu, în caz de obezitate, mâncăm prea mult. E un obicei la ora actuală de a mânca o singură masă pe zi. Nu mănâncă dimineața, la prânz, venim seara acasă și atunci mâncăm pentru toată ziua. Pe lângă faptul că nu e bine din punct de vedere nutrițional, se produce și această dilatare mare a stomacului care refulează. Stomacul dilatându-se, în timp, și acel orificiu se dilată, nu se mai închide și pacientul începe să reflueze din ce în ce mai mult și să aibă boală de reflux. În plus, sunt și anumite alimente care creează reflux de exemplu: condimentele în exces, sucurile acide, fast-food-ul, anumite alimente preparate prin prăjire, mai ales, cu condimente multe. Fast-food-ul, băuturile carbogazoase nu numai că duc la obezitate, dar accentuează și refluxul”, adaugă prof.univ.dr Paul Mitruț.
Schimbarea stilului de viață, esențială
Modificarea stilului de viață este vitală. Renunțarea la fumat, evitarea alimentelor grase și picante, reducerea consumului de alcool și pierderea în greutate pot ajuta la reducerea simptomelor BRGE.
„În primul rând, se recomandă măsuri igieno-dietetice, care sunt cele mai importante. Mai întâi, pacientul trebuie să scadă în greutate, să aibă mese regulate și nu bogate cantitativ. Este esențial să înceapă să mănânce cum trebuie dimineața, la prânz și seara, eventual o gustare, nu mai mult de un fel la masă, să nu mănânce seara târziu și să nu facă efort după masă. Să evite anumite alimente, mai ales cele de tip fast-food, condimente, băuturi carbogazoase”, explică prof.univ.dr Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie, la Centrul Medical Renașterea.
Terapia cu inhibitorii pompei de protoni. Pro sau contra?
Există, de asemenea, terapii la ora actuală, precum inhibitorii pompei de protoni, antiacide, care se dau sub recomandare medicală. Inhibitorii pompei de protoni (IPP) reprezintă o clasă de medicamente care contribuie la diminuarea producerii de acid gastric în stomac. În acest fel, sunt ameliorate arsurile, durerile și regurgitarea acidului. Inhibitorii pompei de protoni ajută la ținerea sub control a bolii de reflux gastroesofagian prin diminuarea manifestărilor deranjante, vindecarea leziunilor esofagiene și prevenirea complicațiilor.
„Există terapii la ora actuală, precum inhibitorii pompei de protoni, antiacide, care se dau sub recomandare medical. De multe ori, mulți sunt împotriva tratamentului îndelungat cu inhibitori de pompă de protoni, dar, din păcate, sunt pacienți care necesită ani de zile tratament. Mulți zic că nu ia inhibitori de pompă de protoni că le dau nu știu ce complicație, dar cancer în niciun caz. Dacă nu luăm, putem să dezvoltăm un cancer esofagian, încât aici trebuie ca doctorul, împreună cu pacientul, să caute soluții și să se poată interveni. Există și situația când se intervine chirurgical. De exemplu, sunt hernii hiatale care se corectează chirurgical și este bine să se facă acest lucru cât mai devreme pentru că dacă cresc foarte mult dau și tulburări cardiace, iar operația este din ce în ce mai dificilă. Se discută cu pacientul și rezolvăm problema cum este mai bine pentru pacient.”, spune prof. univ. dr Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie, la Centrul Medical Renașterea.
