Cancerul colorectal este cel mai frecvent în rândul persoanelor în vârstă de peste 50 de ani, dar poate apărea la pacienți tineri și adolescenți. Peste 75% din cancerele de colon și rect apar la persoane fără factori de risc cunoscuți, motiv pentru care screeningul regulat este vital. Cancerul de colon este unul cele dintre puținele tipuri de cancere care se poate trata cu succes dacă este descoperit din timp. În acest sens, colonoscopia reprezintă principala metodă de diagnostic. Soluțiile de tratament sunt diverse și au rezultate foarte bune la cei mai mulți dintre pacienții diagnosticați la timp cu acest tip de cancer. De ce apare cancerul de colon? Ce manifestări au pacienții? Cum ajută colonoscopia în depistarea cancerului de colon? Ce noutăți terapeutice există? Aflăm de la conf. univ. dr. Sergiu Marian Cazacu, medic primar gastroenterologie și medicină internă la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Ce este cancerul de colon, pe înțelesul pacienților?
Conf. univ. dr. Sergiu Cazacu: Cancerul de colon și de rect reprezintă cea mai frecventă tumoră malignă a tubului digestiv. Din păcate, la ora actuală, această afecțiune apare și la persoanele tinere. Întâlnim pacienți sub 50 de ani, câteodată sub 40 de ani și în cazuri excepționale chiar sub 30 de ani. Din acest motiv, trebuie să luăm măsuri de prevenție și depistare precoce.
„Pe o durată de doi ani, în cadrul spitalului nostru au fost în jur de 500 de cazuri de cancer de colon”
Media10: Cât de multe cazuri de pacienți întâlniți, în ultimul timp, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova? Este mai frecvent la barbați sau la femei?
Conf. univ. dr. Sergiu Cazacu: Pe o durată de doi ani, în cadrul spitalului nostru au fost în jur de 500 de cazuri de cancer de colon. Aici sunt incluse cazurile oncologice care vin la tratament, cazurile chirurgicale și cazurile nou diagnosticate. Dintre acestea, aproximativ 300 sunt cazuri noi. Fiind un centru terțiar de diagnostic, este normal să fie mai multe cazuri decât într-un spital mic. Totuși, este o tumoră foarte frecvent întâlnită. De asemenea, putem spune că avem o ușoară predominanță la bărbați.
Media10: De câte tipuri este cancerul de colon?
Conf. univ. dr. Sergiu Cazacu: Termenul de cancer de colon include leziuni epiteliale (carcinoame) și leziuni subepiteliale (limfoame, tumori stromale, tumori ale țesutului conjunctiv). După aceea, vorbim de tumori aflate în diverse stadii de evoluție, în funcție de momentul diagnosticului. Cu cât sunt mai avansate, cu atât sunt mai greu de tratat. Există tipuri histopatologice diferite în funcție de gradul de diferențiere. Tumorile slab diferențiate sunt mult mai agresive, dar, în principiu, sunt mai multe forme de cancer de colon. Cel mai frecvent tip este carcinomul, adică tumora care se dezvoltă din epiteliul intern al tubului digestiv.
Genetica, alimentația și viciile favorizează dezvoltarea cancerului de colon
Media10: Care sunt factorii de risc ce ne predispun la apariția cancerului de colon?
Conf. univ. dr. Sergiu Cazacu: În niciun tip de cancer nu se cunoaște cu certitudine cauza. De obicei, aceasta nu este unică, ci vorbim de o etiologie multifactorială. În cancerul de colon, un rol important îl are, în primul rând, factorul genetic. Avem o zestre de gene pe care le moștenim de la părinții noștri și de la ceilalți înaintași. În funcție de acest lucru, pe măsură ce trece timpul, anomaliile la acest nivel predispun la apariția cancerului de colon. În al doilea rând, alimentația este și ea implicată în apariția cancerului de colon.
Dezvoltarea populației umane în ritm alert a dus la necesitatea alimentației industrializate. Este foarte greu să mai avem o alimentație ecologică și naturală „ca pe vremuri”. Tot ce mâncăm este semiprocesat și procesat. Prin urmare, alimentația este în mare parte responsabilă de riscul crescut de cancer de colon și rect. În al treilea rând, vorbim și de vicii, cum ar fi: fumatul, consumul de alcool, care sunt factori de risc importanți pentru carcinogenza colorectală.
„Majoritatea cancerelor de colon se dezvoltă din polipi”
Media10: Sunt anumite afecțiuni care pot duce, în timp, la apariția cancerului de colon?
Conf. univ. dr. Sergiu Cazacu: Există niște afecțiuni cu risc crescut de cancer de colon, iar aici vorbim de polipii colonici și bolile inflamatorii intestinale. Majoritatea cancerelor de colon se dezvoltă din polipi. Polipii sunt niște leziuni benigne, cât un „vârf de deget”, cunoscute științific sub denumirea de adenoame. Aceste adenoame încep să apară pe la 40-50 de ani. Pe măsură ce cresc în dimensiuni și capătă o structură de tip vilos, tubulo-vilos sau serat la examenul histopatologic, unele dintre aceste tumori ajung să dezvolte insule de carcinom. Încetul cu încetul, de la un adenom mic se ajunge la un adenom mare și mai apoi la un carcinom incipient. Acesta crește treptat, avansează, se extinde la organele și țesuturile din jur și atunci se poate ajunge la o tumoră avansată.
De asemenea, avem și entitatea numită boală inflamatorie intestinală. Această afecțiune se caracterizează, de obicei, prin diaree și sângerări. Din punct de vedere macroscopic, înseamnă afectarea inflamatorie a unei porțiuni de tub digestiv cu lungime și localizare variabile. Bolile inflamatorii intestinale nu sunt frecvente, dar, din păcate, pe termen lung, mai ales dacă sunt active și nu reușim să vindecăm mucoasa, sunt asociate cu risc crescut de cancer de colon.
„Cele mai frecvente manifestări sunt legate de problemele cu tranzitul intestinal”
Media10: Ce manifestări au pacienții, în funcție de stadiile bolii?
Conf. univ. dr. Sergiu Cazacu: Simptomele depind foarte mult de dimensiunea tumorii, dar și de gradul de toleranță al pacientului. Pe de-o parte, sunt pacienții stoici care rezistă și, din păcate, ajung în stadii foarte avansate. Pe de altă parte, avem pacienții ipohondrici care se sperie la cel mai mic simptom și vin la medic. Stadiul bolii este un element corelat cu simptomele. Tumorile mici, în stadii precoce, au puține manifestări sau chiar deloc, pe când tumorile mari au adesea multe simptome asociate. Cele mai frecvente manifestări sunt legate de problemele cu tranzitul intestinal. Mai exact, pacientul prezintă constipație recentă, are un sindrom diareic recent instalat sau sângerări.
Sângerarea este un simptom de alarmă, care impune efectuarea unei colonoscopii pentru a vedea care este cauza acesteia. Putem vorbi de mai multe cauze, cum ar fi: hemoroizi, fisuri anale, polipi, diverticuli, leziuni vasculare, precum și tumori maligne. Unii pacienți vin direct cu simptome de anemie, adică oboseală, palpitații. În unele cazuri, pacienții simt durere sau disconfort în anumite segmente ale colonului produse fie de tumora în sine, fie din cauza faptului că tumora determină uneori stenoză. Prin urmare, partea de colon situată deasupra tumorii se lărgește și atunci devine dureroasă.
„Colonoscopia reprezintă standardul de aur în diagnosticul cancerului de colon”
Media10: Cum se diagnostichează cancerul de colon?
Conf. univ. dr. Sergiu Cazacu: Colonoscopia reprezintă standardul de aur în diagnosticul cancerului de colon. Cu ajutorul ei, putem vedea cel mai bine tumora. De asemenea, permite prelevarea de biopsii pentru examenul histopatologic. Pe lângă colonoscopie, există și alte metode care pot ajuta în diagnosticarea tumorii, însă acestea sunt folosite mai rar, în cazuri excepționale, cum ar fi: irigografia (un fel de clismă cu bariu), examinarea cu videocapsulă de colon, CT, RMN. Există și metode biologice, biochimice de diagnostic. De exemplu, facem analizele uzuale și vedem că pacientul are anemie, are un sindrom biologic inflamator sau un marker tumoral mare. Depistarea celulor tumorale circulante este o metodă prin care se detectează fie ADN-ul, fie celule tumorale cu un marker specific; le depistăm în sânge și apoi începem să efectuăm investigațiile necesare.
„Singurul tratament curativ este cel chirurgical”
Media10: Ce soluții de tratament au pacienții? Sunt noutăți în ceea ce privesc soluțiile de tratament?
Conf. univ. dr. Sergiu Cazacu: La ora actuală, singurul tratament curativ este cel chirurgical. Acest lucru este valabil la 95-99% dintre pacienți. Pe partea de tratament chirurgical, noutățile sunt legate de tehnicile chirurgicale folosite, de cât de mult reușim, în anumite localizări mai particulare – cum este rectul – să păstrăm tranzitul normal. Mai exact, să facem doar o rezecție rectală și nu amputație de rect, situație în care pacientul ar fi forțat să poarte tot timpul o pungă la el (anus iliac). Totuși, tumorile aflate în stadii incipiente se pot scoate endoscopic. De exemplu, în cazul în care reușim să tăiem în totalitate polipii mari prin endoscopie și vedem cât de profundă este leziunea, cât de bine sunt rezecate marginile tumorii, avem posibilitatea de a face o rezecție completă prin tratament endoscopic.
Există noutăți și pe partea de tratament oncologic. Sunt multe medicamente din clasa anticorpilor monoclonali sau alte substanțe din această categorie care au dus la progrese. La ora actuală, pacienții cu metastaze hepatice ajung să trăiască ani de zile. Colegii oncologi au posibilitatea de a ține mai mult timp pe linia de plutire un astfel pacient, cu o serie de efecte adverse mai mult sau mai puțin frecvente la medicamentele noi, chiar mai puține decât la citostaticele clasice. Cu ajutorul lor, pacienții pot ține sub control boala. Mai apoi, vorbim de tratamentele paliative ale metastazelor. Unele dintre ele sunt chirurgicale, altele presupun distrugerea tumorilor hepatice prin injectarea diverselor substanțe, prin aplicarea de curenți sau căldură locală, prin metode de ablație cu radiofrecvență sau de embolizare.
„20-25% dintre pacienți vin cu o complicație de tip hemoragie importantă sau ajung chiar în stadiul de ocluzie”
Media10: Ce complicații pot să apară dacă nu descoperim tumora la timp?
Conf. univ. dr. Sergiu Cazacu: Sunt pacienți care ajung la noi direct cu complicații. Un procent de 20-25% dintre pacienți vin cu o complicație de tip hemoragie importantă sau ajung chiar în stadiul de ocluzie. În acest caz, se produce obstrucția completă a intestinului și atunci pacientul nu mai are deloc tranzit și trebuie să fie operat de urgență. În general, în cazurile de urgență nu se poate face o intervenție radicală de la început. Prin urmare, e posibil ca pacientul să treacă prin două sau trei operații pentru a se putea trata tumora.
Screening periodic și stil de viață sănătos
Media10: Cum putem preveni apariția cancerului de colon? Cât de important este screeningul cancerului de colon și când se face?
Conf. univ. dr. Sergiu Cazacu: Cel mai important lucru este ca pacienții să fie educați și să se implementeze strategii de screening pentru depistare precoce. Sunt niște pași în acest sens, inclusiv în România. În străinătate, toți pacienții care au peste 50 de ani primesc scrisoare de la medicul de familie pentru a efectua o colonoscopie la un anumit interval de timp (cinci, șapte sau 10 ani), în funcție de antecedentele familiale. Unii dintre acești pacienți sunt depistați cu polipi. În acel moment, polipii se rezecă endoscopic și atunci pacientul este recontrolat la intervale variabile de timp în funcție de numărul polipilor, dimensiunea lor și aspectul histopatologic. În acest fel, prevenim apariția cancerului de colon.
O altă strategie de prevenție este reprezentată de schimbarea stilului de viață, iar aici vorbim inclusiv de schimbarea alimentației. Aceasta se face pe termen lung, însă este destul de dificil de implementat. Trecerea la o alimentație eco și reducerea nivelului de poluare au un rol important în acest sens. Din păcate, cine s-a obișnuit să mănânce anumite alimente își schimbă foarte greu aceste obiceiuri. Nu măncăm suficiente fructe și legume proaspete, nu știm întotdeauna sursa alimentelor, cât de „contaminate” sunt, și atunci aceasta este o limită majoră. De asemenea, trebuie să renunțăm la fumat și să consumăm alcool cu moderație.
